13,403 matches
-
s-au prezentat 8.062.751 obiecte de corespondență, 1.184.837 mandate poștale și telegrafice, 403.303 obiecte de mesagerii, 123.654 telegrame(Anexa 14, 15) și s-au efectuat 3.071.853 convorbiri telefonice interurbane manuale(Anexa 16). Densitatea prestațiilor la 100 locuitori a fost de: 1.272 buc. la corespondență, 187 la mandate, 64 la mesagerii, 19 la telegrame și 485 la convorbiri telefonice. Față de anul 1965, densitatea prestațiilor a fost mai mare cu 57 buc. la corespondență
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
efectuat 3.071.853 convorbiri telefonice interurbane manuale(Anexa 16). Densitatea prestațiilor la 100 locuitori a fost de: 1.272 buc. la corespondență, 187 la mandate, 64 la mesagerii, 19 la telegrame și 485 la convorbiri telefonice. Față de anul 1965, densitatea prestațiilor a fost mai mare cu 57 buc. la corespondență, cu 90 la mandate, cu 27 la mesagerii și cu 153 la convorbiri telefonice și aproape aceeași la telegramele prezentate. Tot în anul 1985, din zona Fălticeni s-au expediat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de mesagerii și 17.778 telegrame, mai mult cu 22,98%, 21,76%, 9,07% și 30,75% față de anul 1967. De asemenea s-au efectuat 522.626 convorbiri telefonice interurbane manuale, din care 155.519 convorbiri în mediul urban. Densitatea prestațiilor la 100 locuitori a crescut în 1985, față de 1967, la toate categoriile de prestații: de la 545,0 la 637,0 corespondența, de la 42,8 la 49,0 mandatele, de la exterior a contribuit la trecerea de venit național spre exterior
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
oraș: cele interne de la 359,3 în 1992 la 371,1 în 1993, iar cele internaționale de la 0,91 în 1985 la 3,75 în 1990 și la 11,7 în 1992. În mediul rural din zonă, în anul 1990, densitatea prestațiilor prezentate la 100 locuitori a fost de 323,3 la corespondență, 28,9 la mandate, 6,9 la telegrame, 341,0 la conv.telef. interne și 0,08 la conv. telef. internaționale. Au crescut conv. telef. interne de la 341
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
coletelor de la 12 la 15 kg(1993) numărul celor prezentate a fost în continuare redus. Numai corespondența a crescut cu 8,81%(137.855), departe însă de realizările aceleeași perioade din 1985, față de care nu a realizat decât 20,06%. Densitatea prestațiilor prezentate la 100 locuitori, în trimestrul I/1990, 1995 și 2000, pe oraș a fost de 412,3; 83,40 și 61,6 la ob. de corespondență și de 33,3; 10,8 și 11,6 la mandate. Obiectele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și 61,6 la ob. de corespondență și de 33,3; 10,8 și 11,6 la mandate. Obiectele de mesagerii au scăzut de la 4,8 în 1995 la 2,9 în 2000. De asemenea în mediul rural din zonă, densitatea a suferit scăderi importante: 78,5; 66,6 și 61,0 la corespondență, 8,5; 3,4 și 3,8 la mandate și 8,0; 4,5 și 3,3 la mesagerii. Situația economico-financiară pe județ s-a înrăutățit datorită
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
apărută în perioada modernă din nevoia îndreptățită de relaxare, recuperare fizico-psihică și de educare a spiritului. Creșterea numerică a populației, în principal a populației urbane, constituie un rezervor care întreține și dezvoltă mișcare turistică. Fenomenul este amplificat ca urmare a densității umane ridicate și a stresului social indus de condițiile de viață din marile orașe. Totodată, creșterea longevității populației a condus la modificarea structurii populației pe grupe de vârstă și, în consecință, s-a mărit ponderea grupei cu vârstă de peste 65
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Exemple în acest sens sunt: Pădurile Mogoșoaia și Cernica (în apropierea Bucureștilor), Tâmpa și Poiana Brașov (în apropierea Brașovului), Feleac (Cluj-Napoca), Bârnova (Iași) ș.a.. 2.4.2. Fauna Pelicani Ursul carpatin Cocoșul de munte Păstrăvul Fauna se impune prin varietate, densitate, estetică și, mai ales, prin valoarea sa științifică și cinegetică. Din punct de vedere turistic, cel mai mare interes îl reprezintă fauna piscicolă și cea pentru vânătoare. În ultima vreme este promovat tot mai multe ecoturismul, ce implică atracția turiștilor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul), iar în lunci cele mai vânate sunt păsările (gâște, rațe, lișițe, egrete ș.a.). Fauna piscicolă stă la baza pescuitului sportiv, ce se desfășoară, mai ales, în perimetrul acumulărilor lacustre și în lungul râurilor. Densitatea și diversitatea speciilor este mai mare în zona de luncă și în deltă, unde se remarcă crapul, carasul, bibanul, plătica, știuca, somnul, sturionii, pentru ca în zona montană să se evidențieze un singur reprezentant, păstrăvul. 2.4.3. Ariile protejate Ariile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
