481 matches
-
la reducerea importanței lui. Ce tip de ostilități refulate favorizează capitalismul de consum? Dincolo de refrenele minunate ale umanitarismului și ale carității de masă, trebuie oare să dăm dreptate celor care aud tunetele urii și ale invidiei tuturor contra tuturor? Deochiultc " Deochiul" Oricât de mult ne-am întoarce în istoria societății omenești, ne dăm seama că otrava invidiei era cunoscută, numită, constituind, în același timp, o realitate generatoare de temeri. În toate civilizațiile și în toate limbile cunoscute, omul căzut pradă invidiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
vecin răutăcios care, stăpânit de ură și de ranchiună, i-a făcut farmece victimei. În spatele oricărui eveniment nefericit se ascund vrăjile motivate de reaua-credință și de dușmănia oamenilor. Pentru a explica bolile, moartea, un accident, o recoltă slabă, se invocă „deochiul”, magia malefică inspirată de sentimente întunecate și de bucuria de a face rău, de a cauza prejudicii: tot ce se întâmplă rău este imputabil dispozițiilor dușmănoase ale cuiva, vecinilor care ne poartă ranchiună și ne fac vrăji 11. De unde rezultă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de tranziție pot fi considerate efectiv „obsedate” de pizmă. În comunitățile rurale tradiționale, teama de a nu inspira cuiva invidie este omniprezentă. Vecinul fiind considerat mai adesea dușman decât prieten, fiecare trăiește cu frica de bârfe și de calomnii, de deochi, de practicile magiei agresive. Evenimentele fericite fac să apară teama de ciuda și de invidia celorlalți, de unde o mulțime de atitudini socialmente recomandate având drept scop ținerea la distanță a sentimentelor distructive: să dai pomeni, să nu-ți etalezi averea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de metodă Coué spontană, destinată să contracareze efectele deprimante ale unui bilanț negativ asupra propriei persoane. Oamenii spun că sunt fericiți pentru că a recunoaște contrariul „nu e bine pentru moral”. În societatea de hiperconsum oamenii nu se mai feresc de deochi, ci de propriile lor judecăți negative care, fiind contraproductive, le pot retrimite o imagine dezolantă despre ei înșiși. În principal, este vorba de o atitudine care vizează evitarea descurajării și păstrarea încrederii în propria persoană. Încredere, suspiciune și invidietc " Încredere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
248 Medicalizare, prudență și suferință 251 Consumul paliativ 254 Sexul ca soluție? 256 Și totuși, dragostea 258 Sex performant, sex emoțional 260 Mizerie sexuală și plăcere senzuală 263 Limitele revoluției sexuale 265 10. Nemesis: supraexpunerea la fericire, regresul dorinței 268 Deochiul 271 Când fericirea este prea la vedere 273 Neutralizarea invidiei 274 A spune fericirii pe nume 277 Teama de invidie în modernitate 277 Încredere, fericire și invidie 279 Încredere, suspiciune și invidie 281 Metamorfozele invidiei 283 Lux și comparații provocatoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
uit chiorâș la mâncare că și gura cu lucrarea parcă nu mai este a mea, iar pe la 7 se scoală și doamna noastră, colega, încrezuta, și se aranjează, dar nu frumoasă ca noi - ptiu, ptiu..., să nu ne fie de deochi - și când vin fetele cu ceaiul și cu gustarea de dimineața ne laudă: vai, ce elegante și ce frumoasă cameră e a noastră! Paulica de lângă mine este o fată serioasă, a avut și ea o căsnicie ratată în Italia, dar
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
calul. Românul se prinse bucuros, dar, când ajunse aproape de locotenent și-l văzu întrecând cu capul toate vârfurile popușoaielor, a stat uimit și și-a făcut cruce. Aș fi jurat, cucoane, că-i calare, adause el, râzând. Nu fie de deochi!... năltuț flecău... se vede că a ploat când l-a născut maică-sa. Da, a cam ploat, îi răspunsei eu, puindu-i un bacșiș în palmă; iar el s-a depărtat mulțumit, repetând: halal flecău! Sigur în biserică el vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fost deocheat; cineva, o forță malefică, i-a aruncat o căutătură din ochi, de l-a făcut să-și piardă uzul rațiunii, pierdere transmisă și soției, deși eu bănuiesc că i se trage de la soacră. Or, pentru a scăpa de deochi, domnul Geoană trebuia descântat, fie de Aristiția lui Driță, fie de Botușanca, urmașe ale bejenarilor bucovineni, stabiliți acum 225 de ani în satul Lunca din județul Bacău. Recuzita pentru un astfel de ritual ar fi constat dintr-un pai luat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și vrăjitoarele, zânele rele, zgripțuroaicele, baba hârcă au făcut și încă mai facă destule victime. Exista părerea, sub