774 matches
-
care țes cea mai desăvârșită haină a minciunii ne e teamă să ieșim din ghearele singurătății născocim cuiburi să țină cald orgoliului din găoace îmbătăm simțirea cu deșertăciuni inventate în miezul nopții de ursitoare venite cu rădăcini de munte să descânte începutul unui drum cu tălpile goale prin iarba necosită ne vindem oricum oricui din nevoia de lumină fără să știm că astfel golim vistieria dată la naștere în urma noastră copite de cal neîmblânzit mușcă zborul olog al porumbelului tăcută ca
MAI SPRE CER ÎNHĂMATE ARIPI AȘTEAPTĂ de MIHAELA AIONESEI în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352580_a_353909]
-
pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de aramă, de purpură
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > ENIGMATICĂ PETALĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 553 din 06 iulie 2012 Toate Articolele Autorului enigmatică petală, cu parfum de poezie, măreția ta, regală, toarnă-n sânge algezie! talisman plin de magie, descânți ochii cu mireasmă; nu-ți ajunge-o trilogie, mă îneci într-o fantasmă! diademă de petale, venerând cerul cu stele, pe altarele vestale arzi în visurile mele. te deschizi ca o fereastră să mângâi raza de soare; în florești cu
ENIGMATICĂ PETALĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354653_a_355982]
-
unui om, țăranul român autentic a știut să-i cânte sau să-i recite, după obiceiurile străvechi, transmise de la o generație la alta. Dumitru Sinu, în retrospectiva făcută asupra vieții satului natal își amintea cum la nunți, de exemplu, femeile descântau și de cele mai multe ori ținta cimiliturilor lor era nănașul ori soacra: Faceți-mi o țâr’ de drum, / Să mă duc la domnu’ nun, / Să-i sucesc mustățile, / Să-i placă nevestele, / Să-i sucesc mustața bine, / Să mă placă și
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
mare / Că-ți aduci scărpinătoare / Și unde te-o scărpina / Șapte ani nu te-o mânca. Nimic din ce se întâmpla în sat nu scăpa de biciul vorbelor aparținând rapsozilor populari ai comunității; bunăoară, nea Mitică își amintește cum au descântat la o nuntă femeile din sat când un băiat de țigan a luat de soție o fată de român: Celuit-a, celuit / Un fecior de corturar / Pe-o fată de general / Corturaru’ om deștept / Se-mbrăcă locotenent, iar fata cânta
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
se topeau ca două umbre în dulceța de amurguri... împărat era poetul ca și codrul, peste seara lor regească, cu ochi treaz și mintea vie și cu inima flămândă, purtând lira lui în suflet ca un faun ce iubește poezia, descântând iubirea dulce doar cu vocea lui cea blândă. flori de tei zburau agale, ploaie de petale dulci peste chipurile lor, fericindu-le clipita , în decorul de poveste, se întreabă și-ei în vise cum de i-a cuprins ispita și
TEIULE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357509_a_358838]
-
ce-ai semănat nu-i nimic în holdă Sub zăpezi negre gândul zace de frig Doamne ești în Biserica mea Sfântă Domnul în cer are doar scaunul său Ochii Lui pe sărac îl privesc la rău Cum fiarele patimii îl descântă Va ploua peste păcătoși cu lațuri Foc și pucioasă suflare de vifor Caii sălbateci zburdă fără hățuri Că drept este Domnul și dreptatea Sa Deschide-n suflete nesecat izvor Și fața Lui zidește-n inimi casa PSALMUL 11 Cel necuvios
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
se stingă vântul, să nu moară flașnetarul cu frac și joben, să nu cadă-n nepăsare timpul, să nu se veștejească toamna la ten. Iubito, ai grijă să ștergi noaptea udă de rouă, să închei nasturii de la vestonul lunii, să descânți ochii albaștri ai ploii ce plouă, să-mi pui în sertarul inimii toate sonetele humii. LIED Lebăda cântă poemul mut din carnea mea verde călcată de vânt, cad sunete rânjite pe grumazul degetelor, livada de vise a înflorit sub așternut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
