382 matches
-
Doise și Palmonari, coordonatori, 1986, p. 85). RS În abordarea interculturală Relațiile interculturale se află, În mod evident, În centrul preocupărilor a numeroși psihosociologi și sociologi specializați În reprezentări, În principal În studiile asupra originii atitudinilor, prejudecăților și discriminărilor (conduite depreciative, persecutorii) față de minorități (nebuni, bolnavi, purtători de SIDA, handicapați, homosexuali, imigranți etc.), asupra stereotipurilor, relațiilor intergrupuri sau lingvistice, asupra formării și dezvoltării ideologiei rasiste și a xenofobiei, asupra activării atitudinilor prosociale sau tolerante ori a comunicării cu „normalizații”. Integrarea acestor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
discursivă depreciată, deoarece se caracterizează prin imperfecțiune constitutivă. Ea prezintă lucrul prin accidentele lui și, de aceea, este puțin precisă și fără generalitate, întrucît nu vizează esența și nu reprezintă decît o reflectare nesatisfăcătoare și mediocră a realității. Această atitudine depreciativă nu a împiedicat însă realizarea de analize ample ale descrierii și de clasificări detaliate, uneori chiar excesive, pe criterii semantice, plecînd de la obiectul ei. În acest sens, au fost distinse descrieri de persoane, de animale, de plante, de lucruri și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau infirmate. Enunțul prin care se exprimă astfel de judecăți apare astfel lipsit de probe sau de argumente suficiente și, de aceea, este îndoielnic sau suspect. Substantivul problematică are însă un conținut total diferit, avînd valoare epistemologică, fără nici o conotație depreciativă, deoarece denumește un "ansamblu de probleme referitoare la un subiect sau la un domeniu al cunoașterii". Acest ansamblu indică în mod implicit maniera în care este abordat subiectul sau domeniul respectiv în vederea obținerii unor cunoștințe științifice. Structura discursivă este deseori
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la fel ca în cazul substantivelor comune, bunic-bunică). De obicei, antroponimele, în special prenumele, se organizează în perechi masculin-feminin: Ion-Ioana, Maria-Marin. Se pot forma nume proprii de genul feminin și de la numele de familie, acestea fiind conotate stilistic (umoristic sau depreciativ): Ionescu-Ioneasca, Vasileanu-Vasileanca. 3.5. Centrul este un pronume Unele pronume pot marca una sau mai multe trăsăturile phi. În categoria pronumelor personale, care marchează categoria persoanei, unele marchează genul și numărul, iar altele, doar numărul. Pronumele personal propriu-zis de persoana
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
metaforică, "care zboară" (un stol de avioane - http://voxpublica.realitatea.net; un stol de vorbe). Substantivul turmă selectează substantive care denumesc "animale domestice sau sălbatice ce trăiesc împreună" și, prin extensie metaforică, se poate combina cu substantive [+Uman] (în contexte depreciative: o turmă de protestatari), substantivul echipă se combină cu substantive [+Uman], substantivul morman selectează substantive [-Animat] etc. C. Substantive colective non-referențiale: droaie, duium, multitudine, mulțime, potop, puzderie, seamă, serie, sumă, sumedenie. Substantivele non-referențiale au o valoare semantică foarte scăzută, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cele „ideologice”, umanistica, adică, nemaivorbind de faptul că era aproape imposibil să-ți apară numele În vreo revistă literară, iar de edituri să nu mai vorbim! La fel, fiii de „chiaburi”, care nici nu erau măcar astfel - „chiaburi” (cuvânt urât, depreciativ, pe care văd că-l folosesc și azi unii jurnaliști sau tineri scriitori!Ă -, ci progenituri ale unor țărani care refuzaseră să se Înscrie În colhozurile numite CAP-uri sau bieți posesori a câtorva hectare de pământ și care aveau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
rapid, cu atât lumea se apropie mai mult de stadiul entropic, al omogenizării în dezvoltare. În acest cadru, cultura, conservatoare și reacționară, are un efect negentropic, putând întârzia dezastrul. Aceasta ar fi cea mai înaltă menire a artei, încât epitetul depreciativ reacționar se încarcă brusc cu sensuri pozitive". Dar, din păcate, întreaga construcție teoretică este minată de germenul ideologiei. "Teoria secundarului are o țintă precisă: de a discredita majoritățile în favoarea minorităților, fiind un tipic simptom de political correctness". Or, Eminescu, după cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bine. Toți frații și surorile - adică mama mea și frații ei - îl considerau molâu și cam stupid și așa am fost învățați și eu și sora mea, precum și verii și verele noastre să îl considerăm. Tonul la adresa lui era unul destul de depreciativ, deși nu era bețiv sau cu alte păcate majore, era la vârsta lui destul de muncitor. Acest ton depreaciativ la adresa Bunicului s-a transferat destul de rapid și la adresa tatălui meu (el fiind orfan de ambii părinți și crescut în orfelinat nu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
