479 matches
-
cuiva de deochi, se pun pe rînd trei cărbuni aprinși în apă, în care se descîntă; dacă cărbunii se lasă la fund, suferindul este deocheat, iar de vor sta deasupra apei, nu va fi. Ca să nu se îmbolnăvească copilul de deochi, să-i faci un benchi* cu cenușă albă. Femeile deocheate nasc cu greu. Spre a nu se deochea un copil, se ia pămînt de sub talpa mă-sii și i se face zbenghi în frunte cu această tină sau zbenghi cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un benchi* cu cenușă albă. Femeile deocheate nasc cu greu. Spre a nu se deochea un copil, se ia pămînt de sub talpa mă-sii și i se face zbenghi în frunte cu această tină sau zbenghi cu scrobeală albastră. Pentru că deochiul mănîncă mațele deocheatului, de aceea trece prin el (are diaree). Gîndacii de mătase să se ascundă de vederea oamenilor, căci se deoache și mor. Cînd face săpun, se leagă de făcălețul cu care mestecă un fir roșu, ca să nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
buric. (Gh.F.C.) Omul deocheat are dureri de cap, cască, îi țiuie urechile, varsă și are fierbințeli. (Gh.F.C.) Negustorii numără banii numai seara, iar jucătorii de cărți, numai după joc, ca să nu li se deoache banii. (Gh.F.C.) Copilul îl ferești de deochi de-i legi la gît un săculeț cu cărbuni sau cu usturoi. Dacă ai asupra ta trei fire de usturoi, trei boabe de piper, trei boabe de grîu de primăvară și trei de grîu de toamnă, trei grăunțe de tămîie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Aromânii pun la intrare un șnur alb-roșu ca de mărțișor, la fel cu cel de la gîtul femeii. (Gh.F.C.) Nici roșul nu se deoache în prăvălie, nici iapa albă în herghelie. (Gh.F.C.) Prin urechile copiilor se trece fir roșu contra deochiului. Tot pe fir roșu se atîrnă galbenii la urechile femeilor. (Gh.F.C.) Depănare Cînd te vei visa depănînd, ai să vezi ori ai să pățești ceva. Desculț La praznice nu-i bine a ieși afară desculț. Deșteptăciune Copiii cu fruntea despicată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și i-o zvîrle departe, ca să aibă sănătate copilul. Femeia care merge cu copilul nou-născut ca să primească rugăciunea de curățire este bine ca, ieșind și intrînd în casă, să calce peste un cuțit și cărbune, ca să nu se prindă nici deochiul, nici un rău de ea și de copilul ei. După ce o femeie naște, și la cîtva timp se duce să aducă apă pentru prima dată după facere, atunci să toarne apă pe piciorul drept de la gleznă în sus, ca să nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e timp rău și furtunos, va avea multe valuri în viață. Copilul care se va naște în căiță va fi norocos. Acea căiță să se usuce și să se lege de gîtul copilului, din cînd în cînd fiind bună de deochi. Copilul născut în cămeșă [placentă] va fi foarte norocos. în timpul cît un naș ține în brațe pe un copil la un botez, să nu-l sîsîiască dacă plînge, căci îi sîsîie norocul. Dacă cineva ține la botez un copil din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui, dar apărînd în textele "poveștilor", temele comice ale lui Cargiale sînt "lipite", cusute cu ața albă a ironiei intertextuale, dobîndind o altă coloratură stilistică. "Să le numărăm...": odrasla, aici progenitura iadului, nici mai mult, nici mai puțin, stupită de deochi (ca Goe) de starostele dracilor; mamița reîntrupată, cu ambițiile ei, în țiganca ajunsă doică de împărat, Ianuloaia vituperînd pe seama "berbantlîcurilor dumnealui", (în mod logic, ar urma chiar "dumnealui"), lanțul "fatalității" care l-a pîndit pe Cănuță de la naștere, cînd moașa
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
insistentă în a-și vedea băiatul popă, pricepută în practici străvechi: alunga "nourii cei negri de deasupra satului", știa să abată "grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, afară dinaintea ușii", vrăjea tăciunii, să se potolească dușmanii, descânta de deochi. Smaranda era iubitoare de învățătură și învățați și își orientează copilul în acest sens, spre deosebire de soțul ei, Ștefan a Petrii, om harnic, cu dragoste de familie, care se joacă cu copiii, dar disprețuiește învățătura, deoarece, dacă toți ar învăța carte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Nică însuși cred că băieții „cu părul bălai precum el pot invoca vremea frumoasă dacă se joacă afară când plouă, că unele pericole pot fi îndepărtate prin descântece, și că însemnarea corpului uman cu leșie sau noroi oferă protecție împotriva deochiului. Naratorul își exprimă totodată și regretul de a nu-i fi arătat mamei toată aprecierea lui, referindu-se la copilărie ca la „vârsta cea fericită-. Această introducere este urmată de o prezentare a interacțiunilor între tatăl lui Nică, arătat drept
