371 matches
-
Jakobson adaugă alte trei funcții - fatică, metalingvistică, poetică - completând schema lui K. Bühler. Având în vedere un număr de șase factori - emițătorul și receptorul, mesajul, contextul și contactul, codul - R. Jackobson stabilește șase funcții ale limbii. Funcția referențială, numită și denotativă/informațională/cognitivă (raportată la context) este identică funcției de reprezentare din teoria lui K. Bühler. Sfera de manifestare este realitaea extralingvistică, non-verbală pe care se întemeiază planul semantic al textului, al mesajului din terminologia lui R. Jakobson. Denotația este fundamentală
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mesajului din terminologia lui R. Jakobson. Denotația este fundamentală pentru "latura semnificat a unui cuvânt" (DSL, 2005: 159) și reprezintă sensul cognitiv al unui cuvânt, sensul "pur intelectual, fundamental și relativ stabil" (idem). Caracteristicile semantice pe care le subsumează funcția denotativă - în opoziție cu funcția conotativă și/ sau poetică - sunt strict referențiale, non-subiective, analizabile în afară de context, de discurs sau "de enunțare". Astfel, "munte" are drept definiție de dicționar: "ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă și depășind
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de enunțare". Astfel, "munte" are drept definiție de dicționar: "ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă și depășind înălțimea de 800 de metri" (DEX, 1982). Denotația "munte" este direct legată de realitatea non- verbală, realizând funcția denotativă și/ sau referențială - pe de o parte - și funcția de comunicare, pe de altă parte. Funcției denotative îi aparțin enunțuri neutru-informative, de tipul: "Anatomia este știința corpului omenesc". Abordarea funcției denotative impune un înalt grad de complexitate în cercetare, dată
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de obicei stâncoasă și depășind înălțimea de 800 de metri" (DEX, 1982). Denotația "munte" este direct legată de realitatea non- verbală, realizând funcția denotativă și/ sau referențială - pe de o parte - și funcția de comunicare, pe de altă parte. Funcției denotative îi aparțin enunțuri neutru-informative, de tipul: "Anatomia este știința corpului omenesc". Abordarea funcției denotative impune un înalt grad de complexitate în cercetare, dată fiind diversitatea tipurilor de incidență. Prin funcția referențială, limba actualizează sensul conceptual al laturii "semnificat" al semnului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
este direct legată de realitatea non- verbală, realizând funcția denotativă și/ sau referențială - pe de o parte - și funcția de comunicare, pe de altă parte. Funcției denotative îi aparțin enunțuri neutru-informative, de tipul: "Anatomia este știința corpului omenesc". Abordarea funcției denotative impune un înalt grad de complexitate în cercetare, dată fiind diversitatea tipurilor de incidență. Prin funcția referențială, limba actualizează sensul conceptual al laturii "semnificat" al semnului lingvistic, actualizează conceptul specific unei clase de obiecte (de ex. flori de grădină reprezintă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
tuturor referenților posibili ai unui cuvânt. Grație aceleași funcții, limba poate realiza codificări de natură culturală (DSL, 2005: 160) și/sau socială, reflectând o atitudine colectivă a vorbitorilor față de referent etc. Sub aspectul relevanței discursive (de transmitere a informației), funcția denotativă este comună tuturor speciilor discursului comunicării publice și private, are relevanță pentru speciile discursului tehnico-științific și poate fi identificată în specii ale stilului beletristic (S. Dumistrăcel, 2006: 49). Comunicarea științifică își fundamentează substanța pe această funcție, în condițiile în care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
