370 matches
-
lui Simon se cristalizează aici: nu este vorba de simboluri (reunificare activă după tăietură) în sensul grec sau în sensul Euharistiei, ci de semne, adică de elemente care desemnează obiecte. Concepție exclusiv reprezentativă și deloc simbolică. Semnul lui Simon este denotativ, simbolul conotativ. 32 "Task environment is represented as a problem space", în Human problem solving, p. 789. 33 Dialog cu Guitta Pessis Pasternak, "Le Monde", 1 martie 1984. Roboții ar putea avea un Einstein al lor, le răspunde ca un
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
despre sevă și cambiu, despre felul cum trebuie tăiate ramurile pentru ca să dea mai multe fructe, despre cum se înlătură mugurii netrebuincioși*. G. Flaubert, p. 40 Această abundență de denumiri, care nu face decît să provoace, de partea cititorului, un vid denotativ, este evidențiată, la nivel textual, fie prin faptul că naratorul însuși este cel care îl va justifica "Aceste nume sînt întrucîtva barbare, dar ele sînt clare și precise" (J. Verne) -, fie că personajele își asumă perplexitatea cititorului. "(Lucerna) era destul de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de mai jos: Nu vă mirați. Poeții, toți poeții sunt un singur, ne-mpărțit, neîntrerupt popor. Vorbind, sunt muți. Prin evii, ce se nasc și mor, cântând, ei mai slujesc un grai pierdut de mult.[...] (Lucian Blaga, Poeții) 1.Ilustrează sensul denotativ al verbului (a) cânta. (0, 5 p.) 2.Notează două teme/ motive literare, prezente. (0, 5 p.) 3.Precizează măsura și rima strofei. (1 p.) 4.Comentează versurile, în 6-10 rânduri, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
versuri) 1.Scrie doi termeni din câmpul semantic al religiei. 2.Notează două arhaisme fonetice. 3.Motivează virgula din structura: Doamne, mi-ascultă de rugă... 4.Comentează două figuri de stil diferite, la alegere. 5.Formulează un enunț cu sensul denotativ al cuvântului psaltire. 6.Transcrie două cuvinte/ structuri specifice adresării directe. 7.Precizează măsura și ritmul primelor două versuri. 8.Evidențiază două trăsături specifice speciei psalm. 9.Argumentează, în 6-8 rânduri, rolul de precursor în poezia românească a lui Dosoftei
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Dar oameni răi din lumea rea Îmi tot închid cărarea... (G. Coșbuc, Numai una!) 1. Indică modul de formare a cuvintelor: îngălbenesc, dezleagă. 2. Precizează două teme/ motive literare din fragment. 3. Scrie două enunțuri prin care să ilustrezi sensul denotativ și conotativ al cuvântului săracă. 4. Transcrie o coordonată spațială și una temporală. 5. Notează din fragment o comparație și un epitet. 6. Selectează două mărci lexico- gramaticale prin care se evidențiază prezența eului liric. 7. Exemplifică două trăsături ale
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
literare existente. 3.Selectează două imagini auditive prezente. 4.Scrie patru cuvinte din câmpul semantic al zgomotului. 5.Indică procedeul artistic din structura: vâjâie prin vijelie. 6.Transcrie patru termeni formați de la interjecții onomatopeice. 7.Evidențiază, prin două enunțuri, sensul denotativ și conotativ al cuvântului pustiu. 8. Explică folosirea verbelor la modul indicativ, timpul prezent. 9. Comentează rolul expresiv al interjecției din final. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
porniri care dormitau latent, din strămoși, în ea. (C. Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război) 1. Menționează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: cântărea, imprudent. 2. Notează două expresii/ locuțiuni cu verbul (a) face. 3. Ilustrează aspectul denotativ și conotativ al verbului (a) trezi. 4. Explică rolul cratimei în structura n-aveam. 5. Comentează valoarea expresivă a utilizării imperfectului. 6. Transcrie două sintagme care sugerează trăsături de caracter ale personajului feminin. 7. Precizează două mărci lexico-gramaticale care indică
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pene negre O pasăre cu glas amar Străbate parcul secular ... Cu pene albe, pene negre ... În parc ninsoarea cade rar ... (George Bacovia, Decor) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni care să conțină verbul (a) sta. 2.Evidențiază, într-un enunț, sensul denotativ al termenului decor. 3.Menționează valorile morfologice ale lui i din cuvântul copacii. 4.Explică rolul virgulelor din primul vers. 5.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 6.Notează două figuri de stil din versul: Copacii albi, copacii negri
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cu stalactite de fum cu ceară sfârâitoare, cu seu orbitor până cenușa a umplut lada de studio și chiuveta din baie și păianjenii și-au făcut plase în coșul pieptului nostru. (Mircea Cărtărescu, Ciocnirea) 1. Ilustrează, în două enunțuri, aspectul denotativ și conotativ al cuvântului ciocnire. 2. Explică folosirea virgulelor în versul: mâncându-ne genele, smalțul ochilor, coastele, sângele... 3. Transcrie două structuri care conțin imagini vizuale. 4. Menționează două teme/ motive literare prezente în poezie. 5. Motivează utilizarea verbelor la
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
