1,899 matches
-
noutății chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de către completele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor în primă instanță sau în calea de atac. S-a derogat astfel de la condiția ca sesizarea să fie dispusă doar de către completele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale curților de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță. ... 62. Evaluând
DECIZIA nr. 213 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301264]
-
De asemenea, s-a arătat expres că noua soluție legislativă se raportează la „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.“ În măsura în care prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispozițiile art. 519 și următoarele din Codul de procedură civilă în ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept, acestea rămân așadar aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de
DECIZIA nr. 213 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301264]
-
de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are obligația să se conformeze cerințelor instituite prin art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă, de la care nu se derogă în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. După cum s-a reținut în mod constant în jurisprudența instanței supreme, din cuprinsul punctului de vedere al instanței inserat în încheierea de sesizare, conform art. 520 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 112 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298400]
-
cadrul instituțiilor prefectului și al Secretariatului General al Guvernului nici nu a constituit obiectivul afirmat în expunerea de motive a actului normativ analizat. ... 70. Într-un ultim argument, se reține că prevederile art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului derogă exclusiv de la dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, care reglementează modalitatea de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, începând cu anul 2023, nu și de la art. 25
DECIZIA nr. 96 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298426]
-
11 noiembrie 2014). ... 6. Tribunalul Brașov - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere caracterul distinct al procedurii insolvenței, care impune adoptarea unor reguli de procedură speciale, ce derogă de la normele de drept comun, inclusiv sub aspect probatoriu. Conform art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilirea acestor reguli constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, menționează că exercitarea dreptului la apărare și
DECIZIA nr. 569 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299941]
-
dacă în cadrul tribunalului a fost creată o secție specială de insolvență, acesteia îi aparține competența pentru derularea procedurilor prevăzute de lege (art. 41 din Legea nr. 85/2014). Specificul procedurii insolvenței a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție (Decizia nr. 635 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 12 ianuarie 2017
DECIZIA nr. 569 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299941]
-
Înaltei Curți de Casație si Justiție și, în consecință, stabilește că: În interpretarea și aplicarea art. 75 alin. (1) coroborate cu cele stipulate de art. 75 alin. (2) lit. a) teza întâi din Legea nr. 85/2014, dispozițiile Codului insolvenței nu derogă de la prevederile de drept comun ale Codului de procedură civilă, care obligă instanța de control judiciar, învestită cu căi de atac în reformare promovate atât de debitor cât și de creditor, în condițiile deschiderii procedurii insolvenței față de debitorul
COMUNICAT din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272581]
-
Dacă aplicarea prevederilor art. 90^2 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, poate deroga de la prevederile art. 9 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu trimitere la Anexa nr. VIII, Capitolul I, Lit. A – Salarizarea funcționarilor publici, în sensul depășirii nivelului salarial de bază stabilit în grilele de
COMUNICAT din 4 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272813]
-
83 din lege cu dispozițiile Legii nr. 92/2007 și cu Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007. ... 42. Art. 83 alin. (4) din lege stabilește o derogare generală de la dispozițiile Legii nr. 92/2007, fără să indice clar de la ce articol se derogă, astfel încât să se poată decela voința legiuitorului și să se stabilească norma specială în raport cu norma generală. ... 43. În realitate, dispozițiile alin. (4) nu instituie o derogare, ci un paralelism legislativ în raport cu art. 20 din Legea
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
public, deci alineatul nu poate face referire la delegarea serviciului public de transport interjudețean. ... 135. Art. 83 alin. (4) din lege stabilește o derogare generală de la dispozițiile Legii nr. 92/2007, fără să indice clar de la ce articol se derogă, astfel încât să se poată decela voința legiuitorului și să se poată stabili care este norma specială în raport cu norma generală. ... 136. Alin. (5) și (7) ale art. 83 din lege se află în contradicție, întrucât, potrivit alin. (7
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
Întorsura Buzăului, Curtea de Apel Suceava (majoritar), Judecătoria Sibiu, Tribunalul Alba, Tribunalul Bistrița-Năsăud, Judecătoria Baia Mare, Judecătoria Vișeu de Sus. ... 40. Opinia minoritară asupra acestei chestiuni de drept este în sensul că nu reprezintă o condiție imperativă și se poate deroga de la aceasta, în funcție de circumstanțele cauzei. Spre exemplu, atunci când există acordul persoanei în favoarea căreia s-a emis ordinul de protecție sau în interesul superior al copilului, indiferent de durata măsurii. În măsura în care motivele care
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
la comunicarea hotărârii, întrucât regimul căii de atac, în cazul emiterii unui ordin de protecție, este unul special, reglementat prin dispoziții de excepție, care nu pot fi aplicate extensiv, pentru a include situații necuprinse în ipoteza acesteia. Or, regulile care derogă de la o dispoziție generală, fiind reguli speciale și de strictă interpretare și aplicare, se aplică numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, așa încât, în absența unor dispoziții exprese și derogatorii, se aplică dreptul comun în ceea
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
principiu că o derogare - cum este interdicția de înstrăinare, ce reprezintă o derogare de la un atribut fundamental al dreptului de proprietate - poate fi stabilită numai printr-o lege de aceeași natură cu aceea a legii de la care se derogă. Altminteri, însuși regimul juridic diferit, cu caracter imperativ, instituit de Constituție, pentru legile constituționale, organice și ordinare, precum și garanția constituțională pe care acest regim îl asigură ar fi încălcate. ... 116. Durata minimă de 7 ani instituită de legiuitor pentru
