KorAP: Find »[drukola/base=deportat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...41 >

1,024 matches

Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253

fi aruncați din tren sau că vor pieri printr-o altă modalitate violentă, de preferință o lovitură în cap (Arsene, 1997, vol. 2, p. 138). Unele dintre soțiile deportaților sunt timorate și șantajate să divorțeze. Mulți dintre cei anchetați și deportați sunt, oricum, depresivi după tot contextul violent prin care trecuseră. O femeie anchetată ajunge chiar la psihiatrie. Un fost protestatar mărturisește că în perioada deportării devenise mut, nu mai vorbea cu nimeni de frică să nu mai suporte vreo formă

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
doi ani, până în 1989, aproape uitând să vorbească (Oprea și Olaru, 2002, p. 141). În schimb, atunci când un altul ajunge, în 1988, într-o delegație la Timișoara, muncitorii din uzina respectivă îl roagă să le povestească despre revolta de la Brașov. Deportații fugiți de la locurile de muncă unde fuseseră repartizați în urma procesului erau considerați evadați și tratați umilitor de către cadrele Securității, cu discursuri de tipul: „Mai bine te făcea mă-ta un rahat, măi, pleava societății!”; sau „Mai bine se pișa mă-

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
sau „Mai bine se pișa mă-ta, decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 133, 135). Foarte rar (au fost asemenea situații), supraveghetorii din deportare sunt umani. A fost un caz în care deportatul a avut intenția să fugă din țară, trecând granița clandestin (după ce, în prealabil, a testat terenul), dar în cele din urmă a renunțat, ca să evite represaliile asupra familiei. După revolta muncitorilor și a celor care li s-au alăturat în

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
referi la mișcarea lor ca la o „revoluție”, „insurecție”, „demonstrație”, „grevă”, „manifestare populară”, „revoltă muncitorească”; alte voci consideră că ecourile revoltei de la Brașov au depășit situația reală, au exagerat-o. Unii dintre mărturisitorii și participanții activi la revoltă, anchetați și deportați ulterior, vor declara, după 1989, că nu sunt siguri că ar putea reedita curajul din 1987. Mulți dintre ei au recunoscut că protestaseră fiindcă le ajunsese „sărăcia la os”, dar și fiindcă doreau un viitor mai bun pentru copiii lor

Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

care, toate, urcau la suma de 1770 lei. 48 * Cum populația evreiască a avut în timp multe de pătimit și „marea majoritate a publicului izraelian nu știe însemnătatea lagărului Vapniarca” să citim împreună ceva din publicația „Vapniarca”, buletinul organizației foștilor deportați și întemnițați politici - luptători evrei antifasciști în lagărul Vapniarca”, apărută la Tel Aviv. Str. Hașar nr.21, începând cu ianuarie‐februarie 1972. Se poate afla că încă de atunci o delegație a irgunului „Vapniarca” deplasată în România a primit „din partea

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530

Chiar dacă ai făcut frontul, chiar dacă ai trecut prin bombardamente și minele te-au azvârlit în văzduh, ăsta e doar începutul adevăratului curaj. Nu e încă totul..."94. În anul 1953 (anul morții lui Stalin), Soljenițîn este eliberat din lagăr și deportat pe viață în aulul Kok-Terek din Kazahstan, unde va fi un bun profesor de matematică, respectat și îndrăgit de elevii săi și unde se simte pentru prima oară liber, după foarte multă vreme: Să vă mai povestesc de fericirea pe

Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
este o lume distinctă de cea din care tocmai ieșise, un întreg univers, care îl fascinează la început. Pentru el, aceasta este ziua libertății depline, care îi produce euforie, dar, de fapt, este numai o breșă în viața lui de deportat. Când se trezește din euforie, Kostoglotov își amintește care este locul lui în lume, hotărât de alții, și înțelege, cu durere, că nu își permite să trăiască dragostea alături de Vera Gangart, pentru că ei aparțin pentru totdeauna unor lumi nu numai

Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
merge să-și procure buretele de mesteacăn, pentru a-și lecui tumoarea, deoarece "drumul Rusiei îi era închis". Totuși, în centrul acestui cronotop nu se află Kostoglotov, ci prietenii lui, soții Nikolai Ivanovici și Elena Aleksandrovna Kadmin, și ei tot deportați. Bucuriile simple precum un apus "portocaliu-trandafiriu-roșu aprins-stacojiu", o carte (Paustovski, în două volume), un film bun, o pâine albă, o masă rotundă pe care este așezată o lampă cu gaz, împodobită cu un abajur făcut în casă, le formează convingerea

Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
discurs politic etc. Caracterul hibrid al Arhipelagului GULAG a dus la diferite încercări de încadrare generică. S-a spus că aceasta ar fi enciclopedia ocnei sovietice, enciclopedia lumii lagărelor ori letopisețul ocnei sovietice sau odiseea diferitelor și nenumăratelor șiruri de deportați. Aceste delimitări, întemeiate, scot în evidență doar latura documentară a scrierii. Poate doar încadrarea în specia epopeii surprinde și componenta artistică. Din această perspectivă, lucrarea lui Soljenițîn seamănă atât cu Odiseea, cât și cu Divina comedie, cu deosebirea că această

Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
autorului. Acest lucru se realizează prin indicii de prim nivel: are vârsta de 35 de ani, este bolnav de cancer și se află pentru tratament în clinica oncologică, a fost deținut în lagăr, dar în prezentul narațiunii are statut de deportat. Anonimatul naratorului-erou nu este un impediment în identificarea acestuia cu autorul, pentru că, așa cum afirmă Ph. Gasparini, "... dacă cititorul consideră că naratorul povestește esențialmente propria istorisire, într-o manieră autodiegetică, cel mai mic indiciu de identitate a acestui narator cu autorul

Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
reluări care creează condiții speciale de receptare sau cititorul oscilează între mărturie și ficțiune 346. (trad. a.) Protagonistul romanului Pavilionul canceroșilor Oleg Kostoglotov, păstrează, ca și Gleb Nerjin, multe date reale ale biografiei și personalității lui Soljenițîn. Kostoglotov este un deportat, bolnav, cu o tumoare la stomac. El a fost eliberat din lagăr, în care fusese trimis pentru vina de a fi participat la întâlnirile unui grup ce se dovedise "organizație antirevoluționară". În calitate de pacient internat în clinica oncologică, Kostoglotov este mereu

Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861

cînd divizii întregi ucrainene luptau de partea nemților. Ucrainenii au trădat de fiecare dată și totuși rușii s-au răzbunat atroce. Numai în vremea cooperativizării lui Stalin au fost omorîți circa 7 milioane de ucraineni, plus încă vreo 4 milioane deportați. Iar astăzi, noroc cu țarul Boris căruia, în 1991, i-a venit ideea să desființeze URSS-ul. Chiar și el, totuși, a reunit republicile cele mai dragi, Ucraina și Belarusul, alături de noua Rusie, în efemerul CSI. Acum, probabil că Putin

[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

privilegiile 127 Clasa muncitoare, pentru prima dată stăpână pe propria soartă 129 Canalul, mormânt al burgheziei: marile procese-spectacol 130 Sfârșit 132 Un trist bilanț: deportările din perioada stalinistă a comunismului românesc (Smaranda Vultur) 135 Anatomia unei deportări 138 Cine erau deportații? 142 Printre statistici 146 Ce și cum povestesc martorii 148 Tortură și oroare: fenomenul Pitești (1949-1952) (Ruxandra Cesereanu) 153 Comunismul și Biserica: represiune, compromitere și instrumentalizare (Cristian Vasile) 170 Gulagul basarabean: deportări, represiuni, foamete (1940-1941, 1944-1951) (Igor Cașu) 190 Introducere

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
ascultă orbește ordinele emanate de la Kremlină Comitetul Național Român a accentuat că există perspectiva Înspăimântătoare ca populația română să nu fie deplasată numai În limitele propriei țări, ci chiar În vastul imperiu sovietic, unde nenumărați alți români, prizonieri de război, deportați civili, minorități etnice, prizonieri politici și alții, au fost deja Înghițiți pentru vecie” (pp. 283-285). În 26 mai 1952, Comitetul Național Român, reprezentat de președintele său, Constantin Vișoianu, i-a prezentat președintelui SUA Harry Truman un memoriu care făcea cunoscute

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
fost de 282.000 -, credem că undeva În jurul a 250.000 s-ar situa numărul celor arestați, condamnați și necondamnați, internați În lagăre de muncă și reținuți pentru perioade mai scurte În aresturi sau alte depozite ale Securității. Cu cei deportați, În țară și În afara ei, numărul se apropie de cifra estimată de M. Oprea. * ** Rețeaua penitenciarelor din sistem număra, În 1945, 74 de penitenciare cu o capacitate de cca 15.000 de locuri 108. Au funcționat Între 1945 și 1947

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
regiune devenită un fel de Siberie a României În timpul regimului „democrat popular”. S-au format 18 comune noi În regiunile București, Constanța și Galați 41. Condițiile În aceste localități (așa-numitele „comune speciale”42) au fost pur și simplu groaznice, deportații fiind nevoiți să-și construiască locuințele În teren deschis, cu materiale improvizate, să presteze munci istovitoare pentru o retribuție de mizerie - altfel spus, să suporte aruncarea În barbarie, după cum a reieșit dintr-o Întreagă literatură memorialistică și din numeroase interviuri

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Își câștigau existența și până la uciderea propriu-zisă, aceste strategii includ acțiuni de intimidare, de abuz, de violență, obligația de a-ți părăsi domiciliul și de a pleca În necunoscut fiind doar o metodă printre altele. Statutul Însuși de dislocat sau deportat ar merita o discuție aparte, pe care o voi rezuma aici la niște simple opțiuni. Termenii-cheie dislocat și deportat au fost pentru mine „motorul căutării” În labirintica lume a dosarelor de Securitate Într-o cercetare Întreprinsă În 2003-2004 În arhivele