vedea în primul rînd tigrul Esso și cavalerul Ajax, embleme ce ne plonjează într-o lume magic infantilă" (E. Morin, prefața la Cathelat și Cadet, 1976: 12). În epoca simulacrului și simultaneizării apare însă și o revenire postmodernă la funcțional, denotativ, fiabil în achiziționarea și utilizarea obiectelor (cf. G. Lipovetsky) și dublată de publicitatea referențială gen Daniel Ogilvy, de restituirea realului printr-o structură narativă și figurativă elocventă (cf. Super Glue și remake-urile sale: vecinul aspirat de un aparat electrocasnic super-performant
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
poate doar a zecea parte are realmente posibilitatea de a ne influența comportamentul. Indiferent de natura publicului (marele public interesat de marile medii tip televiziune, radio, afiș sau clientela specializată a presei tehnice și publicității prin corespondență), de natura mesajului (denotativă și conotativă) și caractersiticile retoricii publicitare (hard selling sau soft selling), mesajele care "trec" sînt cele de implicare prin anxietate sau de implicare prin plăcere. Anxietatea este legată de un anume coeficient de risc: risc financiar legat de preț, întreținere
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Deodoril on ne sent plus le temps qui passe), mesajul publicitar instituie o practică specială de numire și un discurs de injoncțiune la acțiune. Obiectele semiotice definite de practica publicitară sînt rezultatul unui "a spune" inițial, rostire care înseamnă semantizare denotativă (ciocolata "Smash", napolitana "Joe") și semantizare conotativă (de la conotații naționale: Masumi, BT, Snagov, Carpați etc. la conotații exotice: Fidji, Gitanes și conotații mitologice: apa Evian, apa pură figurînd Edenul). De fapt, produsul valorizat de comunicarea publicitară este consumat dintr-o
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
permit o identificare euforizantă. Prin simbolismul produselor sale s-ar putea spune că publicitatea vinde moduri de viață (La vie mode d'emploi, apud Georges Perec"). "Izotopia publicitară selecționează elementele referențiale dintr-o anumită limbă naturală și le conferă statut denotativ și simbolic, operînd închiderea lor în raport cu totalitatea elementelor înconjurătoare" (R. Lindekens, 1985: 269). În realitate, primul nivel denotativ este repede pus între paranteze de izotopia publicitară care articulează conotațiile, ideologia subiacentă într-un ansamblu de semne persuasive (lingvistic și iconic
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
La vie mode d'emploi, apud Georges Perec"). "Izotopia publicitară selecționează elementele referențiale dintr-o anumită limbă naturală și le conferă statut denotativ și simbolic, operînd închiderea lor în raport cu totalitatea elementelor înconjurătoare" (R. Lindekens, 1985: 269). În realitate, primul nivel denotativ este repede pus între paranteze de izotopia publicitară care articulează conotațiile, ideologia subiacentă într-un ansamblu de semne persuasive (lingvistic și iconic). Ideologia în sensul de articulare a conținuturilor dintr-o cultură dată este valorificată publicitar printr-o opoziție fundamentală
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Conceptele lui Hjelmslev de denotație și conotație i-au permis lui Roland Barthes să construiască modelul trinivelar al reclamei (1964 Rhétorique de l'image) în care interferează: • mesajul lingvistic (numele mărcii, în speță pastele Panzani și comentariul verbal); • mesajul iconic denotativ (imaginea fotografică a obiectului, quasi tautologică în raport cu obiectul real; în exemplul lui Barthes cutia cu paste într-o plasă pescărească alături de diverse apetisante legume proaspete); • mesajul iconic conotativ (simbolic al ansamblului asociațiilor care constituie imaginea produsului). Conotația dominantă este cea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
publicitar a fost definit prin prisma complementarității codurilor și a distincției decisive între semnificația vizibilă overt meaning (Enjoy X) și semnificația ascunsă hidden meaning (Buy x). Astfel, Umberto Eco distinge cinci nivele de codificare a mesajului publicitar: • iconic (similar iconicului denotativ barthesian); • iconografic (bazat pe tradiții culturale și convenții de gen, similar iconicului barthesian conotativ); • tropologic (al figurilor de stil vizuale, în primul rînd metafora și metonimia); • topic (al premiselor și toposurilor argumentării, cu prioritate toposul cantității "Toți utilizează produsul X
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
timpul enunțării, cît și ansamblul mărcilor dependente de situație: DEICTICELE (pronume demonstrative, personale, adverbe). Cele trei tipuri esențiale de deixis: personal, spațial, temporal se articulează în jurul axei ego/ hic/nunc (eu/tu, aici/acolo, azi/mîine). DENOTAȚIE (în raport cu conotație) Sensul denotativ este semnificația fundamentală, codificată a semnului lingvistic; noțiunea de identitate de sens (sinonimie, parafrază, definiție) se bazează pe sensul denotativ. DESIGNATUM Acel ceva la care trimite semnul, în conformitate cu codul; designatum-ul face parte din semioză, este o unitate socio-culturală, o clasă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
