1,045 matches
-
drum. Morile de vânt cresc și în cuvinte Clipele sunt fade, jocul ăsta minte! Unii vor remiza a venit momentul, În picioare strâmbe șade argumentul, ... Citește mai mult Pe o tablă plină, piesele se mutăNu vorbim acum, de a lor derută...Pionii în alertă vor să prindă tura,Nimic nu e sigur râde chiar măsura.Regina se bate iarăși cu-n nebun,Furia e oarba, paiele-s în drum.Morile de vânt cresc și în cuvinteClipele sunt fade, jocul ăsta minte
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
în lucruri buneSă -Ți aduc ofrandă timpul meu ramas.... Scapă-mă de vrei din acest impas!foto sursa internet... XXI. IARNĂ DE POVESTE..., de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017. Scârțâie zăpada, pași-s în derută, Lumea de poveste, fulgul îl sărută Sania mă poartă către un copil, Amintirea asta vine iar tiptil... Brazii s-au gătit în straie albite Vor să primenească zilele cernite, Vârful să-l aprindă cu-n mănunchi de stele Ard de-
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
mii, Chipuri de copii aduc bucurii. Iarna în trăsură trece peste văi, Clinchete răsună, clopot, zurgălăi Copacii își pleacă creaga la pământ Au făcut cu toții, tainic legământ! Îngeri, serafimi apar din icoane, ... Citește mai mult Scârțâie zăpada, pași-s în derută,Lumea de poveste, fulgul îl sărutăSania mă poartă către un copil,Amintirea asta vine iar tiptil...Brazii s-au gătit în straie albiteVor să primenească zilele cernite,Vârful să-l aprindă cu-n mănunchi de steleArd de-atâtea ori nopțile
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
mereu de rău,Firul ierbii se despică Neputința mă irită...Timpul verdelui se surpă... XXV. LA MARGINE DE TIMP, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016. La margine de timp căzută Văd lumea toată în derută, Perdeaua clipelor de fum... Un naufragiu parcă-n ceață Se rupe firul scurt de ață... În mijlocul acestui drum... Deșertăciuni cu gust de miere Mi-au dat avânt și chiar putere... Îmi par că sunt acuma scrum... Pământul tot de sub picioare
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
cioburi mă adun... Și lumea pare mai frumoasă, Când mă întorc din nou “acasă”! Senină-i zare și-al meu drum! Doar seva ce s-a scurs din mine ... Citește mai mult La margine de timp căzutăVăd lumea toată în derută,Perdeaua clipelor de fum...Un naufragiu parcă-n ceațăSe rupe firul scurt de ață...În mijlocul acestui drum...Deșertăciuni cu gust de miereMi-au dat avânt și chiar putere... Îmi par că sunt acuma scrum...Pământul tot de sub picioareSimt cum se
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
prieteni de joacă. Mai ales pentru cel mare care era la final de gimnaziu și trecea în treapta superioara de studiu - liceul, această plecare intempestivă a tatălui a lăsat un gol imens, încărcat imediat de teamă, de nesiguranță și de derută. Desigur, că în timp lipsa părintelui din cadrul familiei a generat un fel de derapaj al celor mici, direct proporțional cu vârsta fiecăruia. Comportamentul lor scăpat de sub controlul parental nu a pus în pericol integritatea familie, dar i-a atras atenția
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
apărută după Echinocțiu. Dacă prima lună plină apare într-o duminică, atunci Paștele se sărbătorește peste o săptămână, nu în acea zi - regulă impusă la început pentru că sărbătoarea creștinilor să nu coincidă cu Paștele iudeilor. Problema este, și aici intervine deruta, ca echinocțiul de primăvară ține de calendar, nu ține nici de fazele lunii, nici de altceva. Și atunci depinde ce calendar folosești. Pentru că acolo a fost problemă, s-a constatat că, de fapt, în timp, echinocțiul calendaristic nu mai coincidea
Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
-
piață, rețetele din 2011 nu coincid cu cele din 1987. Asta nu însemană că producătorii comit o ilegalitate, ci că omul care cumpără nu este informat foarte corect”, a mai declarat șeful ANPC. Tiberiu Lelescu, șeful Direcției Agricole Timiș, sintetizează deruta din relația producători-consumatori: “Trăim într-un vid legislativ: nimeni nu verifică dacă un parizer conține piept de pui sau șorici. Pe oricine întrebi, DSV, OPC, DSP, toți spun că nu e de competența lor. Comercianții știu că nu se câștigă
Alimente periculoase contrafăcute [Corola-blog/BlogPost/93290_a_94582]
-
