710 matches
-
indicii al existenței unor structuri de apărare sau semne de amenajări interioare, a fost executată o secțiune lată de 1,5m și lungă de 7m în partea inferioară terasei pe care se afla situl. Secțiunea în cauză a intersectat o denivelare și a ajuns la una din gropile din interiorul prezumtivei incinte. Vizual s-a constat existența de incinte evidente și continue doar în partea de nord-est. Din acest motiv au fost practicate, doar pe acest segment, a două astfel de
Fortificația medievală de la Avrig-Racovița () [Corola-website/Science/323305_a_324634]
-
și radiații X care au fost dispersate în toate direcțiile, cu viteza sunetului. Little Boy a oferit specialiștilor ocazia de a studia efectele exploziei, mult mai bine decât a făcut-o Fâț Mân. Relieful pe care era amplasat orașul, fără denivelări pronunțate, a favorizat propagarea undei generată de explozie. Pe o rază de 1,8 km, forța exploziei a fost de 5 psi distrugând complet toate clădirile, iar pagube importante au fost provocate pe o zonă cu diametrul de 3,5
Little Boy () [Corola-website/Science/314902_a_316231]
-
de pe dispozitiv , pentru a evita acoperirea prematură a acului cu dispozitivul de protecție . Notă : 26 Agitați bine înainte de utilizare . Îndepărtați capacul seringii și capacul acului . Înșurubați acul pe corpul seringii , în sensul acelor de ceas , în timp ce apăsați asupra celor 2 denivelări de plastic pentru a fixa ferm acul . Îndepărtați teaca acului . Injectați întreaga doză împingând ușor pistonul până când acesta nu mai poate fi împins . Notă : Eliberați ușor pistonul . Dispozitivul de protecție ( siguranță ) pentru ac va acoperi automat acul . Pentru a îndepărta
Ro_407 () [Corola-website/Science/291166_a_292495]
-
aer . Etichetele pot fi îndepărtate doar după vaccinare și după ce dispozitivul de protecție acoperă acul . Agitați bine înainte de utilizare . Îndepărtați capacul seringii și capacul acului . Înșurubați acul pe corpul seringii , în sensul acelor de ceas , în timp ce apăsați asupra celor 2 denivelări de plastic pentru a fixa ferm acul . Îndepărtați teaca acului . Injectați întreaga doză împingând ușor pistonul până când acesta nu mai poate fi împins . Notă : 63 Eliberați ușor pistonul . Dispozitivul de protecție ( siguranță ) pentru ac va acoperi automat acul . Pentru a
Ro_407 () [Corola-website/Science/291166_a_292495]
-
ale planetei. În Chină din timpul Olimpiadei, am simțit poluarea care făcea să nu se poată vedea bine soarele, dar nu simțeam praf în aer. Ce se întâmplă la București ? Cred că de vină sunt tot felul de gropi și denivelări ale străzilor, terenuri murdare, construcții neprotejate, tencuiala care cade de pe clădirile vechi totul parcă făcut cu intenția de a nu se putea curați mecanic orașul, să facă față mizeriei. Am văzut destule femei cu fuste « lunge » care maturau în scârba
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
pe mașină, parametrii suspensiei (duritate, garda la sol) nu pot fi controlați din exterior. Toate arcurile și amortizoarele tradiționale sunt considerate elemente de suspensie pasivă. Toate sistemele de suspensie tradiționale sunt de asemenea reactive. Când o roată trece peste o denivelare, schimbarea de poziție a acesteia determină ca suspensia să se comprime sau să se extindă, ca răspuns. Într-un mod asemănător, virarea, frânarea sau accelerația determină mișcări ale suspensiei, permițând caroseriei să se încline lateral sau față/spate. În acest
Suspensie (vehicul) () [Corola-website/Science/307711_a_309040]
-
de pe latura sudică a Himalaiei și piemonturile mediterneene ale Alpilor, cum ar fi zona denumită chiar Piemont, din nordul Italiei, construită de afluenții râului Po. Din aceste exemple rezultă două condiții esențiale pentru apariția piemonturilor, si anume : existența unei bruște denivelări între o zonă muntoasă înaltă și câmpie (condiția tectonica) și un regim hidrologic propice acumulărilor masive (condiția climatică). Condiția tectonica se realizează de obicei în faza când un geosinclinal trece în orogen, adică atunci cand mișcările de înălțare devin dominante pe
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
ci rămâne o zonă lacustra sau cel mult o câmpie. Piemontul, ca formă de relief, începe a se naște numai atunci cand înălțările generale duc la retragerea apelor marine de la bază muntelui și când acumulările depășesc cât de cât subsidența avantfosei. Denivelarea tectonica, dintre munte și câmpie, intensifica eroziunea într-o parte și acumularea în cealaltă; procesul este cu atât mai activ cu cat muntele este în continuă ridicare, ceea ce face ca râurile să nu poată atinge cu ușurință profile de echilibru