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
bancar, faci "sourde oreille" la propunerile codoșilor ce-ți propun aranjamente la admitere (indiferent de rang administrativ sau/și academic sau prestigiul social, funcționar la primărie sau membru de academie). Dacă ești mai supersitițios, eviți chiar și contactul vizual, deoarece deochiul celor posedați de duhul adâncimilor din ținutul Schpagolandei (Schpaganistan în Orientul apropiat nouă) te poate cumetriza de loc. Comițând imprudența de a te împotrivi, vei purta pe chip (fără ca tu să poți vedea în oglindă), cele mai purulente stigmate și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și a dăruirii de sine. Ecouri recente din oraș și din țară aduce bătrânul cu legătură neagră (operat cândva de cataractă de medicul oftalmolog, orb acum și internat și el în azil). Se confirmă extinderea flagelului care se propagă ca deochiul. Boala a atins deja proporții de masă, catastrofele se produc în lanț, ceea ce a dus la sistarea transporturilor aeriene și rutiere. Frica reușise să învingă simțul proprietății. Complementară acestei stări, viața orbilor internați, și-așa sufocantă, devine o osândă infernală
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Prin tehnica rostirii cuvintelor și manevrării plantelor (și unele și altele devin „hrană”, la timpul consacrat, la locul potrivit), ele au darul să redescopere firul vieții cînd este scăpat de sub observație și se încurcă în țesături mai ascunse. Descîntecele de deochi (și nu numai) au mare căutare în această privință: peste tot mișună agenți malefici. Și mai tîrziu, ritualistica scăldatului este invocată: dacă scenariul nu a fost respectat după tipic, la data aflării în funcțiune, nimic nu-l mai poate înlocui
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
unui păgânism nestins. Printre aceste practici există unele ce își au originea în cea mai veche antichitate și care s-ar regăsi astăzi pe malurile Indusului. Se crede în monștri fantastici, în zâne răufăcătoare, în influențele vătămătoare ale astrelor, în deochi (farmece). Vrăjitoarea joacă aici un rol important, sub numele de babă; popa nu disprețuiește să-i facă concurență prin exorcizările cele mai bizare. Marțea e o zi nefastă prin excelență, cu mult mai mult decât vinerea. Nimeni n-ar îndrăzni
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Mâncam ușor vreo două zile; brânza de vaci, supă de găină, pâine prăjită și ceaiuri din plante medicinale. Când eram deocheați, ne Închina - nu ardea tăciuni cum mai auzisem prin alte părți - ne mângâia pe frunte și ne spunea de deochi, un descântec pe care l-a „furat” de la bunica. Eu nu am reușit să-l „fur” de la mama dar am rămas cu un har: când cineva este deocheat și Îi spun rugaciunea „Tatăl nostru” În gând, de câteva ori, se simte
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
și efortul depus o epuizaseră. Amorțită, fata își lăsă părul, negru și lung pe pernă, apoi închise ochii. Era prea obosită să zâmbească sau să se bucure. - E frumoasă, mânca-o-ar norocul s-o mănânce! Ptiu, nu fi’ de deochi! - Să fie sănătoasă, că plămâni are, i-auzi ia ce ne mai strigă. O să aibă suflet să-și ocărască bărbatul când s-o mărita. Cele două moașe râdeau zgomotos și se mișcau ager pe lângă proaspăta femeie. Au tăiat cordonul copilului
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
sau moștenire de vii aici în Bucium, dar câte or mai fi fost neștiute de noi? Și aș îndrăzni să spun că cele neștiute au fost baza podgoriilor de aici. Lăsând la o parte pădurile, care - să nu fie de deochi - curgeau până la Rohatca Socolei, restul terenului era ocupat de vii și livezi... Toate acestea se aflau pe moșiile mănăstirești și se vindeau doar cu aprobarea acestora. Altfel pățeai precum „Căsiiana călugărița” despre care am vorbit. Și uite așa, cu bune
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
țîrcovnicul și cu fămeia mea,... Varvara, și feciorii miei,... am vîndut o vie în Valea i Cozmoaie... lui Hristodor stolnicul”. Pe lângă vie se mai găsea câte ceva: pomăt, livadă, prisacă, casă la prisacă și “treidzeci de stupi”. Să nu fie de deochi! Avea oarece pe lângă acea vie. Iată acum și o “biată” moștenitoare. După felul cum ai spus-o, îmi închipui cât de neajutorată o fi fost moștenitoarea despre care ți-ai adus tu aminte. Chelsiia lasă fiicei sale Marie, soția lui