lăcașului, hramul așezământului, episcopia de care aparține, posibilități de acces ș.a.. 72 4. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ 4.1. Infrastructura turistică de transport Include totalitatea căilor de comunicație care converg către arealele geografice de importanță turistică. În funcție de gradul de modernizare și de densitatea căilor de comunicație, au evoluat și amenajările turistice. De exemplu, punerea în valoare a culmii Făgărașului a fost posibilă după construirea Transfăgărășanului tot așa cum lipsa unor șosele întârzie valorificarea unor areale pitorești din Apuseni. Transporturile și turismul se află într-
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ca această formă de turism să fie prima care s-a ridicat la nivelul exigențelor turiștilor străini, după 1989. Principiile enunțate de către asociațiile din domeniu pentru un agroturism adevărat sunt următoarele: arhitectura construcțiilor să respecte specificul local; să existe o densitate echilibrată a pensiunilor, astfel încât agroturismul să fie o ocupație complementară; gospodăria să prezinte cel mult șase camere destinate turiștilor, astfel încât afacerea să poată fi gestionată de o familie; confortul turiștilor să implice prezența apei curente, a băilor interioare și a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
apă și a scurtimii lor. Doar la gură, în regiunea de contact cu albia majoră a Lohanului, au un început de eroziune regresivă, scoase în evidență prin râpele care brăzdează capricios câmpul dezgolit al dealurilor de aici. În bazinul superior, densitatea rețelei hidrografice este de 1,57 km/km2, spre izvoarele Lohanului scăzând până la 1,36 km/km2, pentru ca în bazinul inferior densitatea să crească până la 1,81 km/km2. De aici putem deduce că densitatea rețelei hidrografice în bazinul Lohanului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
regresivă, scoase în evidență prin râpele care brăzdează capricios câmpul dezgolit al dealurilor de aici. În bazinul superior, densitatea rețelei hidrografice este de 1,57 km/km2, spre izvoarele Lohanului scăzând până la 1,36 km/km2, pentru ca în bazinul inferior densitatea să crească până la 1,81 km/km2. De aici putem deduce că densitatea rețelei hidrografice în bazinul Lohanului are valori mari. Precizăm însă,că din această rețea hidrografică, aceea care are debit permanent este redusă ca lungime, ea reprezentând doar
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de aici. În bazinul superior, densitatea rețelei hidrografice este de 1,57 km/km2, spre izvoarele Lohanului scăzând până la 1,36 km/km2, pentru ca în bazinul inferior densitatea să crească până la 1,81 km/km2. De aici putem deduce că densitatea rețelei hidrografice în bazinul Lohanului are valori mari. Precizăm însă,că din această rețea hidrografică, aceea care are debit permanent este redusă ca lungime, ea reprezentând doar 1/5 din rețeaua totală. Ameliorarea acestei situații (prelungirea traseului și duratei debitului
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
lungime, ea reprezentând doar 1/5 din rețeaua totală. Ameliorarea acestei situații (prelungirea traseului și duratei debitului permanent la unele pâraie mai mari) se poate obține prin crearea de lacuri de acumulare de tipul iazurilor, sistematic construite și bine întreținute. Densitatea rețelei hidrografice este un factor foarte important, care influențează puternic extinderea spațială și intensitatea proceselor geomorfologice. Cu cât această densitate a rețelei hidrografice este mai mare, cu atât energia reliefului crește, iar procesele de versant devin mai intense. Astfel, în
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pâraie mai mari) se poate obține prin crearea de lacuri de acumulare de tipul iazurilor, sistematic construite și bine întreținute. Densitatea rețelei hidrografice este un factor foarte important, care influențează puternic extinderea spațială și intensitatea proceselor geomorfologice. Cu cât această densitate a rețelei hidrografice este mai mare, cu atât energia reliefului crește, iar procesele de versant devin mai intense. Astfel, în regiunile cu pante înclinate (15° - 20°) și puternic înclinate (> 20°) energia reliefului prezintă valorile cele mai ridicate din întregul bazin
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de o serie de procese de versant accentuate (alunecări de teren asociate cu ravenări), cum apar pe valea Lohanului, în special pe flancul stâng, deci în zona de cuestă. De asemenea, ponderea versanților din cuprinsul bazinului depinde direct tot de densitatea rețelei hidrografice. Din păcate, nici pentru artera principală, Lohanul , nici pentru vreun alt afluent al său, nu există încă nici un fel de măsurători de debit și de nivel. Din informațiile culese de pe teren și din cele realizate de profesorul I.
