7,705 matches
-
are marea iscusință a relatării, a gesticulației ample, cu brațele deschise în forma crucii. Spun aceasta, fiindcă nu odată sau de trei ori mi-a fost dat să remarc acest lucru ! Gesticulația ei, face parte din tipologia oamenilor demonstrativi: cu dese exemplificări, cu divagații în zone și sfere comune ale artei pe care o iubim deopotrivă, fiecare însă cu mijloacele sale de exprimare. Învăț de la Constanța, cum să descopăr, să prețuiesc și să iubesc culoarea oricărui lucru ! Cum să privesc; nu
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1410271355.html [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
din Ierusalim. Anii de luptă pentru stăpânirea acestei biserici și a locurilor ei de pelerinaj, care au început după plecarea cruciaților, reprezintă un capitol întunecat și foarte dificil în cadrul istoriei creștine a Locurilor Sfinte din Palestina. Ura, rivalitatea, fanatismul și desele ciocniri sângeroase dintre comunitățile creștine au fost speculate și folosite de mameluci și mai târziu de otomani, care au transformat locurile de pelerinaj într-un teren al negoțului de tot soiul foarte profitabil, vânzându-le celor care oferea prețul cel
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
un parchet maroniu deschis și bine lustruit, strigarea era reținută cu toate că păstra totuși striația bățoseniei și siguranței, fără acel tremolo pe care l-ai fi așteptat de la o persoană distinsă, bănuită astfel după câteva frânturi girate de oftaturi întrerupte și dese concentrări de a relua, cu o octavă mai sus, o curiozitate stârnită de la bun început și reținută cu atâta diplomație ... Habar n-aveam pe atunci de calitatea invocată - ca având vechimea unui exercițiu îndelung exersat, nu orișiunde ci chiar în
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Scriitoarea.html [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
să mi-i închipui, la iarnă, stând în adâncul vizuinii, în căldura pământului, ronțăind cu măsură din bobițele de porumb și amintindu-și (poate!?) ce-au pățit astă-toamnă când cărară porumb și se speriară de un câine hai-hui prin pădurea deasă. De mine nu vor ști niciodată. Când o să mă întorc acasă, cui să povestesc această întâmplare ca să mă creadă ? Voi mă credeți? Referință Bibliografică: TOAMNA BURSUCILOR / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1508, Anul V, 16 februarie 2015
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1424117700.html [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
Spiritual > DUMNEZEUL MEU Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 4 din 04 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Dintr-un potop, Tu, Doamne, m-ai salvat, Dintr-un potop, Tu, Doamne, m-ai salvat, În pumnu-Ți ape mari și dese ai strivit - Cu glasul Tău de tunet, din ceruri ai strigat, Și ploaia ce curgea-n perdele s-a oprit. De-un nou pământ, Tu parte mi-ai făcut, Să-l stăpânesc, ai spus, de-acum-nainte - Și-un curcubeu din mâna
DUMNEZEUL MEU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Dumnezeul_meu.html [Corola-blog/BlogPost/342489_a_343818]
-
crud, Pustiuri de-ntuneric, le împarte. Vinețiu văzduhul se umflă spre sud! Cu privire rece, totu-nvăluie Clipa asta goală ce alunecă, Fulgerul, în trosnete, parcă stăruie Parcă, din ce în ce, mai mult, se întunecă. Ploaia e pierdută într-o-nnoptare Ropotele dese se ascultă-n silă, Cad umbrele-n albastra disperare. Doamne! Ascultă ruga și ai milă. Mugetul apei întruna aleargă Inspăimântă lumea și o derutează Potopu-ncearcă priveliștea s-o șteargă, Nici nu se mai știe-i seară sau amiază?!? Casele gem
STIHIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/lia_ruse_1407073631.html [Corola-blog/BlogPost/367827_a_369156]
-