subsumate "verificării circuitului sau a calității recepției", referitoare la "canal" pe care nejustificat se pune accentul în diferite interpretări" (S. Dumistrăcel, 2006: 18). Pornind de la această aserțiune, Stelian Dumistrăcel adapteză /realizează mutațiile necesare cu privire la funcțiile limbii în comunicarea mass-media. Funcția denotativă (de transmitere a informației) este comună tuturor speciilor discursului comunicării publice și private, are relevanță pentru speciile discursului tehnico-științific și poate fi identificată în specii ale stilului beletristic (S. Dumistrăcel, 2006: 49). Funcția apelativă (stabilește contactul dintre interlocutori) este studiată
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Se produce astfel, separarea a două planuri semantice, adică, decuparea semnificației științifice de semnificația uzuală/ specifică limbii comune. Reconceptualizarea modelului metaforic coincide cu etapa fixării ca unitate denominativă selectată și normată, pentru o altă noțiune. Noua unitate menține trăsăturile conceptuale, denotative, stabile, asigurând univocitatea a numeroase metafore specializate. III.2. Statutul și "planurile de relevanță" ale metaforei specializate (terminologice /conceptuale) Înțelegem prin "metaforă specializată" o variantă funcțională a metaforei științifice. Analiza tipurilor de metafore specializate pe care le avem în vedere
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
culturii engleze) ,filologică (filologie clasică, limbi moderne, uneori diferite genealogic și tipologic), lexico-semantică, științifică etc. Servește întotdeauna un limbaj neutru sub aspect stilistic și respectă principala caracteristică a lexicului specializat, precizia, spre deosebire de trăsătura deschis a metaforei lexicale. Dacă sub aspect denotativ, metafora specializată este un termen univoc, din perspectiva demersului euristic nu orice termen poate fi considerat o metaforă: med. incizie s.f. (fr. incision n.f/ en. incision) s-a format prin conceptualizarea caracteristicilor de sens ale substantivului latin incisio,-onis
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
35); " Îmi voi deschide gura și voi vorbi în pilde, voi vesti lucruri ascunse de mult, ceea ce am auzit, ce știm, ce ne-au istorisit părinții noștri" (Psalmul 78; 2-3). Metaforele terminologice /conceptuale acoperă sfera conceptual-semantică a limbajelor specializate, ca denotative, în timp ce metafora terapeutică este importantă prin valoarea formativă și curativă etc. Metafora terapeutică însumează povești, mituri, fabule, basme, parabole, fiind subordonată nevoilor individuale și structurii interne ale ființei umane. Conține întotdeauna soluționarea conflictelor ființei psihice. Metafora terminologică /conceptuală este extrinsecă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a unui concept complex revendică utilizarea analogiei duble, având două baze diferite semantic și etimologic, libere de domeniul medicinii. În "bordură...", analogia are în vedere baza comună "margine..." - rezultatul semantic fiind diferit în limbajul medical, atât din punct de vedere denotativ cât sub aspectul referentului ("suprafață apicală a membranei plasmatice"). Situația este identică și în cazul constructului "perie" care desemnează conceptul de "microvilozități paralele unele cu altele" [bordură în perie: "Specializare morfologică a suprafeței apicale a membranei plasmatice, care prezintă mici
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
situației date, în funcție de semnificațiile privind structurile sintactice, de sistemul semiotic etc. Seleskovitch, Lederer (1984: 25), Lederer (1994: 49-83), J. Delisle (1993: 28) disting câteva tipuri de echivalență: cognitivă (cu referire la semantismul textului și la "completările" noționale aduse de traducător), denotativă (informația oferită de DS privind datele extralingvistice), conotativă (cu respectarea sociolectului, a registrului de limbă) etc. Se vorbește apoi, despre echivalența pragmatică, dinamică (E. Nida, 1964: 5; P. Newmark, 1988: 48). În domeniul logicii, echivalența este un conector, "o relație
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
