693 matches
-
din Frankfurt am Main datorită convigerilor sale marxiste. Profesor de literatură la Universitatea din Leipzig, unde are drept studenți numeroși scriitori ce vor deveni celebri mai tarziu (Christa Wolf, Volker Braun etc.), a fost victima a mai multor campanii de denigrare. Se stabilește În RFG În 1963 și, În 1987, este ales membru de onoare al Akademie der Künste din RDG (În baza procedurii de reabilitare a foștilor intelectuali comuniști excluși). Într-una dintre cărțile sale apărută după 1989, Turnul Babel
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
despre „punctul cel mai de jos al literaturii lui Cezar Petrescu” sau când consideră că în Memoriile sale E. Lovinescu e „un excelent portretist”, dar „un psiholog nul”. Combativă și febrilă, critica practicată în R.l. a deviat extrem de rar în denigrare pamfletară și a căutat să se mențină la nivelul argumentației lucide, întemeiată pe criterii pur estetice, așa cum enunța Liviu Rebreanu într-un articol: „când e vorba de opere de artă, ar fi bine să frângem gâtul imaginei, să rămâie numai
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
literaturii interbelice își exprimă adeziunea la noua orientare: Gala Galaction publică articolul O lume nouă, Perpessicius scrie Triumful muncii, Cezar Petrescu își intitulează transparent câteva însemnări conjuncturale - O literatură care a murit ș.a.m.d. După o primă etapă de denigrare a scriitorilor consacrați, urmează etapa „revalorificării” literaturii române, citită acum prin grilă proletcultistă. În „Suplimentul de duminică”, ce apare din 1948 până în 1950, se publică articole de tipul Despre unele aspecte progresiste în opera lui Mihai Eminescu, „Sărbătorirea” lui Eminescu
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
în poeziile de gen ale lui Camil Petrescu. Dacă proza și mai ales versurile i-au fost comentate în câteva cazuri cu ostilitate explicită, autorului reproșându-i-se „brutalitățile senzuale”, „decadentismul modern”, „nota morbidă”, „indiferentismul estetic”, „nihilismul formei” și chiar „denigrarea neamului” prin zugrăvirea procesului de dezumanizare la care este supus luptătorul din tranșee, dramaturgia - Omul de prisos (1921), Teatru. Creditorii, Șacalii, Turmele (1922) - a cunoscut o bună primire din partea criticii, exceptând câteva reacții șovine irelevante. S-a mers până la unele
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
de observat că unii dintre colaboratorii de la L. vor domina ulterior, decenii de-a rândul, peisajul literar românesc. De la unii dintre ei vor emana idei și atitudini care vor contribui la degradarea treptată a atmosferei literare: supralicitarea „realizărilor” culturii sovietice, denigrarea și denaturarea unor valori naționale care nu puteau intra în tiparele noii ideologii, cultul personalității staliniste etc. L. a reușit totuși să mențină contactul cu literatura europeană, chiar dacă numai în anumite puncte coincidente, îndreptându-se mai ales către valorile considerate
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
puțin distructivă este cea pasivă, manifestată prin refuzul de a vorbi, refuzul de a se conforma regulilor, de a elibera spațiul, indiferența, plictiseala. De asemenea, i s-a acordat o importanță minoră agresivității indirecte, des Întâlnită În rândurile fetelor: bârfa, denigrarea unei persoane În absența ei etc. Septimiu Chelcea definește agresivitatea ca fiind orice formă de comportament care are ca scop vătămarea sau jignirea altora. Aș adăuga că orice fel de comportament care atentează la demnitatea semenului Înseamnă agresivitate. În mediul
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
contribuind astfel, la pacea socială. Concluzii Comportamentele agresive sunt din ce În ce mai dese În școală, ca oglindă a modelului oferit de societate prin intermediul mass-media. Agresivitatea nu Înseamnă doar comportament agresiv acut de genul Înjurăturilor, bătăilor, distrugerilor de obiecte, ci și minciună, furt, denigrarea demnității umane, bârfa, zvonistica. Cauzele sunt multiple, de ordin ereditar, familial, social și de multe ori agresivitatea copilului determină agresivitatea adultului și intervențiile nepotrivite, care mai apoi duc la amplificarea nivelului de agresivitate. În momentul apariției recompensei, de orice fel
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
conștiinței perverse, ele reprezintă proiectele acțiunilor pe care un individ le pregătește celorlalți. Relele intenții reprezintă o modalitate imorală de a se raporta, de a avea relații cu ceilalți. Este o modalitate imorală, perversă, prin care o persoană urmărește fie denigrarea altora, fie obținerea unor avantaje personale, pe care nu le poate dobândi pe căi cinstite, directe. Relele intenții sunt modalități la care apelează persoanele frustrate, lipsite de caracter, cu complexe de inferioritate, pentru a putea obține anumite avantaje, pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