cu indiferență, în voluptate pașnică și anonimă”. Aș putea extinde citatele pentru a evita o confesiune clară. Rezumând ce spuneam anterior: deși extrem de diferiți, Cioran și Kafka au surprins, cu acuitate și în formulări memorabile, impasul existenței - efemera rătăcire terestră, deruta a solitarului în câmpul mereu limitat și adesea absurd al viețuirii și al speranțelor iluzorii... În România, mai mulți oameni de cultură și scriitori se opun predării religiei în școli. Dvs. ce părere aveți despre decizia BOR de a introduce
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
uriașă bibliotecă digitală, o arhivă virtuală a tot ce scrie, oriunde în lume. Capcanele nu lipsesc însă, de la informații eronate la un alt tip de manipulare. Aspect care comportă o mult mai largă discuție. Astăzi publicul trăiește o stare de derută, cu greu se descurcă în discernerea valorilor, fie că e vorba de literatură, de cărți bune sau de maculatură, de spectacole valoroase sau simple improvizații, de emisiuni tv culturale și educative, din păcate tot mai puține, și o serie de
De la cenzura impusă la autocenzură [Corola-blog/BlogPost/93425_a_94717]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > IARNĂ DE POVESTE... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Scârțâie zăpada, pași-s în derută, Lumea de poveste, fulgul îl sărută Sania mă poartă către un copil, Amintirea asta vine iar tiptil... Brazii s-au gătit în straie albite Vor să primenească zilele cernite, Vârful să-l aprindă cu-n mănunchi de stele Ard de-
IARNĂ DE POVESTE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383159_a_384488]
-
frumoasă putând fi admirată de oricine, dacă devii o vanitoasă și amăgești iubirea pusă-n tine ?! Un gând răsare-n minte și mă tem... Necunoscută azi,mâine știută, poți fi iubire mare,sau blestem când e moment al vieții,de derută Rămâne a elucida misterul : Enigmă,vis,ori numai o plăcere ce consfințește o clipă efemerul... Dar viața,poate altceva nu cere Referință Bibliografică: Un chip / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1838, Anul VI, 12 ianuarie 2016. Drepturi
UN CHIP de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383188_a_384517]
-
lui Mefisto, eram tânăr. Publicul m-a găsit diabolic: cred că, mai degrabă, era înclinația sa spre malefic. După reprezentație, am fost bătut cu flori, așa după cum, altă dată, aceleași mâini, m-au lovit cu bastoanele. Două manifestări opuse ale derutei în care trăiesc cei de aici. Semnul confuziei: nu știu să deosebească actorul de personaj. Sublimul de banal. Arta de încropeală. Magistratul simte cum stau lucrurile. Avem, fiecare, scena lui. Nu suntem adversari: nu ne suportăm: chiar de la Început, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ordine în Stațiune, dar Capitala nu dorește asta. Și nici țările învecinate, ar constitui un exemplu rău. Aș conduce Stațiunea prin Ordine orale: nu mi-aș pierde nici o secundă cu hârtiile: sunt soldat, folosesc forța, nu condeiul. Fițuicile Magistratului produc derută, el crede că rânduială! Câteva execuții publice ar liniști pe toată lumea. Existența unui Tribunal Militar care să judece civili face cât un Palat de Justiție. Cu balanța într-o mână și cu pușca în cealaltă se judecă o cauză în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
e zdravăn. Magnetismul pacienților. Magistratul nu și-a ținut promisiunile: pensii, conturi în bancă, dreptate - doar mânjeli -, iar Castelanul se dovedește a fi o fantomă ce bântuie locul, încurcând și mai mult lucrurile. Apariția și dispariția lui au adus numai derută. Romancierul, nu se mai îndoiește nimeni, este, la rândul său, unul din marii vinovați. I-a fost răscolită casa: manuscrisele citite în Piață, în fața mulțimii, cărțile arse. CRONICA INFAMĂ aproape că a explodat. Cei trei, separat, au dus Stațiunea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
treaba la adăpostul falsului mister cu care sunt Înconjurate, de secole, penibilele marionete. Să fim sobri, e o măsură În toate: cine ar fi putut pune la punct și Întreține În stare de funcționare o asemenea mașină infernală de răspândit derută? Și cât de Înspăimântător trebuie să fie secretul ocrotit de Centru pentru a merita osteneala și cheltuiala? Dar, la urma urmelor, mai ducă-se dracului toți și toate, m-am săturat până-n gât de enigme, extratereștri și probleme planetare care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În viață, o atare speranță frizează ridicolul. Și atunci? Ce joc făcuse cu mine dându-mi pistolul interpolista alunecoasă și imprevizibilă? La dischetă nu mă gândeam - cel mai probabil era că n-avea nimic Înregistrat pe ea, o adăugase la derută, pentru ca totul să pară mai misterios și mai credibil. Pe măsură ce mă afundam În asemenea considerații dilematice, Elvira mi se Înfățișa tot mai