3,354 matches
-
la finele celui de-al doilea război mondial, repatrierea armenilor, a căror mulțime „se împrăștia ca niște picățele, pînă la margine, spre Australia, Argentina, Etiopia ori Canada” și neezitînd a-i supune, pe cei reîntorși ca și pe localnici, unor deportări masive. Sadismul despotului roșu se vădea într-o anume factură a operației ce se desfășura „cu încetul, fără grabă, ca o delicatesă pe care nu dorești să o termini dintr-o dată”. Aceasta ar fi partea obiectivă a „epopeii”. Întors asupra
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
depinde cine povestește primul.” „În istorie va fi scris ceea ce spunem noi.“). Însă una dintre mizele cărții, cu siguranță cea mai importantă, o reprezintă demitizarea figurii mareșalului Antonescu (cred că așa se justifică și inserarea în Addenda a documentelor despre deportarea țiganilor în Transnistria: pentru a întări adevărul ficțiunii istorice). Călătoria lui Georgian pentru a-și scoate mama și surorile din lagărul transnistrean oferă prilejul de a descrie abuzurile regimului Antonescu și condițiile de viață ale țiganilor deportați. Printre puținele pasaje
O istorie fără eroi by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3004_a_4329]
-
pentru mine însemna mult în acel timp. Și mai târziu a însemnat mult, dar mai ales în acel timp în care oamenii deveniseră temători din nimic și în care prudența era o regulă de conduită de la sine înțeleasă. Fuseseră arestări, deportări și vor mai fi încă un deceniu. În 1953 nu era deloc bine să spui vrute și nevrute în fața oricui și toți părinții își sfătuiau copiii înainte de a-i trimite la școală: fiți atenți ce vorbiți! În acel climat de spaime și
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
ale mamei sale. În ceea ce privește numărul celor deportați, nici o cifră nu seamănă cu cealaltă. Scrie Ion Hadârcă: ,... unii se limitează în a cita cifra de 11280 (alții 11212) de familii ridicate la 6 iulie 1949. Alții vorbesc despre două valuri ale deportărilor: 1941, 1949. Alții - despre 4 valuri: primul val - 28 iunie 1940-22 iunie 1941; al doilea - 1944-1948; al treilea 6 iulie 1949; al patrulea - 1954-1964. Unii indică cifra de 40 de mii de oameni deportați, alții - 500 de mii! Alții - circa
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
propria lor fantezie (căci diavolii bulgakovieni sunt inventivi și se adaptează după viciile păcătoșilor). Deși romanul doar sugerează atmosfera totalitară, repere există destule în acest sens. Neînțelegând dispariția Maestrului, Margareta bănuiește, de pildă, că acesta a fost deportat, semn că deportarea era legată de locuitorii care dispăreau fără nici o explicație din lumea vizibilă. Deportarea este, însă, doar o primă etapă a represiunii; în cazul suspiciunii Margaretei în privința sorții Maestrului, Bulgakov se referea, însă, cât se poate de limpede, nu la deportare
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
păcătoșilor). Deși romanul doar sugerează atmosfera totalitară, repere există destule în acest sens. Neînțelegând dispariția Maestrului, Margareta bănuiește, de pildă, că acesta a fost deportat, semn că deportarea era legată de locuitorii care dispăreau fără nici o explicație din lumea vizibilă. Deportarea este, însă, doar o primă etapă a represiunii; în cazul suspiciunii Margaretei în privința sorții Maestrului, Bulgakov se referea, însă, cât se poate de limpede, nu la deportare, ci la detenție politică. Iar atunci când Azazello o acostează pentru a o convinge
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
deportarea era legată de locuitorii care dispăreau fără nici o explicație din lumea vizibilă. Deportarea este, însă, doar o primă etapă a represiunii; în cazul suspiciunii Margaretei în privința sorții Maestrului, Bulgakov se referea, însă, cât se poate de limpede, nu la deportare, ci la detenție politică. Iar atunci când Azazello o acostează pentru a o convinge să devină regina balului Satanei, Margareta suspectează la început că va fi arestată (întrucât ea știe că nu este o bună cetățeană sovietică, ci o opozantă, atâta timp cât
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
Neinformați, cu lecția neînvățata pentru că nu au avut profesori pentru acest subiect, unii oamenii accepta cu ușurință o simbolistică recuperatorie, care este însă unilaterală și reinventează personaje care, cel putin etic, s-au aflat în tabăra celor responsabili de discriminare, deportare, exterminare. Aceia dintre intervievați care sunt de partea lui Ion Antonescu că "bun patriot", aceia care îi imaginează pe legionari ca având o "misiune național-creștină" sau care "nu îi vor pe evrei" în România au șanse mai mari să fie
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Mondial. Desigur că o mare majoritate a auzit despre Auschwitz și ororile petrecute acolo. Însă când vine vorba despre istoria României lucrurile se schimbă dramatic. Numai 28% dintre respondenți consideră că și în România evreii au avut parte de discriminare, deportare, exterminare, spoliere de bunuri etc.. În privința responsabilității, lucrurile nu stau mai bine. Predomina aceeași prejudecată de decenii, respectiv externalizarea responsabilității. Astfel, din cei 28% care au informație despre Holocaustul din România, si la care facem referire în continuare, 69% consideră