personal, spațial, temporal se articulează în jurul axei ego/ hic/nunc (eu/tu, aici/acolo, azi/mîine). DENOTAȚIE (în raport cu conotație) Sensul denotativ este semnificația fundamentală, codificată a semnului lingvistic; noțiunea de identitate de sens (sinonimie, parafrază, definiție) se bazează pe sensul denotativ. DESIGNATUM Acel ceva la care trimite semnul, în conformitate cu codul; designatum-ul face parte din semioză, este o unitate socio-culturală, o clasă (ce poate avea mai multe elemente, un singur element sau nici un element); el decupează diferențiat lumea exterioară în funcție de epocă, mentalitate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Comunicarea artistică apelează rareori la această funcție, verificarea canalului de comunicare reducânduse la creațiile populare (transmise pe cale orală) și la proza care simulează comunicarea orală (secvențeramă ale povestirii în cadru sau formulele mediane din basmele culte). FUNCȚIA REFERENȚIALĂ/INFORMATIVĂ/COGNITIVĂ/DENOTATIVĂ vizează capacitatea enunțurilor de a transmite informații, prin raportare la contextul comunicativ (locul, momentul și relația de comunicare dintre actanți) și la realitatea obiectivă și/sau fic țională. Ea semnalează capacitatea de a exprima ansamblul factorilor care, dincolo de sensurile struc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
semn lingvistic convențional, este unitatea lingvistică minimală care asociază constant un semnificant și un semnificat (referent). Cuvântul se caracterizează prin: unitate fonetică (un complex sonor stabil), unitate gramaticală (paradigma formelor flexionare/a modelelor combinatorii în enunț) și unitate semantică (sens denotativ, sensuri conotative; relații semantice cu alte cuvinte). - Sensul denotativ se referă la semnificația primară a cuvântului; denotația reprezintă nivelul prim, necodificat, actualizând sensurile proprii ale cuvântului. - Sensul conotativ vizează semnificația secundară, activată în contextul lingvistic/con textul stilistic al comunicării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
constant un semnificant și un semnificat (referent). Cuvântul se caracterizează prin: unitate fonetică (un complex sonor stabil), unitate gramaticală (paradigma formelor flexionare/a modelelor combinatorii în enunț) și unitate semantică (sens denotativ, sensuri conotative; relații semantice cu alte cuvinte). - Sensul denotativ se referă la semnificația primară a cuvântului; denotația reprezintă nivelul prim, necodificat, actualizând sensurile proprii ale cuvântului. - Sensul conotativ vizează semnificația secundară, activată în contextul lingvistic/con textul stilistic al comunicării; conotația se referă la sensurile figurate, potențiale, specifice nivelului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de scopurile pragmatice și constituirea nivelurilor multiple de semnificare; se manifestă ca reunire a nivelului expresiei cu cel al semnificațiilor, generând un sistem de semne complex. Textele nonliterare se caracterizează prin referentul real, prin dominanta logică, rațională, prin limbaj preponderent denotativ, prin expresie obiectiv impersonală (texte științifice sau oficial administrative) ori prin expresie subiectivă și expresivă, fără intenționalitate estetică (discursul/textul colocvial). Texte de graniță/de frontieră - literatura document și literatura de grad secund: jurnalele literare/intime/de călătorie, reportaje literare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
receptor sau de o interogație care să genereze reflecția asupra viitorului. Particularități ale discursului argumentativ: - textul științific de tip argumentativ (demonstrația științifică) se caracterizează prin informații obiective, prin referințe și dovezi certe, prin perspectiva imparțială, obiectivă (emițător neimplicat), prin limbaj denotativ, impersonal, prin lexicul specializat etc.; - textul argumentativ din sfera mass mediei, a vieții publice ori private adaugă informa țiilor obiective, întro măsură mai mare sau mai mică, judecăți de valoare, aserțiuni subiective sau speculative, formulate dintro perspectivă asumată, subiectivă. Limbajul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
impersonal, prin lexicul specializat etc.; - textul argumentativ din sfera mass mediei, a vieții publice ori private adaugă informa țiilor obiective, întro măsură mai mare sau mai mică, judecăți de valoare, aserțiuni subiective sau speculative, formulate dintro perspectivă asumată, subiectivă. Limbajul, denotativ și conotativ, primește mărci ale subiectivității, ale retoricii argumentative, se nuanțează expresiv și/sau afectiv. Scopul informativ și cel cognitiv sunt dublate, în aceste cazuri, de scopul persuasiv; - în ambele situații, însă, textul are o structură specifică (ipoteza/teza, argumen
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin demersul logic (raționamente de tip inductiv, deductiv etc.), printrun aparat critic complex, verbal sau figurativ: citate, observații, note, în subsolul paginii sau la sfârșitul capitolului, informații bibliogra fice, tabele, scheme, figuri ilustrative etc.; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului (metalimbajele proprii fiecărei științe); - la nivel morfosintactic sunt folosite frecvent construcții argumentative (structuri sintactice de argumentare, conectori, modalizatori etc.), verbe evaluative, forme verbale impersonale sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]