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
germane În retragere, explică scăderea drastică a populației de etnie germană din România, un prim pas spre disoluția acesteia de mai târziu, În primul rând prin emigrare. Mărturiile publicate 5 vorbesc de tragedia familiilor despărțite prin deportare (adesea copiii celor deportați au rămas fără ambii părinți, plecați În direcții diferite, În grija bunicilor sau a unor rude Îndepărtate, ori au rămas pur și simplu pe stradă), de condițiile de muncă foarte grele, În frig și umezeală, de hrana inconsistentă, de epuizarea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
mod neașteptat, consemnările la zi ale Securității, care prin agenții ei transmitea - cel puțin În primele luni12 - rapoarte (note) săptămânale spre forurile superioare care Întocmeau apoi sinteze, confirmă ceea ce martorii povestesc, În rubrici privitoare la „starea de spirit” a celor deportați, Înregistrând plângerile sau protestele acestora sub eticheta de „manifestări dușmănoase”13. Sub aceeași etichetă sunt menționate și zvonurile care circulau printre deportați, rezultat direct al izolării și al incertitudinilor legate de viitor. Rapoartele Securității Înregistrează și o intensă activitate de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
superioare care Întocmeau apoi sinteze, confirmă ceea ce martorii povestesc, În rubrici privitoare la „starea de spirit” a celor deportați, Înregistrând plângerile sau protestele acestora sub eticheta de „manifestări dușmănoase”13. Sub aceeași etichetă sunt menționate și zvonurile care circulau printre deportați, rezultat direct al izolării și al incertitudinilor legate de viitor. Rapoartele Securității Înregistrează și o intensă activitate de recrutare de informatori 14 printre cei deportați, menită să faciliteze supravegherea, folosind În acest scop victimele șantajabile sau ușor de intimidat pentru

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
eticheta de „manifestări dușmănoase”13. Sub aceeași etichetă sunt menționate și zvonurile care circulau printre deportați, rezultat direct al izolării și al incertitudinilor legate de viitor. Rapoartele Securității Înregistrează și o intensă activitate de recrutare de informatori 14 printre cei deportați, menită să faciliteze supravegherea, folosind În acest scop victimele șantajabile sau ușor de intimidat pentru a culege informații despre eventuale Încercări de regrupare politică sau de revoltă. Supravegherea a durat până târziu, Securitatea plângându-se În permanență că măsurile luate

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
sau ușor de intimidat pentru a culege informații despre eventuale Încercări de regrupare politică sau de revoltă. Supravegherea a durat până târziu, Securitatea plângându-se În permanență că măsurile luate nu au fost suficiente, astfel Încât, În martie 1955, În preajma eliberării deportaților din Bărăgan, generalul Nicolski Alexandru cere serviciului Dislocări și Domicilii Obligatorii de la Ministerul Afacerilor Interne să pună „accent pe recrutarea agenturii” (a informatorilor), implicându-i În această acțiune pe șefii birourilor din regiuni și raioane 15. Instalați cu forța În

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
cu forța În Bărăgan, cei deportați din zona frontierei de sud-vest a țării au fost obligați să construiască așa-numitele „sate noi” sau „localități speciale”, cum sunt ele numite În documentele secrete. Numele celor 18 localități construite sub amenințare de deportați, În regiunile București, Constanța și Galați 16, includeau la Început adjectivul nou sau noi pentru a marca diferența față de satul vechi din Bărăgan, situat În apropiere: Roseții Noi, Dragalina Nouă, Georgienii Noi, Jăgălia Nouă, Petroiu Nou, Feteștii Noi. Ulterior numele

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
În schimb peisajul locului: vasta câmpie situată În sudul și sud-estul țării, devenită o vastă „Închisoare sub cerul liber”, cum se exprima un martor. Salcâmi, Olaru, Dropia, Răchitoasa, Măzăreni, Fundata, Ezeru, Valea Viilor, Pelican sunt nume de acest fel. Cei deportați aveau să rămână În Bărăgan până În 1955-1956, când atmosfera se mai relaxase, Între altele și datorită morții lui Stalin În 1953. Tito a obținut În acest context, prin tratative cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, eliberarea din domiciliu obligatoriu a sârbilor deportați de pe

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
una spre IAS. Parcă era o junglă În miniatură”. Timp de cinci ani, „satele noi” din Bărăgan au funcționat Însă după modelul unor lagăre de muncă. Neavând voie să se deplaseze pe o rază mai mare de 15 km, cei deportați trebuiau să lucreze la fermele de stat din apropiere 20. Cei mai mulți ca țărani, supuși la munci grele și prost sau insuficient plătite. „și am lucrat acolo greu și am suferit mult!” - spune o intervievată, „Zi la zi am plâns”. Cei

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]