convingător drept o excelentă actriță care interpreta - cu un talent nebun, recunosc - rolul damei accesibile și pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dezastruoase pentru falnicul conac de altădată. Vlăstarele de pe urmă, cu totul apatice, ale Stoeneștilor, și-l pasau unele altora prin testament. Rareori vreunul din numeroșii, mereu noii proprietari dădea pe-acolo; printre slugi, de ani în șir, domnea o mare derută: cui aparțineau ele? Nu e astfel de mirare că se muncea de mântuială, că praful nu era șters cu lunile, că în 1823, la doi ani după înăbușirea mișcării, fură prinși într-o odaie de la primul cat doi ofițeri eteriști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
serviciu cu Întîrziere, cu chipul vinețiu și tumefiat de pălmuială și nesomn, și asta În fiecare zi de la Dumnezeu, cu noaptea-n cap, timp de șase luni, pînă nu și-a amintit și de alții care Împărtășeau ca și el deruta cu rușii și care ascultau Radio-Moscova.PRIVATE Las deoparte digresiuni ca - certuri, Împăcări, plecări la băi, pe scurt, o Întreagă istorie de familie. Sar și peste inventarul lucrurilor agonisite de tata și pe care Enciclopedia le-a consemnat cu grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
efectele nefaste ale jocului său juvenil. Avînd la dispoziție bani și presă va Începe să publice pamflete sub forma unor mărturisiri făcute unor foști revoluționari care aflaseră sămînța dezamăgirilor. Cu astfel de pamflete le răspundea el sub un alt nume... Deruta provocată va fi infernală. Într-un pamflet semnat „P. Ivanov“, Racikovski Îi va expune colaboratorului său, nesortit cunoașterii, mecanismul calomniei ca și eficiența sa. „PÎnă ajungi să-ți Încălzești fața, porumbelul meu, ți se răcește dosul. Ca la un foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
am uitat la gura ei în căutarea unei expresii care să-mi dea cât de cât o idee despre ceea ce simte. I-am urmărit ochii să văd cât de cât o scânteie care să-mi spună adevărul, vreo sugestie a derutei sau amărăciunii. I-am cercetat fața și fruntea în căutarea vreunei cute care să indice o emoție puternică. Dar chipul ei era o mască pe care nu puteai citi nimic. Mâinile îi stăteau nemișcate în poală, una peste alta. Știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
era să ascundă de „ceilalți băieți de la școală“ cât de superior se simțea față de ei. Totuși convingerea asta se rezema pe nisipuri mișcătoare. Într-o zi se dăduse rotund la ora de franceză (făcea parte din clasa de avansați), spre deruta totală a domnului Reardon, al cărui accent Amory Îl Înfiera disprețuitor, și spre amuzamentul colegilor. Domnul Reardon, care cu zece ani În urmă petrecuse câteva săptămâni la Paris, se răzbuna cu ajutorul verbelor, ori de câte ori Amory deschidea manualul. Dar, cu o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
evreiașului cu plăcintă de lămâie; au stins În fiecare seară gazul din toată casa, suflând În arzătorul din camera lui Amory, spre uluirea doamnei Doisprezece și a instalatorului local; au expus În baie avuția bețivilor plebei - cărți, tablouri, mobilă -, spre deruta totală a celor doi, care au descoperit transmutarea, prin aburii alcoolului, la Întoarcerea din Trenton, de la o beție strașnică; au fost peste măsură de dezamăgiți când bețivanii plebei au hotărât s-o ia drept o glumă; jucau câine-roșu, douăzeci și unu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
vârful vârfurilor! „Tiraja” vorbe, perorând „prețiozități” fără a slăbi deloc suflarea convingătoare a inflexiunii verbului din propoziții, dar cel mai des din fraze pompoase fără cap și fără coadă, era tare certat cu logica în ultimul timp (semn clar al derutei și lipsei de inspirație ideologică!?) pentru o minte pe fază și zburdalnică și darnică cu subtilități de limbaj care începuseră să sufoce „angrenajul” la pachet cu care își „bumbăcea” asistența, lăsată altădată cu „gura căscată” la atâtea amușinări paradisiace promise
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
Poezie > Amprente > "ȚI-E DOR DE TINE" "ZODIAC" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1732 din 28 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ți-e dor de tine Ești ce n-ai dorit, o rarefiere de când din simțiri au țâșnit derute și-ai ajuns să crezi că orice durere e o virtute. Stai nepăsător pe-a dorinței stâncă și privești în zări splendide azururi simțind că mai poți ciopli-n ele încă mii de contururi. De când spre un punct viața ți
ŢI-E DOR DE TINE ZODIAC de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363450_a_364779]