prefăcătorie... totdeauna alta Ți-am spus, și alta am gândit; te-am mințit, te-am amăgit, am râs de dumneata atâta vreme... Acuma, bine că Ți-ai deschis și dumneata În sfârșit ochii ca să vezi cine sunt.” (s.n.). Toate calificativele, depreciative moral (femeie rea, femeie mincinoasă), și modul de relaționare cu amantul (te-am mințit, te-am amăgit, am râs de dumneata atâta vreme) constituie expresia revoltei bărbatului inferior social, gelos și frustrat. Veta intuiește gândurile lui sau, posibil, se scuză
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
2006), cea mai apropiată formă lexicală fiind „har/o-una”, cu înțelesul de „har, haruri”. Este cunoscut faptul că multe dintre cuvintele românești împrumutate din limba turcă au căpătat treptat în limba română conotații negative, „devenind astfel sinonimele parțiale și depreciative ale unor cuvinte mai vechi sau ale unor împrumuturi culte târzii” (Zafiu, 2013). Este un fenomen asupra căruia s-au aplecat de-a lungul timpului și lingviști de talia lui B.P. Hasdeu sau Lazăr șăineanu. Ultimul, în studiul Influența orientală
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o perspectivă considerabil nu fundamental diferită de cea realistă. În perioada interbelică, disputa dintre realismul clasic și idealism eticheta pe care realiștii au atribuit-o curentului liberal american din acea perioadă este tendențios denumită, încercându-se astfel inducerea unei impresii depreciative despre orientarea internațională a liberalilor, sens care s-a păstrat și până astăzi; voi păstra denumirea, în absența alteia mai bune și pentru a nu crea confuzii a ajuns să fie cunoscută drept prima "mare dezbatere". Argumentele liberale în favoarea "securității
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și a Renașterii italiene. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei, va urma o perioadă de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit inițial într‑o manieră depreciativă ter‑ menul și‑a păstrat multă vreme conotația ne‑ gativă. Din punct de vedere stilistic, secolul al XVII‑lea a fost o perioadă de tranziție. După artificialitatea manierismului artiștii erau în căutarea unor noi căi de exprimare. Frații Annibale și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și a Renașterii italiene. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei, va urma o perioadă de tranziție numi‑ tă baroc ceea ce exprimă forma neregulată. Folosit inițial într‑o manieră depreciativă ter‑ menul și‑a păstrat multă vreme conotația ne‑ gativă. Din punct de vedere stilistic, secolul al XVII‑lea a fost o perioadă de tranziție. După artificialitatea manierismului artiștii erau în căutarea unor noi căi de exprimare. Frații Annibale și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
toate zilele? Subiectul este trivial. Nu putem înjosi cultura la nivelul trivialului. Unele femei, precum și bărbații „colaboraționiști”, lipsiți de complexul recunoașterii deschise și mândre că vin din femei, spun însă altceva: da, putem înălța cultura la nivelul „trivialului”. Acest adjectiv depreciativ vine dintr-un substantiv propriu: Trivia, arborele mitologic al vieții, divinitate feminină. Femeile sunt Trivia-lele fiecăruia dintre noi. Pântecele, burta, este locul haosului începuturilor, haos care prinde să se ordoneze, să devină cosmos întrupat într-o nouă făptură. Ioana Nicolaie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
poți fi chiar ubicuu, poți evada oriunde, fără limite. Din tine, e mai greu să fugi când te plictisești de tine. În rest, e O.K. Provincia literară ar fi, mură-n gură, literatura scrisă în provincie sau, cu sens depreciativ, o literatură mărginașă, periferică. Nimic nou sub soare. Să conteze spațiul geo-administrativ în care scrii? Lucrurile sunt atât de complicate încât cred că există o infinitate de răspunsuri, toate aproximative. Scriitorul bun scrie și în tren. V.P.: Un vers eminescian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
deveniră inseparabile. Împlinii douăzeci de ani117. ▪ 2.3. Studiați folosirea prezentului, raportându-l la ansamblul sistemului enunțiativ din acest text (romanul lui Daudet este scris la persoana întâi singular + perfectul simplu, însă în nenumărate rânduri "eu" este înlocuit cu porecla depreciativă dată personajului, "Piciul". Deși este o non-persoană, "Piciul" de-semnează aceeași persoană ca și "eu"). (În fragmentul următor, personajul tocmai a fost salvat in extremis de la sinucidere de către abatele Germane.) Piciul șade în colțul căminului. E foarte tulburat, vorbește mult
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