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
lungime de 1,075 km. Se poate observa, analizând harta ierarhizării rețelei hidrografice, că râurile care-și au izvoarele pe culmea interfluvială dintre Crasna și Lohan (deci, afluenții de pe dreapta Lohanului, caracterizată printr-o slabă fragmentare a reliefului și o densitate mică a rețelei de drenaj), au lungimi mai mari și drenează suprafețe de teren mai mari decât râurile (afluenții) de pe stânga Lohanului, îndeosebi față de cei din cursul superior și mijlociu. Energia maximă a bazinelor variază în același sens, între 260
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
maximum în procesul de defrișare a pădurii, apariția problemei agrare, foamea de pământ, ruperea echilibrului dintre om și natură prin generalizarea degradării solurilor, accentuarea torențialității rețelei hidrografice, creșterea frecvenței inundațiilor catastrofale în luncile râurilor. Astfel, până la recensământul populației din 1912, densitatea acesteia în regiunea avută în vedere a oscilat între 37,5 și 90,6 loc/km2. pe fondul acestor densități însă, unele sate din această regiune, dezavantajate de situl restrictiv, afectate de alunecări sau inundații, cu puțin teren disponibil sau
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
generalizarea degradării solurilor, accentuarea torențialității rețelei hidrografice, creșterea frecvenței inundațiilor catastrofale în luncile râurilor. Astfel, până la recensământul populației din 1912, densitatea acesteia în regiunea avută în vedere a oscilat între 37,5 și 90,6 loc/km2. pe fondul acestor densități însă, unele sate din această regiune, dezavantajate de situl restrictiv, afectate de alunecări sau inundații, cu puțin teren disponibil sau părăsite de o parte din locuitori, atrași de așezările noi, au rămas la aceleași dimensiuni ale vetrelor (exemplu, satul Pâhna
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
așezări remarcabilă fiind moderarea dinamismului demografic, determinată de pierderile umane din cele două războaie mondiale, de anii de secetă și criză agrară. Ariile mai puțin populate anterior au înregistrat însă sporuri peste media Podișului Bârladului (exemplu în apropierea zonelor împădurite). Densitatea medie a populației a ajuns la o valoare de vârf în anul 1966, când s-a ridicat la 83,3 loc/km2. însă, ca și în secolul al XIX-lea, cea mai mare parte din sporul demografic a fost preluat
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
se intensifică la ploi torențiale, dar se estompează în urma lucrărilor agricole. În unele cazuri, terenurile arabile urcă până pe platou. Tot pe dreapta Lohanului, la nord-est de Satul Nou, terenurile arabile sunt prezente pe suprafețe cu înclinări de 10° 15°, cu densitatea fragmentării de 4,5 - 5,5 Km/Km2 și cu o energie de relief de 0,31 - 0,52. Acești versanți cu expoziție nord-estică, cât și cei orientați spre sud-vest sunt afectați de procese de ravenare. Pe stânga Lohanului, terenurile
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
vestic al Dealului Lohan, care are o morfologie tipică de cuestă, și unei porțiuni din dreptul cotului pe care-l face Lohanul la Dobrina, ambele arii fiind grefate pe un substrat litologic predominant nisipo-argilos, cu înclinări între 10° 15°, o densitate a fragmentării între 3,5 - 4,5 Km/Km2 și o energie de relief între 0,38 - 0,62. Datorită înălțimii pe care o are Dealul Lohan, marii mobilități a depozitelor geologice ce-l alcătuiesc și agrotehnicii numai parțial adecvate
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fructiferi sunt cultivați la marginea loturilor viticole și a celor cerealiere, ori în curțile gospodăriilor sătești. Ocupă versanți cu expoziție estică și sud-estică, și versanți orientați spre vest, nord-vest și nord, cu înclinări ale terenului între 5° 15° și o densitate a fragmentării reliefului mai redusă (1 - 2,5 Km /Km2). În ceea ce privește pădurea, aceasta ocupa o suprafață mult mai întinsă în trecut, o dovadă în acest sens fiind faptul că arealul solurilor de pădure este mai întins decât actuala răspândire a
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
drum, dar parcă trecuse o veșnicie. A doua zi dimineața plecam spre Frasin. Această misiune era încheiată. Toată vara aceea și încă mult după aceea, am avut o senzație de Bine, de plutire, am avut senzația trăirii într-o altă densitate (vibrație, dimensiune) a vieții. Cred că acele 11 zile cu toate evenimentele lor neau ridicat într-adevăr la un alt nivel vibrațional și nu numai pe noi, dar și pe cei din jurul nostru. Într-adevăr, cu cât mă gândesc mai
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]