derută, discordie, de a declanșa un conflict, o stare de tensiune și, neîncredere Între persoane. Totul are ca scop obținerea unor avantaje personale, excluzând orice fel de scrupule morale În raporturile cu ceilalți. Intriga este asociată cu reaua intenție de denigrare a celorlalți. Ea este reaua intenție prin care se urmărește derutarea celuilalt și Împingerea În greșeală, pentru ca, În felul acesta compromițându-1, să se poată profita de el. Intriga are ca scop discreditarea celorlalți, pentru ca persoana care declanșează scenariul să obțină
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
realizării propriilor sale intenții sau interese. Este o formă necinstită de dominare și manipulare a celuilalt, cu care nu se poate confrunta direct, deschis, cinstit. bă Calomnia este o formă de acțiune imorală, Înrudită cu precedenta, prin care se urmărește denigrarea unor persoane pe care un individ le percepe ca rivale, ca persoane cu valoare și pe care le consideră că stau În calea intereselor sale. Întrucât concurența nu poate fi loială, se va recurge la calomnierea adversarilor pentru a le
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
invidia unei persoane cu probleme psihologice cu un caracter agresiv. Ea are de regulă o notă de maximă pasionalitate, atunci când recurge la forma de manifestare prin violență a agresivității, sau poate avea caracterul unei extrem de abile și rafinate intrigi de denigrare, când are la bază inteligența malefică ce construiește scenarii În care imaginea pe care o atribuie adversarului este compromițătoare din punct de vedere moral și social, dar reușește să-i convingă pe ceilalți de „justețea” argumentelor sale, printr-o inducție
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Cel mai însemnat loc în secțiunea literară a ziarului îl deține însă critica, definită de câteva intenții programatice urmărite statornic. Astfel, fără a abandona publicistica de pură propagandă, S. și-a propus totuși - după depășirea primei faze dogmatice, centrată pe denigrarea violentă a culturii „burghezo-moșierești” și ilustrată în anii ’50 de Nicolae Moraru, Traian Șelmaru, Nestor Ignat, Sergiu Fărcășan ș.a., multe „edicte” nefiind semnate - , o recuperare sau reactualizare a unor nume de seamă ale literaturii române. Așa se face că apar
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
a realismului socialist. Cazul T. a căpătat, într-un fel, trăsăturile unui „mit”, comportând, ca piesă componentă, și rolul jucat de fiul său, Sorin Toma, prin publicarea, în 1948, a articolului Poezia putrefacției și putrefacția poeziei, în declanșarea campaniei de denigrare și interzicere a lui Arghezi de către autoritățile comuniste, ceea ce a fost interpretat ca un „complot de familie”, urzit de T., la adăpostul liniei oficiale, pentru a-i uzurpa lui Arghezi, în beneficiu propriu, locul de cel mai mare poet al
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
regimului - nu este acceptat la nici o publicație din țară. Trimis în Occident, textul va fi difuzat de postul de radio Europa Liberă, ceea ce provoacă o escaladare a presiunii exercitate în țară la adresa lui T., oficialitatea orchestrând o campanie de presă de denigrare și „condamnare” a sa. Scriitorul răspunde prin alte texte date spre difuzare Europei Libere, eseuri politice de o radicalitate extremă. T. devine astfel cel mai remarcabil disident după Paul Goma. Hărțuit de autorități, depune în aprilie 1984 cererea pentru a
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
România întocmai. Din școli au fost expulzate disciplinele care formau gândirea independentă, liceele s-au specializat (în România existau „licee” metalurgice, textile, de telecomunicații etc.), cultura umanistă a fost drastic îngustată, existau instrucțiuni precise pentru „politizarea” tuturor lecțiilor (în sensul denigrării „culturii burgheze” și al evidențierii culturii superioare comuniste), manualele unice erau total subordonate propagandei partidului unic. Din facultăți au fost înlăturați profesori de valoare, directorii de conștiințe au fost total reduși la tăcere sau chiar exterminați în închisori, selecția s-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lipsi, probabil, multă vreme - precizările și analizele de rigoare din partea celor care au cunoscut nemijlocit, din perspectiva mecanismelor puterii, mobilurile exacte și scenariul concret al celor întâmplate atunci. Noi, cei din afară, nu putem emite decât anumite prezumții. • Campania de denigrare a fost de lungă durată, au căzut și capete ale aparatului puterii, au fost date, după cum s-a aflat pe parcurs, instrucțiuni speciale organelor de partid și judiciare, precum și direcțiilor forțelor de muncă. Nu s-au făcut publice până în prezent