este adept al acestui Iisus îmi pregătesc probabil înlăturarea din scaunul de procurator. Sinedriul condus de arhiereii Anna și Caiafa îmi sunt pe față aliați, în fapt însă îmi sunt dușmani, iar eu sunt singur, între ciocan și nicovală. Conflictele dese din această parte de lume m-au făcut să urăsc această țară pe care nu o mai înțeleg. La Cezareea e altfel, doar știi, acolo totul pare mai suportabil, însă aici la Ierusalim... numai de adepții acestui Iisus n-aveam
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1410548095.html [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
pe ușă, tot râzând, ținându-se de burtă... Când s-a întors umflatul încă râdea „El e, Saladine” i-a zis celui de lângă el. Când am ridicat privirea, stătea în tocul ușii, un tip cu barba lungă și rară, sprâncene dese, nasul căzut ca de cioc de vultur și ochii... ochii!... În ochii lui am revăzut cerul senin și Marea Arabiei... era într-adevăr Saladin al meu. Am izbucnit în plâns. „Saladin, fiule...” „Taci, bătrân prost!” Când l-am auzit rostind
SALADIN de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Saladin_ciprian_alexandrescu_1357558687.html [Corola-blog/BlogPost/348746_a_350075]
-
auzi cum tace tăcerea nedorind să te mânie, cum apa-n vin renunță-a se preface ca să rămână toate-n armonie... Îndepărtează-te și în adânc privește... Poate-ai să vezi de ce se veștejește iarba răbdării și de ce-s mai dese ale-nchistării dureroase-accese... Când vei vedea ce munți stau între noi fă-i frimituri și vino înapoi... Aura Popa, 02.07.2016 Referință Bibliografică: Ca să zărești întregul / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2283, Anul VII, 01 aprilie 2017
CA SĂ ZĂREȘTI ÎNTREGUL de AURA POPA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aura_popa_1491025644.html [Corola-blog/BlogPost/380575_a_381904]
-
de ani în crengile mărului anotimpuri desenându-mi pe piele incantații coji nimeni nu-mi vede lipsa în fiecare scoică las răvașe și cu un gest alene le așez în nisip doar în partea stângă unde cordul lasă bătăile mai dese mai sacadate și calde dar nimeni nu-mi aude lipsa uneori aș vrea să dau pâinea inimii firimituri pradă păsărilor să ducă ele semnul printre pietre și nisipuri ca nu cumva elixirul vieții să nu aibă hrană și să o
CITESC POEMUL TĂU de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Citesc_poemul_tau_maria_ileana_belean_1341204434.html [Corola-blog/BlogPost/345738_a_347067]
-
dureroase în viață. Nu este nimic grav. Ești liber. Afin: Mulțumesc. (Un zgomot puternic se aude. Din culise se deslușește glasul polițistului.) Polițistul: Accident rutier. ACTUL IV Decorul: O cameră de spital a cărei geam are vedere spre o pădure deasă așezată pe spinarea unui deal. Personajele: Afin, Ana, polițistul, elevul 1. Polițistul: În acest salon se află pacienta pentru care ați donat sânge. E primul serviciu pe care dumneavoastră îl faceți în folosul comunității. Afin: Mă bucur că am putut
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1423992254.html [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
și lumea și motivarea Pare să fie corect justificată, Ca pomul să rodească, să nu-și uzeze floarea, Să aibă fiecare ca hrană o bucată. De-ar fi numai atât, n-ar fi încurcătură, Dar omul tâlhărește... și violează... În dese cazuri și pe străini îi fură; Că petru el prezentul doar contează. Greșelile au devenit obișnuințe de lux, Din care-au strâns averi de neimaginat Și nici legați în lanțuri nu bat într-un reflux; Nici când sunt dovediți cu
TOT OMUL... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1403414930.html [Corola-blog/BlogPost/343077_a_344406]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SUB NUCUL CU UMBRĂ DEASĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEM DE AL.FLORIN ȚENE Sub nucul cu umbră deasă Sub umbra nucului am scris prima poezie, Câtecul guguștucului încă nu era poluat, Dar