DECIZIA nr. 496 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276128]
-
contestației cu care a fost învestită, își găsește aplicabilitatea și în prezenta sesizare. ... 29. Cu privire la fondul acestei chestiuni, doamna procuror a susținut că supravegherea audio-video sau prin fotografiere și utilizarea investigatorului se completează. Utilizarea colaboratorului sau investigatorului nu derogă de la prima. ... 30. Astfel, supravegherea tehnică poate fi realizată prin montarea dispozitivelor de înregistrare pe orice suport fix sau mobil, iar această supraveghere poate fi video, audio sau prin fotografiere. De asemenea, supravegherea se mai poate realiza prin purtarea
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
acestea este una specială, sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică fiind obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, aceste dispoziții legale derogând de la dispozițiile art. 139 din Codul de procedură penală, care vizează metode de supraveghere tehnică, și nu metode de cercetare specială. ... ... IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate 59. În conformitate cu
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
precizat, în esență, că sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, aceste dispoziții legale derogând de la prevederile art. 139 din Codul de procedură penală care vizează metode de supraveghere tehnică, și nu metode de cercetare specială. S-a subliniat că acest aspect constituie o garanție a respectării cerințelor restrângerii exercițiului dreptului la respectarea vieții
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este acela de a stabili raportul dintre cele două metode speciale - supravegherea audio, video sau prin fotografiere și utilizarea investigatorului, în sensul că cea de-a doua nu derogă de la prima. Această trimitere s-a realizat tocmai pentru a împiedica orice interpretare, în sensul că dispozițiile acestui alineat ar permite investigatorului să realizeze o activitate de supraveghere tehnică fără autorizarea judecătorului de drepturi și libertăți, doar în temeiul
DECIZIA nr. 64 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276458]
-
clar, iar înțelesul său este în afara oricărui dubiu, cel din limbajul comun, în aria sa semantică intrând orice construcții, nefiind exceptată niciun fel/tip de construcție. Acest text de lege instituie regula autorizării lucrărilor de la care nu se poate deroga decât în cazurile prevăzute în art. 11 din Legea nr. 50/1991, iar stabilirea existenței contravenției se face prin analizarea lucrărilor efectuate/executate și încadrarea acestora în cazurile de excepție reglementate de aceste dispoziții. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din
DECIZIA nr. 440 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276176]
-
de invaliditate, pensiei anticipate parțiale, pensiei anticipate sau a pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare, în cazurile prevăzute la art. 22 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/2008. Dispozițiile de lege criticate derogă de la prevederile art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 în forma aflată în vigoare în anul 2014, atunci când a intrat în vigoare și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2014 pentru modificarea și completarea Legii
DECIZIA nr. 357 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276125]
-
la 63 de ani în ianuarie 2030 pentru femei, în timp ce pentru bărbați este de 65 de ani și a fost deja atinsă în martie 2015. Art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010, de la care derogă textul legal criticat, prevedea inițial, ca regulă generală, încetarea de drept a contractului individual de muncă la data îndeplinirii vârstei standard de pensionare și a condiției stagiului minim. Având în vedere că vârsta standard de pensionare diferă în funcție de
DECIZIA nr. 357 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276125]
-
ani, spre deosebire de celelalte femei, cu alte profesii, pentru care abia prin Legea nr. 93/2019 s-a prevăzut expres această posibilitate. Indiferent de forma textului art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010, de la care se derogă prin norma criticată, rezultă clar că pensionarea celor trei categorii de persoane mai sus menționate, în condițiile acestei legi, se face doar la cerere, regula fiind pensionarea la vârsta de 65 de ani. Prin urmare, apreciază că reglementarea posibilității de
DECIZIA nr. 357 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276125]
-
22 alin. (4) din ordonanța de urgență amintită, așa cum a fost modificată prin art. III pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2014, aceste persoane se pensionează la vârsta de 65 de ani, indiferent de sex. Reglementarea derogă de la normele de drept comun în materia dreptului la pensie în sistemul public, respectiv de la dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 357 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276125]
-
de urgență a Guvernului nr. 144/2008. ... 28. Curtea constată, prin urmare, că legiuitorul a prevăzut pentru asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali un regim juridic privind condițiile de pensionare și de încetare de drept a contractului de muncă ce derogă, în parte, de la normele de drept comun. Prin urmare, normele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2008 au, față de prevederile Legii nr. 263/2010 și ale Legii nr. 53/2003, natura unor reglementări speciale, aplicabile cu prioritate în raport cu
DECIZIA nr. 357 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276125]
-
292/2018, nu este clar ce autoritate va îndeplini obligațiile ulterioare ce decurg din normele legale, după declararea cazurilor excepționale. În aceste condiții, se susține că actul normativ criticat este neclar în privința identificării etapelor următoare, având în vedere că se derogă de la Legea nr. 292/2018 (care instituie în sarcina autorității publice centrale pentru protecția mediului anumite obligații, în situația în care anumite proiecte au fost exceptate), astfel încât procedura exactă nu mai poate fi determinată. ... 8. Se mai susține că
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
alte forme de evaluare; și informarea Comisiei europene, prealabilă emiterii aprobării de dezvoltare, cu privire la decizia de exceptare luată și motivele care o justifică. Prin urmare, în situații excepționale, Legea nr. 292/2018 stabilește că unele proiecte de investiții pot deroga de la respectarea deplină a prevederilor sale, dar numai în anumite condiții pe care le enumeră explicit în art. 5 alin. (2) și (3). ... 7. În prezenta cauză autoritatea centrală pentru protecția mediului, singura competentă în această situație, nu a
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]