orice fel - naționale, etnice, religioase etc. Câteodată însă apar inconsecvențe: într-un caz, Ianoși apără ferm inclusiv dreptul romilor de a se defini cum vor, pronunțându-se contra etichetelor jignitoare 38, iar cu altă ocazie face următoarea remarcă deconcertantă și depreciativă: Apartamentul [fiicei și ginerelui meu] nu era situat în rău-famatul cartier Craiovița, împânzit de "populația înlocuitoare" - cum i se zicea celei tuciurii [subl. n.]"39. Cartea lui Ion Ianoși îl ajută pe istoricul vieții politice și ideologice de după 1945 în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pentru a defini generația în cauză (a războiului, pierdută sau amânată) suferă, în general, contextualizări care nu pot fi relaționate cu esteticul, cercetătoarea a preferat să utilizeze termenul de "generație albatrosistă" (se evită astfel sintagma "generație pierdută", din cauza posibilei conotații depreciative). Este o denumire justificată de raportarea la celebrul poem baudelairian, sub semnul căruia, în fond, se situează tinerii poeți din acea vreme, prin refuzul adaptării și prin implantarea iluzionării și visătoriei în concret. Paginile propriu-zis analitice ale studiului, afectate creației
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
astfel ca structură și expresie de manifestele avangardei. E un refuz al tradiției poetice și o afirmare a necesității unei poezii lipsite de prejudecăți, de literaturizare forțată. Textul se construiește prin asocieri șocante, elemente ale limbajului cotidian, colocvial, cu valoarea depreciativă adesea, se descoperă indisolubil unite cu elemente care redau sfera poeticului ("igrasie din ploaie, rachiu din poem/ otravă murdară, țipătul spân"). Acumulările de astfel de sintagme contribuie la potențarea atmosferei de final de lume. Coșmarescul invadează universul cotidian și pe
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Macedonski în Noaptea de decemvrie) revine și aici numai că se integrează într-un discurs ironic pe tema raportului dintre editori și poeți. A doua parte a textului reia în contrapunct versul inițial, aplicându-i apoi tenta ironică, dezarmantă și depreciativă. Dintr-o ironie la adresa lumii, textul se transformă într-unul voit autoironic, pentru că se sugerează că e creat sub imperiul bahic. În consecință, se justifică astfel incertitudinile, ezitările, modul aparent haotic, cel puțin de asamblare a lui: "[nu știu] nici
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pentru modul în care este tratată tema: "Un ochi atent va mai putea zări, în fine,/ cicatricea unei găuri în frunte,/ sau, în maldărul recuzitelor inutile,/ ceva ce ar putea să semene a ideal sau a munte...". Exprimarea este clar depreciativă, "maldăr", căpătând sens de grămadă nediferențiată, fără valoare, este asociat cu modalități lirice vetuste, "recuzite inutile". Totul este așezat sub semnul probabilității, idealul care devenise frustrant în lirica vremii, prin neputința de a fi cunoscut, atins, ar putea fi și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unui credit imobiliar vor deveni din ce în ce mai mici în termeni reali. Efectele asupra cumpărătorului și vânzătorului sugerează astfel că inflația are un impact negativ asupra prețului relativ al cumpărării imobiliare în raport cu locația. Datele macroeconomice par să confirme un astfel de efect depreciativ al inflației asupra prețului bunurilor imobiliare. Brunnermeier și Julliard (2006Ă observă astfel că raportul dintre prețul locuințelor și cel chiriilor este legat negativ de ratele dobânzilor nominale, dar nu depinde dimpotrivă de ratele dobânzilor reale. Concluzie Iluzia monetară ne împiedică
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
PROFESORULUI poate crea de multe ori, probleme de disciplină, în loc să le rezolve; iată câteva atitudini inadecvate: • asuprirea elevilor, plecând de la premisa că ordinea este alfa și omega în educație; • ignorarea disprețuitoare a elevilor; • evaluarea elevilor în termeni constant negativi și depreciativi. La asemenea atitudini reacția elevilor poate lua forme extreme: furie, agresivitate verbală, vandalism, bătăi etc. Așa cum reiese dintr-un studiu al lui Dierenfield 121 pentru profesorii britanici, principalele cauze ale comportamentului perturbator al elevilor sunt: • mediul familial dezechilibrat; • presiunea colegilor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
iei lumea-n cap când auzi ce se mai cere! Stil direct Sunt perfect de acord. Stil analitic [Locutorul 2 completează argumentele invocate de locutorul 1.] Stil de susținere Sunt sigură că vei reuși să ajungi la timp. Stil supus, depreciativ la adresa propriei persoane Spui așa ca să mă încurajezi... Stil ofensiv, agresiv, coleric De ce spui așa? De obicei nu ajung la timp? Stil expresiv [râde; se simte entuziasmul în voce] Mă bucur! Felicitări!! [îl îmbrățișează pe interlocutor] Stil succint Multumesc. [zâmbește
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Plecarea capului cedare în fața interlocutorului Plecarea privirii COPIL adaptat victimă Am încercat, dar nu pot să... Eu nu mă pricep la... Nu sunt bun la... X este mai bun decât mine... Am făcut ce am putut, dar... Ton plângăreț Ton depreciativ la adresa propriei persoane Mimică descurajată COPIL adaptat rebel Nu! Nu vreau să... Nu aveți dreptul să... Mereu la fel... Mereu cum spui tu... Numai așa trebuie să facem...?! Mi-ar plăcea s-o văd și pe asta! Ton ridicat Ton
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]