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
suprațata apei, judicios alese ca număr și poziție, în funcție de scara planului ce se va redacta și precizia urmărită. Măsurătorile adâncimii apei denumite și sondaje constituie problema de bază a lucrărilor hidrografice cu scopul de a determina relieful subacvatic, adică a denivelărilor unui bazin hidrografic. Relieful în topografie se definește ca fiind totalitatea neregularității naturale a terenului. Reprezentarea reliefului în plan se realizează de regulă, prin curbe de nivel. Curba de nivel se definește ca fiind locul geometric al punctelor care au
Batimetrie () [Corola-website/Science/322419_a_323748]
-
montană impunătoare, deși altitudinea lor maximă nu depășește 1.800 m. Depresiunea Brașovului, prin compartimentele sale, Depresiunea Bârsei și „golful” Zărneștilor formează limita lor nordică și vestică. Contactul cu depresiunea are o formă sinuoasă, fiind pus în evidență printr-o denivelare bruscă de 200-400 m, întreruptă adeseori de unele văi largi care pătrund adânc în munte. Poala nordică a muntelui este înconjurată de orașul Brașov și de zona sa industrială. În est, valea pitorească a Timișului, cu salba ei de stațiuni
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
Câmpia Română în sud, mai exact Câmpia Caracalului, iar valea Oltețului, orientată nord-sud, reprezintă o adevărată axă a teritoriului orașului. Aparține din punct de vedere geomorfologic celor două mari unități sus amintite, iar în cadrul acestora, care vin în contact fară denivelări accentuate se găsește o gamă bogată de forme de relief, grupate în două categorii mai importante: mezorelief, reprezentat prin sistemul de văi și interfluvii și microrelief - care se întâlnește peste tot în cuprinsul primei categorii, reprezentat prin crovuri, microrelieful versanților
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
și culmi deluroase, ca interfluvii, puțin îngrădite, între valea Beicii și Habicului, cu înălțimi reduse, cea mai mare înălțime fiind de 511,7m, în Dealul Viilor. Vatra localității se află pe un teren, în cea mai mare parte plan, cu denivelări mici, constituind șesul aluvial creat de Mureș și pe de o parte din panta dealului dinspre sud-est, unde este așezată biserica ortodoxă din lemn, cimitirul românesc și cel săsesc, precum și cartierul locuit complet de țigani. Movilele de teren, șapte la
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
muntoase Leota, Bucegi, Clăbucet și Ciucaș din Carpații Meridionali și dealurile subcarpatice. În zona inferioară, delimitarea bazinului hidrografic Ialomița este realizată la vest și sud de înălțimile din Câmpia Vlăsiei și Moștiștea, iar spre nord de culmea Istriței și slabele denivelări din Câmpia Bărăganului. Rețeaua hidrografică a râului Ialomița se caracterizează prin regimuri de scurgere variate : permanent - caracteristic râurilor de munte ; semipermanent sau temporar - pentru râurile din zona de câmpie. Afluenții principali ai Ialomiței sunt: Ialomița este afluent de ordinul I
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
treaptă de 13 m înălțime și apoi o a doua de 5 m, devine orizontală și se termină într-un lac de sifon la cota —168. Înainte de cascadă de 13 m, care cade la dreapta, galeria principala prezintă o puternică denivelare pozitivă, Pragul Cehilor care a pus mari probleme primilor exploratori. Atingând vârful pragului constatăm că suntem iarăși sub tavanul Sălii Mari, la acelaș nivel cu podeaua ei. Pe această distanță pârâul a găsit o altă cale de curgere, lăsând galeria
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
este una dintre cele mai interesante peșteri din Munții Apuseni prin variația aspectelor pe care le prezintă și prin geneză să complexă. Ea prezintă toate tipurile de galerii (de presiune, diaclaze cu nivele și terase, cu oglinzi de fricțiune), iar denivelările pun în mod clar în evidență etapele de formare. Aven foarte dificil, se recomandă echipelor cu multă experiență. Sunt necesare costume impermeabile, cizme, cască, mai multe surse de lumină, corzi, coborâtoare, blocatoare, pitoane. Nu uitați trusa de cartare. Avenul este
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
și două ferestre laterale. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura de zid a iconostasului, care permite trei intrări rituale și un spațiu deschis în jurul crucii de sub boltă. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, care preia denivelările de teren, ajungînd în dosul altarului la mai mult de un metru de la nivelul pământului.