forme mascate, atenuate mai există, că aceste forțe malefice puteau acționa prin intermediul unor oameni, femei bătrâne în special, care puteau trimite bolile, deochiul, puteau lua mana (rodul) vitelor, trimiteau blesteme și făceau vrăji, cu urmări nefaste asupra celor intrați(e) sub incidența și puterea vrăjilor. Ca o reacție la forțele răului care aduceau suferința, boala și moartea, au apărut, ca o contrapondere, forțele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iruri, infuzii, ceaiuri, tincturi, legături, creme, erau folosite direct, singure, aplicate pe locul durerosă sau pe tot corpul, în exterior sau interior, însoțite uneori de incantații versificate sau nu, numite descântece. Descântecul, rostit de baba satului, pricepută în scosă răul, deochiul din om, se adresa spiritului răului, îndemnându-l să iasă, să se ducă, să lase în pace pe cel atinsă de deochi, de sperietură, de farmece, să plece pe lume blestemat, să nu se mai întoarcă etc. Descântatul seamănă cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însoțite uneori de incantații versificate sau nu, numite descântece. Descântecul, rostit de baba satului, pricepută în scosă răul, deochiul din om, se adresa spiritului răului, îndemnându-l să iasă, să se ducă, să lase în pace pe cel atinsă de deochi, de sperietură, de farmece, să plece pe lume blestemat, să nu se mai întoarcă etc. Descântatul seamănă cu activitatea șamanului de la populațiile din Asia Centrală, care, însă, are o arie de atribuții mult mai largă decât „doftoroaia” din satele românești. La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rea, o infecție dureroasă care se trece greu: „Păr de mâță, păr de câine, păr de măgar / Păr de 99 de feluri nu te face, nu te coace, / Păr umflăcios, păr mâncăcios, păr prin foame, păr prin sete, păr prin deochiul cel mare, Nu te face, nu te coace și înapoi te-ntoarce.” Descântecul „de deochi” folosește aceleași cuvinte ca la descântatul de beșică, numai că la descântatul de deochi se sting cărbuni în puțină apă și se împlântă apa cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de măgar / Păr de 99 de feluri nu te face, nu te coace, / Păr umflăcios, păr mâncăcios, păr prin foame, păr prin sete, păr prin deochiul cel mare, Nu te face, nu te coace și înapoi te-ntoarce.” Descântecul „de deochi” folosește aceleași cuvinte ca la descântatul de beșică, numai că la descântatul de deochi se sting cărbuni în puțină apă și se împlântă apa cu un cuțit (se taie focul, arsura, temperatura) și se trece cuțitul prin apă. La descântatul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
umflăcios, păr mâncăcios, păr prin foame, păr prin sete, păr prin deochiul cel mare, Nu te face, nu te coace și înapoi te-ntoarce.” Descântecul „de deochi” folosește aceleași cuvinte ca la descântatul de beșică, numai că la descântatul de deochi se sting cărbuni în puțină apă și se împlântă apa cu un cuțit (se taie focul, arsura, temperatura) și se trece cuțitul prin apă. La descântatul „de speriat” este un scenariu care implică mai multe elemente: o mătură, un șervet
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Când și-a spusă ea descântecele însemnate de Olimpia Bădăluță la fel ca și pentru Botușanca, în 22 august 1960 avea 78 de ani. Aristița Știrbu ne spune că descântecele se spuneau de trei ori. De exemplu pentru descântatul de deochi se folosea un pai de la mătură care se agita în apa de fântână pusă într-o ulcică (apă neîncepută!) fără a mai adăuga nimică și se zice: „La răchita răsădită / Este o fată împodobit Cu un ochi de foc, cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mine, leacul de la Dumnezeu.” Se descântă în borș sau în rachiu! Pentru copii cu dureri la pânătece și pentru vite, datorate „celor răi” se spune: „A făcut Maica Precista o masă mare și a chemat pe toți răii, răii prin deochi, răii prin strigare, răii prin spaimă, răii din 99 de feluri. Numai pe răii lui ... Cutare nu i-a chemat. Și ei înapoi s-au înturnat. Eu cu mătura în Marea Neagră i-oi arunca, Acolo să cheie și să răscheie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a învățat „trasul” oaselor de la bunicul lui de pe mamă, Iftimie (Iftenie) Cucu, în casa căruia a funcționat întâia școală cu învățătorul Cârlănescu, cel cu aere de boier. O altă categorie de babe o constituie vrăjitoarele care facă vrăji și aruncă deochiul și blestemele pe capul oamenilor. Acestea au rol malefic, sunt ocolite de sat, se vorbește de ele pe șoptite, pe la spate. De la Mărioara V. Rusu aflăm că Lemnărița din Mărăști făcea farmece (Mărăști ținea de comuna Filipeni!), lua „mana”, laptele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