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de muncă, a avut loc la mijlocul lui martie 1983. S-au adus aceleași reproșuri la adresa psihologilor și pedagogilor ca și la procesele din mai 1982. Reclamațiile au fost respinse, practic, cu aceleași argumente. și în domeniul propagandistic continuă campania de denigrare. În almanahul ziarului Scânteia, organ al Comitetului Central al PCR, pe 1983, la p. 314, sub titlul „Lumina neagră”, se află capitolul „Un drog psihic: secta Meditația Transcendentală”. Aici există referiri la trei articole, care au apărut la începutul anului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prelucrat în toate instituțiile de stat, cu incriminarea cercetătorilor pentru spionaj, trădare de țară, aderare la o sectă periculoasă, menționându-se detalii fanteziste asupra unor pretinse practici mistice; nu era vorba numai despre exagerări, ci și despre pure invenții, urmărind denigrarea, blamarea, batjocorirea oamenilor de știință în fața întregii țări. Într-o asemenea situație, mai mulți cercetători au avut cutezanța de a se adresa justiției: mare a fost deznădejdea când cercetătorii adevărului științific s-au pomenit în fața unor instanțe juridice care sfidau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu care „Țara” își deschidea, la Roma, numărul 3 din primul an de apariție (1949), anunță modul în care R. înțelegea să-și desfășoare misiunea publicistică. La fel, în plan teologic gazetarul impune un concept „ecumenic”, dar niciodată nu acceptă denigrarea sau minimalizarea „mesajului creștin ortodox” și replică adesea polemic și virulent la atacuri dogmatice ale Bisericii Catolice și ale celei Unite, fără a le ignora sau discredita meritele într-o Europă pe care o vede desăvârșit creștină. Sub raport strict
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
declanșează un atac agresiv contra Întregului grup, a cadrului instituțional, a colegilor și a liantului colectiv, negând rezultatele Întregii munci. Protagonistul pare un frustrat care n-a reușit sa se remarce, el a acumulat insatisfacții și nu găsește decât soluția denigrării celorlalți pentru a-și rezolva starea de inconfort. Incapabil să-și recunoască incapacitatea de a se Încadra Într-un efort colectiv, individul găsește răspunzători pe ceilalți pentru limitele sale; 8. utilizarea altora, a grupului sau instituției, În scopuri personale. Aici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
orală, genitală sau anală, molestare de natură sexuală, cu contact genital sau fără, exploatare sexuală. ● Abuz emoțional: se referă la izolarea forțată a copilului, neacordarea sprijinului emoțional, terorizarea, refuzul de a ajuta copilul la solicitarea acestuia, jignirea, ridiculizarea repetată, devalorizarea, denigrarea, înfricoșarea, ignorarea sentimentelor sale, umilirea sau exploatarea morală, coruperea prin învățarea sau recompensarea comportamentelor rasiste, imorale sau criminale. ● Neglijarea presupune deprivarea minorului de cele necesare nevoilor sale biologice, emoționale și de dezvoltare psihică. ● Neglijare fizică: se referă la refuzul îngrijirii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
lor”, iar cel îndreptat împotriva femeilor, prin dominația masculină, subordonarea tacită sau „subjugarea” devenită „necesitate”. Abuzul îndreptat către persoanele în vârstă pare să fie de neînțeles în cultura asiatică. „În cultura indiană nu există nici o valoare care să scuze controlul, denigrarea ori abuzul față de un bărbat sau o femeie în vârstă. Poate că acesta este motivul pentru care serviciile sociale găsesc că este dificilă constatarea sa sau „să se efectueze cercetări în acest sens.” (Segal, 1999, p. 224) În India, există
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
În cea de-a treia parte se ocupă „de plagiaturile de-a dreptul”, invocând titluri precum Romanță, Nușa, dar și capodopere ca Nunta Zamfirei sau Moartea lui Fulger etc. În urma publicării acestei broșuri, presa timpului a pornit o campanie de denigrare a tânărului poet, pe motivul plagiatului. Timp de aproape zece ani, În această chestiune s-au pronunțat pro sau contra nume cunoscute, precum Anton Bacalbașa, Al. Vahuță, Al. Macedonski, C. Stere, C. Dobrogeanu-Gherea, Nicolae Iorga, G. Bogdan-Duică, D. Evolceanu, I.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
control pe care le pune în legătură cu unele dintre mecanismele de apărare cunoscute în psihopatologie. Astfel, el stabilește corespondențe între: - scotomizarea și negarea atitudinii ostile față de negri / refuzul și anularea; - iertarea, fraternizarea și metisajul / formația de compromis și negarea realității; - denunțarea, denigrarea și demistificarea / proiecția; - idealizarea metropolei / identificarea cu agresorul; - procesul / reparația. Originalitatea acestui demers constă tocmai în punerea în relație a mecanismelor specifice situației de aculturație cu mecanismele psihice de apărare. Astfel, mecanismele iertării, fraternizării și metisajului se leagă de unificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
specifice situației de aculturație cu mecanismele psihice de apărare. Astfel, mecanismele iertării, fraternizării și metisajului se leagă de unificarea și integrarea celor doi termeni ai clivajului identității aculturale prin intermediul formației de compromis și al negării realității. Alte trei mecanisme - denunțarea, denigrarea, demistificarea - ajung la același rezultat, dar prin intermediul proiecției, „aruncând în afara individului acele aspecte ale identității care sunt incompatibile cu existența celeilalte părți”. 3. Principalele metode și instrumente de evaluaretc "3. Principalele metode și instrumente de evaluare" Este dificil să precizăm
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]