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
care descresc de la vest la est (de la 450 m la 375 m) și de la sud la nord (520 m la 415 m). Prezintă o fragmentare și o energie redusă, formate din lunci, terase și glacisuri proluvio-coluviale întinse, psefitice și psamitice. Denivelările de teren, cu excepția unor dealuri, sunt mici și nu depășesc 20-30 de metri . Podișului Suceava cu „Depresiunea Rădăuțului”. Spre partea de S-E, depresiunea e mărginita de Dealul Burla cu altitudine de 483 m , Dealul Bădeuți - 380 m, în partea
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Bădeuți - 380 m, în partea de S -Dealul Zneamu - 462 m și Dealul Volovăț cu cea mai mare altitudine de 517 m, fiind în mare parte împăduriți. Restul depresiunii, cu altitudine medie de 375 m, este aproape plana cu mici denivelări în unele locuri. În acestă zona predomina formațiunile sarmatice reprezentate prin argile vinete peste care urmeaza depozite de nisipuri galben-roșcate, apoi gresii puțin cimentate în straturi, peste care se așterne solul. De pe Dealul Burla - 483 m se deschide una dintre
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
de 3.422 km² fiind unul dintre cele mai mari parcuri care sunt neatinse de mâna omului. Podișul s-a format prin acțiunea de eroziune a ghețarilor din timpul periodei de glaciațiune din pleistocen, fiind un platou aproape neted cu denivelări spre nord unde se află fiordurile Sørfjord și Eidfjord. Omul a început popularea platoului cu ca. 6000 de ani î.Hr. Azi turismul este principala sursă de venit a regiunii.
Parcul Național Hardangervidda () [Corola-website/Science/311446_a_312775]
-
al Munților Bîrgău se caracterizează prin prezența următoarelor unități geomorfologice: Relieful vulcanic, generat de existența intruziunilor care străpung formațiunile sedimentare - mai ales grezoase -, constituie elementul specific al Bîrgăului. Masivul Cornii (1458 m), alcătuit din andezite, se înscrie în morfologie prin denivelări de mari proporții, marcate de vîrfurile: Bîrnii, Milerului, Cornii, Piatra Hașii și Pleșa constituite din roci mai dure. Muntele Heniul este format din cca 10 filoane-strat (silluri) de microdiorite foarte variate ca lungime și grosime, care dau reliefului o rezistență
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
și biserica sunt împărțite de un perete plin, perforat doar de accesul central, în ax. Altarul este ascuns de restul încăperilor prin structura iconostasului, prevăzut cu trei uși rituale. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, care preia denivelările de teren, ajungând în dosul altarului la apoape un metru de la nivelul pământului.
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
suprafață este potrivită unui scop anume. Rugozitatea reprezintă măsurarea la o scală mică, a variațiilor în înălțime a unei suprafețe fizice (conform metrologiei suprafețelor). Această măsurare este opusă variațiilor la o scală mare care fac parte din geometria suprafeței sau denivelărilor nedorite. Rugozitatea poate fi o suprafață nedorită deoarece cauzează fricțiune și uzură, dar poate fi și benefică, deoarece permite prinderea lubrifianților și preîntâmpină sudarea acestora. Profilul real al suprafeței unei piese poate fi măsurat și vizualizat prin diferite metode: cu
Rugozitate () [Corola-website/Science/335060_a_336389]
-
întinderi relativ plane de teren. În general solurile identificate pe această formă de relief sunt de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor. Delimitarea platourilor este făcută de versanți cu diferite pante. Ca forme de microrelief pe platouri se întâlnesc uneori mici denivelări. Cu excepția unor mici areale erodate eolian, solurile situate pe platouri prezintă profile normale. Din punct de vedere geologic teritoriul administrativ Mihai Eminescu se suprapune peste unitatea geostructurală a Platformei Moldovenești, care este alcătuită dintr-un soclu dur și metamorfozat și
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
al fluviului Arkansas formează granița naturală de nord între Llano Estacado la sud și restul "Câmpiilor Înalte" la nord. La est, structura geomorfologică de tip faleză, numită Caprock Escarpment (vedeți fotografia din Infocasetă), o formațiune extrem de lungă și având o denivelare abruptă de circa 100 metri, face delimitarea între Llano și câmpiile roșii permiene ale Texasului, iar la vest o structură similară, numită Mescalero Escarpment, face demarcarea între Llano și valea . La sud, nu există o demarcație naturală, Llano integrându-se
Llano Estacado () [Corola-website/Science/321659_a_322988]
-
Reykjanes". O dorsală sub Oceanul Atlantic a fost prima dată dedusă de Matthew Fontaine Maury în 1850. Dorsala fost descoperită în timpul expediției navei HMS Challenger în 1872. O echipă de cercetători de la bord, condusă de Charles Thomson Wyville, a descoperit o denivelare mare în mijlocul Atlanticului în timp ce investiga viitoarea locație pentru un cablu de telegraf transatlantic. Existența unei astfel de denivelări a fost confirmată de sonar în 1925 și s-a descoperit că se extindea în jurul Capului Bunei Speranțe în Oceanul Indian, această descoperire
Dorsala Atlantică () [Corola-website/Science/321068_a_322397]