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Antonescu. În același registru se înscrie și identificarea acțiunilor care ar duce la Holocaust. Tot din acest grup de persoane, marea majoritate (80%) consideră că evreii români au fost duși în lagăre de concentrare ale Germaniei naziste. Numai 28% amintesc deportările în Transnistria, acțiune care în realitate a fost de cea mai mare anvergură pentru distrugerea populației evreiești din România de dupa iunie 1941. La identificarea categoriilor de făptași confuzia este de asemenea prezenta. Așa cum menționează Raportul sondajului de opinie, "dintre factorii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
din întreaga lume sunt, fără excepție, caracterizate prin violări masive ale drepturilor omului. Aceste încălcări, care au variat în funcție de cultură, țara și perioada istorică, au inclus asasinate și execuții individuale sau colective, decese în lagărele de concentrare, moarte prin înfometare, deportări, tortură, muncă forțată și alte forme de teroare fizică colective, persecuția pe grupuri etnice sau religioase, atacuri la libertatea de conștiință, gândire și de exprimare, la libertatea presei și la lipsa pluralismului politic. Crimele au fost justificate în numele teoriei luptei
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
internaționale la care România era parte. Or, multi dintre aceștia au întreprins măsuri de anihilare a oricărei forme de opoziție față de regim, reprimând orice formă de manifestare a libertății de conștiință prin lipsiri de libertate ilegale, supunerea la muncă forțată, deportări, condamnări politice și chiar crime, majoriatea însoțite de acte de tortură și mutilare fizică și psihică, la care au fost supuși atât cei socotiți vinovați, cât și familiile lor. Împrejurarea că activitățile amintite prin care erau încălcate sistematic și grosolan
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
depărtare de un popor, datorită anumitor presiuni sociale sau politice. În timpul celui de-al doilea război mondial, sașii din Transilvania au accentuat spiritul etnic german (a se vedea romanele lui Eginald Schlattner sau Erwin Wittstock), pentru ca atunci când s-au făcut deportările în Rusia, mii de femei tinere să renunțe la etnia germană și să se salveze prin căsătoria cu români, sârbi sau unguri. Ar fi interesantă extinderea studiilor imagologice și asupra textelor vizuale. Este cert că în pictură, fotografie, imagini publicitare
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
rostite cu isterie de activiștii vremii. Și astfel, din rândul caracterelor abjecte au apărut la drumul mare, cu pumnul ridicat, răzbunători care au infestat, atât societatea românească, precum și geografia altora. În numele comunismului se putea face orice. Deposedări de pământuri, naționalizări, deportări, arestări, exterminări, demolări de case, de biserici și de suflete, reeducări forțate. Cretinul avea șansa să-l umilească pe cel inteligent. Proprietatea era considerată un delict și educația aleasă era catalogata un moft burghez, periculos, ce trebuia remodelat prin tortură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
a stigmatelor care, deliberat, iese din cadrele ,poesiei": ,adevăruri istorice care nu pot fi tratate cu armele poesiei. transplant/ de retorică. error system 303. genocid. cameră de gazare. cuptor. cameră/ de tortură. cameră de anchetă. sală de ședințe de demascare. deportare./ lagăre de muncă forțată. domicilii obligatorii. lagăre ideologice de/ reeducare. gulag. purificare rasială. purificare etnică. purificare sexistă. purificare ideologică" etc., etc. Continuînd cu un rechizitoriu în limbajul cel mai prozastic (,scuzele ce le datorează artizanii militari și politici ai/ războiului
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
din România. Ion e românul generic. La Rebreanu, în perioada interbelică, în 1920, e un țăran sărac ce vrea cu ardoare să dobândească pământ. La Constantin Virgil Gheorghiu, în 1949, în romanul Ora 25, românul Johann Moritz suferă pe timpul războiului deportarea și persecuțiile nemeritate, ca și cum ar fi evreu. La Dumitru }epeneag, la sfârșitul secolului XX, Ion umblă hai-hui prin Europa, ca la el acasă. Primul Ion e un personaj tradițional, neumblat, fără orizont, atașat iremediabil locului de naștere, un sat transilvănean
Postmodernismul la lucru by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10175_a_11500]
-
a ajuns comunismul în Rusia (și de aici în Europa de Răsărit) și de ce nazismul este condamnat în Europa, dar comunismul nu este condamnat, deși a făcut mai multe victime. Nu vom aminti aici mișcarea de rezistență anticomunistă din România, deportările în Bărăgan, experimentul Pitești - aduse la cunoștința publicului larg de serialul cutremurător al Luciei Hossu Longin, „Memorialul Durerii”. Nu vom aminti aici nici imensele greșeli, nici micile realizări din acești 65 de ani. Moștenirea cea mai tragică a regimului comunist