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
exemplu, "În Țara Românească asemenea se crede că copilul care se va naște cu căiță pe cap, va fi norocos. Acea căiță însă să se usuce și să se lege la gâtul copilului, din când în când fiind bună de deochi. În alte părți, tot în Țara Românească, din contră, se crede că copilul care se naște cu căiță pe cap, după moarte se va face strigoi"73. În spațiul nord-european prezența acestei membrane era socotită un semn al nașterii unui
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
călite la flacăra focului magic și inițiatic încă de la fabricarea lor. De cele mai multe ori, ele sunt modelate de către un tânăr fecior țigan și după un ritual extrem de precis), care au trecut și ele proba focului, sunt socotite remedii sigure împotriva deochiului, sperieturii sau a unor boli. Rolul lor curativ se bazează, în primul rând, pe forța purificatoare a focului care poate arde și distruge răul sub toate chipurile sale. În această situație "focul se asociază cu principiul său antagonic, apa. Astfel
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este o femeie grasă și rea. Mai multe bastonașe de mărimi diferite care au rezultat în urma turnării cositorului sunt interpretate ca fiind bani: euro. Secvența nr. 20 14.48-15.07 Descântă din nou... (cască) "Mihai Valentin (scuipă și suflă), Doamne! Deochi, deochi în balegă de vacă, Valentin Mihai să rămână curat, să rămână luminat, Dumnezău Sfântu' ci l-o făcut șî l-o lăsat. Șî la drum să-l păzască Dumnezău. Să iasă înainte nicuratu' (scuipă și suflă), pi pustii (scuipă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o femeie grasă și rea. Mai multe bastonașe de mărimi diferite care au rezultat în urma turnării cositorului sunt interpretate ca fiind bani: euro. Secvența nr. 20 14.48-15.07 Descântă din nou... (cască) "Mihai Valentin (scuipă și suflă), Doamne! Deochi, deochi în balegă de vacă, Valentin Mihai să rămână curat, să rămână luminat, Dumnezău Sfântu' ci l-o făcut șî l-o lăsat. Șî la drum să-l păzască Dumnezău. Să iasă înainte nicuratu' (scuipă și suflă), pi pustii (scuipă și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
faci frate, din vin îți faci scut, Prin toate acelea ce-au fost și n-au fost, În zile de chefuri, în zile de post, În zile de jale, cu lacrimi în ochi, În zile cu dor, cu nesomn și deochi, Accepți mahmureala ca stare de dor Și-n tine, confuze, durerile mor, Tu ești predispus la eșec și păcat, În suflet se zbate un câine turbat, Când cazi, te ridici; când mori, te trezești, Îți faci idealuri din cele lumești
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
guverne ce-și trag un profit din mari deziluzii și trai ectofit, supus unui tragic și mândru destin eu intru în tine și fac un festin cu vorbe frumoase, cu lacrimi în ochi, îți cânt de iubire, îți spun de deochi și n-am decât viață în nopțile noastre, iar moartea pictează cu patimi albastre, extrase din ceruri sau, poate, din lună, și astfel trăim, suferind împreună. 8 octombrie 2011 Lacrimi lacrimile mele au gustul sărat al lumii fiecare rid se
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
stingă și amintirile mele îndepărtate se estompează până la disoluție, prezentul cu temerile lui mă invadează cu puterea unei uși trântite prin care intră vijelios vântul, Ce caut eu aici?! fascinat de culoarea roșie-aprinsă a jarului, ptui, ptui, bunica dă de deochi, mă dusei pe-o cale, pe-o cărare, bucățile de jar sunt trase de ea în cana cu apă ne-ncepută din sobă direct, ptui, ptui și, când cade jos, pe podelele de lemn, jarul, ea se grăbește să-l ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ferchezuiți, bine hrăniți, zâmbind la aparat de parcă fericirea era dreptul lor din naștere. Nu sunt superstițios, dar stând acolo și uitându-mă la poză le-am înțeles pe țărăncile care leagă panglici roșii copiilor lor pentru a-i apăra de deochi și pe neciopliții care povestesc despre urâțenia progeniturilor lor cu voce tare, ca să-i păcălească pe zeii invidioși. —Frumoși, năzdrăvanii ăștia, nu-i așa? spuse Madeleine. Am vrut să îi spun să vorbească mai încet. Mă bucur că am lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]