laptele se prefăcuse în zer. Vestea s-a dusă în sat. Lemnărița a spusă că n-o să mai facă farmece și a aruncat putina cu brânză în pârâu. Altă vrăjitoare, spune Mărioara Rusu, era Nichiforoaia, care știe să descânte de deochi și săricătură și de frică, iar Lisaveta Pușcuță știe să descânte de speriat cu mătura, dar n-a vrut să spună descântecul. Răspunzând „Chestionarului pentru stabilirea condițiilor istorice, economice și culturale în cadrul cărora s-a dezvoltat satul Lunca, comuna Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca urmare a măsurilor luate. Deși suntem în anii ’70 ai secolului XX, doctorul este concurat în sat de câteva babe și un vraci. „Și cei care lucrau la Dispensar credeau în vrăji”, zice dr. Pătrașcu, în descântece și în deochi”. O oarecare Florența (43 de ani) vindecă orice boală prin descântece și ierburi. De asemenea, dr. Pătrașcu este concurat de „moș Șobolan”, fost sanitar în tinerețe, în armată (îl amintește GH. Iacobeanu în Monografia sa), acum avea 84 de ani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care le șștia pe toate, dădea sfaturi, pe carel chema Gh. Pușcuță, poreclit „moș Șobolan”. La mare căutare erau babele doftoroaie, cu descântecele lor, despre care am aflat că existau în toate satele. În Slobozia - Filipeni, descânta de „strânsură”, de deochi, de beșică, Victoria Olaru, Maria lui Munteanu mai descântă folosind ulei descântat, iar Hrisculeasa aplica băi rituale, descântând, îndepărtând răul (se ducea odată cu apa!). Un caz de vindecare (îl cunoscă bine de când aveam 11-12 ani!), invocat și astăzi, îl constituie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stingă și amintirile mele îndepărtate se estompează până la disoluție, prezentul cu temerile lui mă invadează cu puterea unei uși trântite prin care intră vijelios vântul, Ce caut eu aici?! fascinat de culoarea roșie-aprinsă a jarului, ptui, ptui, bunica dă de deochi, mă dusei pe-o cale, pe-o cărare, bucățile de jar sunt trase de ea în cana cu apă ne-ncepută din sobă direct, ptui, ptui și, când cade jos, pe podelele de lemn, jarul, ea se grăbește să-l ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
translucidă, piatra luminii verzi rămâne asociată cu ploaia și cu toate simbolurile ciclului selenar, ajută pentru întărirea vederii, este un talisman puternic, apără de farmece; sportivii care poartă numărul cinci folosesc jaspul, piatră ce aduce înțelepciunea și ferește posesorul de deochi, cauza culorii verzi, jaspul este asemănat sfinții; sportivii care poartă numărul șase admit puterea agatului, din agat se făceau bijuterii deosebite și camee, ea ajută meditației; sportivii care poartă numărul șapte au drept piatră utilă lazuritul, adjuvant cardiac, introducând energie
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
unui păgânism nestins. Printre aceste practici există unele ce își au originea în cea mai veche antichitate și care s-ar regăsi astăzi pe malurile Indusului. Se crede în monștri fantastici, în zâne răufăcătoare, în influențele vătămătoare ale astrelor, în deochi (farmece). Vrăjitoarea joacă aici un rol important, sub numele de babă; popa nu disprețuiește să-i facă concurență prin exorcizările cele mai bizare. Marțea e o zi nefastă prin excelență, cu mult mai mult decât vinerea. Nimeni n-ar îndrăzni
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cap; cadoul; în cafea; capriciu; care?; caută; ceață; chestionare; cifră; cină; cine-i; ciuperci; ciupercă ce-i?; cîștiga; cîinele; coincidență; construi; cont; copaci; crede; criptic; a cunoaște; cuvinte; a da cu banul; da seama; a-și da seama; deducție; densitate; deochi; descoperă; destăinui; deznodămînt; dezvăluie; dibui; enervant; enigmă; enigme; farsă; fericire; foc; găsește; ghicește; ghici; am ghicit; la ghicitoare; o ghicitoare; ghicitoarea mea; ghicitori; gîndi; a se gîndi; gîndit; gînditor; gînduri; glob; grădiniță; ingeniozitate; inspirație; instinct; instituție; inteligent; inteligență; intrigă; iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aur, care nu este altul decât dorul, în așteptarea prezentării către cititori, pe care o să ne-o trimită Nina Cassian, îl transcriem aici: "balaurul de aur, dorul, ridică iar grumazul/ și tremură pământul, crapă cerul, ne cad în casă stelele deochiului/ șapte inimi cere - șapte inimi și nu-mă-uita-ul ochiului/ șapte scorburi cu sânge// du-te, dă-i-le să tacă, să doarmă, să ne uite/ pune-i pe gură ferigă rece, toamna e aproape, toamna îl știe,/ curând, sărutându-i solzii
Actualitatea by Margareta Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8154_a_9479]