specializarea: podolog (cf. fr. podologue); en. podologist; podoorthotist; • titrarea /domeniul medical: podologie (cf. en. podology); • instrumentul: podometru (cf. fr. podomètre); en. podometer. Cheiro-, cheir, -cheiros (cf. gr. χείρ, χειρός) era un cuvânt polisemantic în limba greacă. În funcție de context, avea valori denotative ["mână, pumn, braț, parte, activitate, acțiune, forță, energie, violență"]. Modelul cognitiv al "mâinii în acțiune" îl regăsim în structuri binare de tipul chirurgia [cf. χείρ, χειρός -,,mână"+ ergo-, ergon, (cf. Ёργον, -ου- energie, act, acțiune, fapt, muncă)] - "parte a terapeuticii
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cf. gr. μαλακο-, μαλακός "moale"): ro. osteomalacie (cf. fr. ostéomalacie); - ptoză "cădere, deplasare": ro. gastroptoză (cf. fr. gastroptose); - ragie (cf. gr. ραγή "fisură, curgere"): ro. menoragie (cf. fr. ménorragie); - urie (cf. gr. ούρο-, οΰρον): ro. hematurie (cf. fr. hématurie). Sufixoide denotative din sfera operațiilor chirurgicale: - centeză "puncție pentru aspirație"; ro. paracenteză (cf. fr. paracentèse); - ectomie-, tomie (cf. gr. τομή "tăiere"): pelvectomie (cf. fr. pelvectonie); - plastie (cf. gr. πλαστο-, πλαστός): esofagoplastie (cf. fr. oesophagoplastie); - stomie, stomato-, stom (cf. gr. στομα-, στόμα, στόματος
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
un cuvânt încărcat cu numeroase sensuri. Univocitatea celor aproximativ 30 de termeni existenți în vocabularul panlatin este asigurată de unitățile terminologice compuse/ de îmbinările libere de cuvinte/ de numeroasele constructe metaforice. Dezambiguizarea semantică și contextuală permite identificarea riguroasă a sensului denotativ specializat. Unitățile terminologice astfel obținute sunt accesibile, corespund mecanismelor de desemnare care pornesc de la general (piață) spre particular. Termenul se acomodează extensional, prin actualizarea conceptului în sintagma terminologică: piață a bunurilor materiale și a serviciilor, piață a factorilor de producție
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
solului)" Relațiile de opoziție dintre hiponimele luate în considerare au caracteristicile: proces lent - proces accelerat;/ perioadă lungă de timp - perioadă scurtă de timp;// absența omului - prezența omului;// Cele mai importante relații ierarhice sunt cele de incluziune, atât sub aspectul productivității denotative cât și sub aspectul logicii disciplinei științifice. Există relații de opozițe macrosistemică realizate prin deplasări ale conceptelor generale spre concepte specifice, individuale: sol-soluri, sare-săruri, nisip-nisipuri, filosilicat-filosilicați etc., prin treceri ale masivelor la substantive colective - "turbă-turbărie" - fapt ce implică numeroase modificări
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
of a language: the linguistic act is realised based on a previous model "(...) that serves as model for the coming linguistic acts, thus ensuring the system's diachronic continuity". The volume familiarizes the reader with the study of the informative, denotative, appellative dynamics of language, in general, and specialised languages in particular, with accommodation of linguistics to terminology, through the 7 chapters regarding communication and the functions of of language, terminology, hermeneutics of metaphor in specialised languages, the dynamics of metaphor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fragmentată, de "jocuri de cuvinte" și limbaje (fonologie și teorii lingvistice, probleme de comunicație și cibernetică, teorii moderne de algebră și informatică, telematici și perfecționarea terminalelor inteligente etc.). Cunoașterea științifică uzitează însă un singur tip de limbaj și enunț, cel denotativ. Plecând de la această stare de fapt și apelând la exemplul de gestionare a bazelor de date ale unei companii multinaționale, de genul IBM, ne putem întreba: Cine decide ce este cunoașterea și cine cunoaște ce trebuie să se decidă? Cine
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
forța centrală de producție. Revoluția științifică, începută în secolul XVII-lea, a reorientat știința de la cunoașterea și înțelegerea naturii spre manipularea și dominarea naturii, ceea ce generează inevitabil dominarea și manipularea oamenilor. Elitismul cunoașterii științifice postmoderne, care recunoaște doar legitimitatea cunoașterii denotative, este hegemonic și generator de "teroare", în sensul că exclude jucătorii din jocurile de limbaj și sărăcește potențialul de cunoaștere a realității. Pe deasupra, știința actuală are din ce în ce mai vizibil tendințe de ideologizare, similare religiei, magiei sau mitologiei. Sumarizând, cele mai dese