Abdicarea Regelui Mihai I. Priveşte înapoi cu mânie, 30 decembrie 1947 () [Corola-journal/Journalistic/40048_a_41373]
-
în mișcarea de Rezistență, fiind arestați (în 1943, împreună cu soția sa, Cora) de Gestapo și internați în lagărul La Cite de la Muette (sau Sammellager, în germană) de la Drancy, o suburbie din nord-estul Parisului, în apropierea gării Austerlitz. Sunt salvați de la deportarea în Germania de către Legația României din Franța (doar 12 persoane, printre care și soții Boz, din câteva mii). La Paris colaborează la publicațiile Le Petit Parisien, Excelsior și Dimanche illustrée. La sfârșitul anului 1944 revine în țară și, cum "diavolul
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
Singurul care a făcut un sacrificiu pentru cei doi a fost Emil Cioran, care le-a adus toate merindele pe care le avea în casă, inclusiv bucățele de pâine și de brânză, drămuite și economisite cu greu. Sunt salvați de la deportare în Germania și eliberați din detenție datorită intervenției Legației Române de la Paris. Plecarea urgentă din Franța, a soților Boz, a fost de asemenea plină de peripeții. Singura ieșire din teritoriul ocupat trecea pe la Vichy, oraș situat nu departe de Paris
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
i-a permis Rusiei să-și păstreze flota Mării Negre la Sevastopol (harta 5). Drama din 1944 Drama tătarilor crimeeni a început în 11 mai 1944. Comitetul de Stat al Apărării din Uniunea Sovietică, întrunit sub președinția lui Stalin, a decis deportarea în întregime a acestei populații. Sarcina de a duce această decizie până la capăt i-a revenit unuia dintre cei mai duri ofițeri ai NKVD-ului, Ivan Alexandrovici Serov, omul de încredere al lui Stalin (harta 6). Kiev, locul unde a
Trecutul turbulent al Ucrainei reprezentat pe hărți. Cursul lucrurilor ar putea schimba istoria by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41831_a_43156]
-
mare măsură, o poveste comună și, totuși, mereu diferită. Ei au beneficiat de o educație liberală, iar spiritul civic era transmis ca o normă socială, încă din primii ani de școală. Volumul mi-a amintit de cărțile Smarandei Vultur despre deportările din Banat, de la sfârșitul anilor nouăzeci. Și acolo, narațiunile bulversau, în mare, aceleași finalități ale memoriei. În ambele cazuri, accidentele istoriei refac o matrice semnificantă. Are dreptate doamna Stoenescu să ia foarte în serios avertismentul Sultanei Caramihai: „Dacă n-au
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
în mare, aceleași finalități ale memoriei. În ambele cazuri, accidentele istoriei refac o matrice semnificantă. Are dreptate doamna Stoenescu să ia foarte în serios avertismentul Sultanei Caramihai: „Dacă n-au putut crede copiii mei tot ce le-am povestit despre deportare, cum să-mi închipui că am să-i conving pe alții că cele trăite de mine sunt adevărate?” Protagoniștii interviurilor întruchipează întru totul modele umane pentru doamna Stoenescu. Nu sunt doar niște supraviețuitori. Din felul cum organizează întrebările, se vede
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
tragice repetate în alte contexte, așa încât nici nu mai contează cine răspunde la întrebări, cine narează. Vocile sunt ale unei generații ce a trecut prin vămi identice ale stigmatelor. Lăcrămioara Stoenescu organizează tematic dialogurile: rezistența în munți, chipuri ale detenției, deportarea, armata în detașamentul de muncă, exilații și experiențele stigmatelor etnice. De departe, narațiunile despre rezistența din munți sunt cele mai spectaculoase, prin doza de irealitate și mister dublate de anatomia spațiului carceral. „Ultimul mohican” al rezistenței bucovinene, Gavril Vatamaniuc, este
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
cu alți adolescenți. Victor Roșca, la fel, povestește, în completarea volumului de memorii Experimentul Târgușor - Începutul represiunii comuniste, despre rezistența a 800 de tineri la tortura și intimidările Gherlei, ale Canalului, ajungând apoi, iarăși spectaculos, în Canada. De cele mai multe ori, deportările se apropie de suprarealism. Povestea Silviei Păunel-Roșca, deportată la 15 ani sub soarele Bărăganului, pare o lume infernală, ce poate fi imaginată numai de literatură; Mircea Popescu, alt deportat, e devastat de istoria recentă, nu numai de cea trăită. Pentru
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
foarte interesante amintirile despre evenimentele din 1956, cu ecouri în România, povestite cu talent mai ales de Oltea Ștefănescu - este vorba de una dintre cele mai frumoase narațiuni ale cărții. Nu toate interviurile se cimentează în jurul poveștii (Ileana Verziu-Pogăceanu - despre deportarea la Găinești, Sultana Caramihai - despre prigoana aromânilor, familia Aschembrener - despre deportarea în Urali, Lidia Toher, exilată în Anglia, Nicolae Voiculescu - despre exilul german, Marianne Helene Faber - despre prigoana sașilor, Silvia Hilde Gheorghian, Maria Georgeta Teodorescu - despre deportarea din Cadrilater, Harry
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]