SUB NUCUL CU UMBRĂ DEASĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_nucul_cu_umbra_deasa.html [Corola-blog/BlogPost/342509_a_343838]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SUB NUCUL CU UMBRĂ DEASĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEM DE AL.FLORIN ȚENE Sub nucul cu umbră deasă Sub umbra nucului am scris prima poezie, Câtecul guguștucului încă nu era poluat, Dar am găsit în ea lumină multă Încât m-am pus și eu pe luminat! Turnam înțelepciune în cuvântul scris Cu fruntea asudată în spațiul ancestral, Și
SUB NUCUL CU UMBRĂ DEASĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_nucul_cu_umbra_deasa.html [Corola-blog/BlogPost/342509_a_343838]
-
rămasă. Azi e ziua amintirilor în poemul scris, Iar opera poetului a rămas în crucificarea lui, În ea mă regăsesc ca om ne-nvins Recuperându-mi rana din urmele de cui... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Sub nucul cu umbră deasă / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 289, Anul I, 16 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SUB NUCUL CU UMBRĂ DEASĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_nucul_cu_umbra_deasa.html [Corola-blog/BlogPost/342509_a_343838]
-
La începutul parcului, este o piață în care se află Palazzo delle Cascine, adică Palatul Lăptarilor, în fața căruia aristocrația florentină își face plimbarea de seară. După ce trec printr-un câmp înconjurat de copaci înalți și vechi și de o luncă deasă ajung pe un promontoriu situat între râurile Arno și Miunione, într-un peisaj paradisiac ce le creează o stare de meditație, de extaz, „de reverie dulce și armonioasă”, de adăpare din izvoarele tainelor cerești: „[...] în fața noastră poeticul Arno șerpuiește prin
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395416667.html [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
au plecat, umăr la umăr în marea biserică a naturii numită pădure. Și au drumețit prin văi și ridicături oprindu-se în fața vreunei icoane mai deosebite, numite curent arbori, animale sălbatice, simple gâze sau chiar țărână. Cristalinele izvoare creau pauze dese ori pentru realimentare cu energie concretă din rucsac sau apă băută cu căușul mâinii. Au sporovăit susținându-și fiecare crezul. Galileo Galileii a redat o astfel de pălăvrăgeala în opera sa în care subiectul era „dacă se mișcă sau nu
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429869787.html [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
să ceară, de-ar fi trebuit. Zâmbii mefistofelic și-mi încheiai preparativele. Chiar îmi plăcea femeia din oglindă. Podoaba capilară? O minune castanie a la Mireille Mathieu! Ochii? Sub sprâncene frumos arcuite, căpruii mei se tupilau fals rușinați sub gene dese. Obrazul? Ca de adolescentă, natural colorat, tras din linii distinse. Și-aș fi continuat din greu infatuată, de nu mi-ar fi zornăit în cap neașteptată opreliște: Și gâtu-i o minune! Veneră te-aș striga! Dar te aștept aici! Grăbește
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1471764630.html [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
care se dezintegră în mii de bucăți, ridicând o sferă de foc deasupra sa. -Privește norul Lup! îi arătă locotenentul ecranul principal. Din ,,norˮ începură să cadă mici părți cu aspect metalic, rare la început iar în scurt timp din ce în ce mai dese și mai multe, arătând ca o ninsoare ciudată formată din mașinării mici. Fulgere ciudate asemeni unor scurtcircuite se puteau vedea pe suprafața norului dezvăluind în interiorul său o mașinărie incredibilă care se dezvelea precum un puzzle incomplet. Mașinăria care se ivi
FORTĂREAȚA VI- DANSUL COCORULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_condur_1494251671.html [Corola-blog/BlogPost/352713_a_354042]