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mitologiei. Sumarizând, cele mai dese critici emise de numeroși gânditori asupra statutului actual al epistemologiei reprobabile sunt: * dreptul de preemțiune asupra gnoseologiei: adevărata cunoaștere este furnizată doar de știință numai cu o metodologie legitimată ca științifică și prin intermediul unui discurs denotativ; * autoritarismul judecăților universale, metalimbajul și "divinația" aserțiunilor emise de știință despre ea însăși; * legitimarea exclusivismului (referitor la cunoașterea narativă). Cunoașterea narativă, deși primitivă și tradițională, după cum și cea prescriptivă, au la fel de multe potențialități de decodificare a realului și de reprezentare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
om prin opțiunile reduse de comunicare, timpul destinat comunicării, volatilitatea exprimării, lipsa de semnificație profundă a mesajului, volatilitatea memorării conversației. Putem identifica în opoziția text oral - comunicare orală, antinomia dintre cuvânt și vorbă prin intermediul funcției poetice care se opune funcției denotative. „Absolutizarea mesajului în el însuși” (Roman Jackobson) este proprie textelor sacre, a căror formă s-a cizelat printr-o lungă transmitere prin intermediul emițătorilor inițiați, conștienți de valoarea rituală intrinsecă. Egal realității semnificate, cuvântul are capacitatea de a aboli timpul și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
său. Colindele de tip III, 55, Leul, au un statut mai deosebit, dat mai întâi de prezența animalului în imaginarul carpato-danubiano-pontic, și apoi de confrun¬tarea propriu-zisă. Anatomia animalului este un argument pentru faptul că leul nu primește o funcție denotativă în cadrul colindei, el are și coarne uneori, ba chiar este ierbivor. Mai mult decât atât, unii exegeți consideră că în spatele „măștii literare” a leului se află, de fapt, lupul. Dimpotrivă, un studiu recent al lui Ion Taloș analizează motivele colindei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poate duce la concluzii greșite, chiar lucrând statistic, deoarece unitățile numărate n-au aceeași pondere. Ultima observație este importantă chiar pentru lucrări mai noi, unele și din România, care nu pot corecta întotdeauna rezultatele surprinzătoare date de o statistică numai denotativă, căreia, din principiu, îi este inaccesibil sensul contextual al unui termen. Se arată de asemenea evoluția lui Spitzer, care, în ultimele lucrări, se apropie de structuralism, și se dau sugestii pozitive pentru studierea stilului unei epoci. Al treilea strat, cel
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
recuperat-o ca semn. În acest moment, literatura este o practică a resemnificării cu două finalități: introducerea conotoațiilor În sistemul semnelor (a fortiori, a transcendenței În contingență, și nu renunțarea la prima În favoarea celei de-a doua) și, respectiv, exploatarea denotativului ca unic material lingvistic capabil să rămînă În afara sistemului semnelor. De-metaforizarea literatutrii - frust și simplificator spus - este formulată de poetul Claude Royet-Journoud În 1972: „Problema este a literalității (și nu a metaforei). Asta Înseamnă să măsori limba În unitățile
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ar i existat voga scientismului căreia să i se opună. De vreme ce literatura are corp - și deci nu poate fi confundată cu cea științifică, descriptivă și extratelică - nu conotația, metafora sînt chemate să afirme Diferența dintre realitate și literatură, ci tocmai denotativul, tocmai precizia descrierii. Așa trebuie Înțeleasă de către cititori și critici revenirea la povestire a romanului, renarativizarea prozei. Literatura nu se Întoarce la mimesis - imaginile mediatice i-au preluat de mult această funcție pe care nu există nici o șansă de a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]