-
de stațiune. Îmi place Pickeringul și mă simt bine aici, dar pentru faptul că nu conduc mașină, mă simt puțin cam izolată. Mă „scot” în lume preocupările pentru scris. Avem și prieteni români, doar timp nu avem suficient pentru mai dese întâlniri! Din acest punct de vedere ducem mult dorul climatului de acasă. Viața de emigrant nu e ușoară, chiar dacă îți oferă multe oportunități. George ROCĂ: Ați fost profesoară în România și aveți o fiică directoare de liceu în Canada. Cum
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
formele „asta”, „astea” și pronunțăm savant doar „aceasta”, „acestea”? Nu e nimic deplasat în a rosti și a scrie: „De ce ai spus asta?”. Alteori, se crede că forma verbală prescurtată „e” (pronunțată corect „ie”) ar fi dovadă de ignoranță. Destul de dese (cacofonie?) sunt și pronunțiile „el”, „ea”, „ei”, „ele”, în locul celor corecte: iel, ia, iei, iele. Din fericire, limba română „e la sine acasă o împărăteasă bogată”, cum spunea Eminescu. O bogăție care aduce sens (sau, mai bine zis, rost), nuanță
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți by https://republica.ro/de-ce-nu-este-recomandat-sa-corectam-exprimarea-celorlalti [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
pe rîul Topolog). Unul din centrele de rezistență de durată a fost în triunghiul Sălătruc-Arefu-Rudeni. Mulți săteni de pe valea Topologului și mai ales de la Suici s-au retras în catacombele naturale din apropierea satului Cîrpenișu, de pe pîrîul cu acelaș nume. Pădurea deasă de jugastru și carpen, în special, care a dat și numele împrejurimii, acoperea de minune aceste grote în care se ascundeau partizanii. Aici își făcuseră depozite de alimente și îmbrăcăminte. De aici plecau să aprovizioneze și alte locuri, cînd situația
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
doi, m-am rușinat, pentru că suntem educați să ne gândim la aproapele, ca la noi înșine. ...dar am suferit. Am suferit ani de zile, într-o căsnicie care s-a tranformat în episoade de certuri, cauzate de bețiile lui...de desele dispariții de acasă, de conturi separate...Au urmat ani grei de procese. Apoi mi-a luat toate lucrurile din casă și m-am ales, ca să-l pot despăgubi, cu rate la bancă...pe 25 de ani! Și, totuși, iată-mă
VIEŢI RISIPITE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1464982540.html [Corola-blog/BlogPost/379881_a_381210]
-
mănăstire. Între timp numărul ucenicilor de sub ascultarea sa crește ajungând la 103. Din 1793 i se dă în sarcină și mănăstirea Căldărușani de care va răspunde până la sfârșitul vieții. Organizează viața chinovială după modelul athonit: cele șapte laude zilnice, spovedanie deasă, ascultare, rugăciune, asceză și masa comună la trapeză. A trecut la Domnul în 3 decembrie 1806 în vârstă de 76 de ani. Este considerat înoitor al vieții monahale în duhul paisian. A fost canonizat de sfântul sinod al Bisericii Ortodoxe
SF.GHEORGHE DE LA CERNICA ŞI CĂLDĂRUŞANI de ION UNTARU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/3_decembrie_sfgheorghe_de_la_ion_untaru_1386062322.html [Corola-blog/BlogPost/363066_a_364395]
-
pe lângă aspectul fizic, vor trebui să-l scoată în evidență și pe cel intelectual. Nu numai concurenții vor avea emoții, ci și organizatorii, pe umerii cărora stă responsabilitatea reușitei. De aceea, pregătirile au început din timp, iar repetițiile sunt lungi, dese și foarte tacticoase. Așteptările cresc de la an la an, iar ștacheta este ridicată cu fiecare generație. De cele mai multe ori organizatorii acestor baluri sunt elevii claselor a XII-a care își dedică timpul pentru aceste evenimente fără a avea vreun beneficiu
Balurile bobocilor... by http://www.zilesinopti.ro/articole/981/balurile-bobocilor [Corola-blog/BlogPost/96959_a_98251]