se stingă vântul,să nu moară flașnetarul cu frac și joben,să nu cadă-n nepăsare timpul,să nu se veștejească toamna la ten.Iubito, ai grijă să ștergi noaptea udă de rouă,să închei nasturii de la vestonul lunii,să descânți ochii albaștri ai ploii ce plouă,să-mi pui în sertarul inimii toate sonetele humii.LIEDLebăda cântă poemul mutdin carnea mea verde călcată de vânt,cad sunete rânjite pe grumazul degetelor,livada de vise a înflorit sub așternut.... XX. CU
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
în poemul intitulat: “tzarank”, în care vede femeia “cu brazde pe trup /e soră cu pământul datinile / și Dumnezeu / are miros de pâine și de sare / diminețile grijulii / nopți cât fulgerele / oftatul sănătos / pasul iute și drept / mâna ei toarce descântă / mângâie crește vindecă / de boală sărăcie și / iubire din inimă îi zboară / buburuze / în restul vieții / poartă o basma legată / sub bărbie să-și curme / lacrimile”. Universul liric al Ottiliei Ardeleanu este impregnat de spiritualitate, de sensibilitate și iubire care
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
are o misiune înaltă în condițiile în care, cosmosul însuși ia atitudine: până și “pietrele vorbesc / stele scriu romane / valurile sunt pagini / țesute de mare / din scoici / șoaptele înalță altare / luna arde un infinit / noaptea scurge norii / într-un alb descânt / freamătă țărmul de iubire / pe un portativ de alge / meduzele compun o simfonie / ancorat e timpul / în fereastra albastră / zorii murmură un dor / singur răsăritul / mai sărută o dată / talpa incendiată / a unui asfințit” (Feerie). Că nimic nu e simplu și
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > COLIND PENTRU TINE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului colind pentru tine Bună seara, cântec dulce ce-l tot cânt și îl descânt printre nopțile cu stele printre stelele de gând Am venit să-ți spun colinda daruri inimii s-aduc, tu primește-mă-n miresme de gutuie și de nuc Dă-mi din sânul tu, frumoaso, Iasomie, busuioc, Crăciuniță-mi fii în seară
COLIND PENTRU TINE de LEONID IACOB în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358882_a_360211]
-
deschise Simbolic peisaj de axiomă. Imponderabili caii mei eterici În compania astrelor eterne, Cu pașii neauziți și ezoterici Iar ploaia viselor încet se cerne. Aleargă caii toți cu coama-n vânt Pe cale fără urme, fără drum, Aleargă fermecați de un descânt Dintotdeauna parcă, și acum. Nici Mâine nu va fi, n-a fost nici Ieri, Ci doar eternul Azi - atemporal, Pe drumuri presărate cu tăceri, Recife luminoase de coral. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Axioma / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AXIOMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358967_a_360296]
-
din vis nepământean Și luna țese leagăn din raze parfumate, Dorințele în noduri se strâng în chingi de-alean, Iar ochii scriu poeme cu perle de lumină Și timpul se comprimă-n clepsidre de libații, Împerecheate doruri distanțele alină, Culori descânta trupul cu fantezii și gratii. Cum să descriu iubirea? Tandrețea-i mă seduce, Un veac nu mi-ar ajunge să-i conturez prefață, Iubesc clipă de clipă mai mult decât pot duce, În anotimpul ei, captivă sunt de-o viață
REGINA VIEȚII MELE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359042_a_360371]
-
Acasa > Stihuri > Semne > PEISAJ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului peisaj zăpada descântată pe epiderma orizontului cade banală pe niște scântei de speranțe, vântul scobește sufeletele mugind tremurat, tot felul de urme gonesc la întâmplare peste noi: de dincolo dragostea încă mai vorbește într-o limbă pe care n-o înțelegem, iarna își
PEISAJ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359083_a_360412]
-
764 din 02 februarie 2013 Toate Articolele Autorului vecernie de ce bate clopotul din senin sus în deal și doi îngeri cu aripi de ceară îl șterg pe ochi, noaptea pe prispă, hipnotizat de lună stau ca o nălucă și-i descânt de deochi. încă se mai aude toaca de lemn, o măicuță varsă o lacrimă lângă mine, nu-i nimeni în jur, vine amurgul, bestia de amurg, apele încă nu s-au culcat, încă mai curg, stelele încă mai sclipesc pe
VECERNIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359346_a_360675]
-
eu: să meargă Didina în sat și să aducă o doftoroaie. - Repede-te Didina, aleargă... - Acușica, boierule. - După câte-mi aduc aminte, aveți pe una baba Bușica... dacă-o fi mai trăind?... că o știu de când eram mic: mi-a descântat de deochi. - Aoleo, conașule!... e catarigă, scorpia... he-he, parcă-a-ntărit-o dracii, dar eu aș zice s-o aduc pe maicuța Predușinca. - ...Eu te sfătuiesc să mergi la baba Bșica, drăguțo, că în ea am încredere. Ah!... mă ia cu călduri. Aleargă
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
dorințele, procesiune care ținea până la primul cântat de cocoș. (Unii vecini de-ai Bușicăi spuneau că "maioru" avea misiunea ca la miezul nopții să tragă de coadă un motan, care mieuna de se ridica părul măciucă la codanele cărora le descânta de măritiș. Altă dată când trebuia să-l dezlege de farmece pe bărbatul plecat de acasă ca să se întoarcă la soție, dădea drumul din traistă la câțiva porumbei care prin flfâitul aripilor creiau atâta groază la cei necunoscători ai trucului
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
boabe de tămâie și l-a gonit pe ucigă-l toaca. S-a mai auzit că "maioru" mușca de ureche câte-un ied (în miez de noapte) care behăia de făceau pe ei în pantaloni cei care veneau să le descânte "vrăjitoarea" Bușica, căci toate coțcăriile ce vi le spun le făcea numai și numai să câștige bani de pe urma fraierilor). - Vai și amar de zilișoarele mele, boierașul mamii ăl frumos și deștept... și se plecă până la pământ în fața lui Pandele, care
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
când se rup Pânzele tăcerii de pe-ntinderi arse De Apocalipsa ce în vis începe, Sus, la cetățuie, triburile parșe Urlă fantomatic, călărind otrepe. A-nceput mareea, în ființe cântă Dor de ducă orfic, ucigaș și sumbru, Iar fecioare goale delirând descântă Mugurii de sfarcuri peste corn de zimbru. Vraja serii urcă izbucniri de sevă Înspre vechi neliniști care cheamă-n rut, Sburători sar ziduri cu parfum de Evă Ce așteaptă clipa cu un nod în gât. Peste ape,reci, șerpi dansează
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
în cer și-a lui oglindă și în apa dorului din casa sufletului. Prin ninsoare călătoare prin iubiri colindătoare. Leru-i ler colindă dragă pentru ochi și-o gură fragă, pentru-un dor, pentr-un fior pentru visul călător ce-l descânt din nou să-mi vie, drept la mine în chilie. Leru-i ler, dă-mi , Doamne, ler și în suflet și în cer și în vis și-n paradis și-n cuvântul ce l-am scris pe poteca-n care-am
COLINDARE-AŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359493_a_360822]
-
o eternitate, Din chipurile lor transfigurate, De flori de măr doar numele șoptite. Livezi, păduri își freamătă frunzișul Prin anotimpuri de lumină cântă Cu ciocârlia verilor suișul, Prin liniștea de întomnare sfântă, Când își dezbracă haina lăstărișul Și tainice misterele descântă. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: memorie / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 348, Anul I, 14 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MEMORIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359509_a_360838]
-
că trebuie să le dedice o primă ediție de lux, scriitori între care am șansa să vă fiu foarte... contemporan, așa cum veți observa în colajul de imagini ale acestei cărți de patrimoniu, în care eu îmi permit să cânt, să descânt și să încânt Limba Românească fiind trăitor acum, în acest timp al nonvalorilor și epigonilor rapace... Regăsindu-mă în această carte cu o copertă de vis, cartonată artistic, având pagini luxoase, lucioase și groase din hârtie scumpă destinată albumelor de
PRIMA EDIŢIE A UNEI COLECŢII DE PATRIMONIU A SCRIITORILOR ROMÂNIEI MARI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360308_a_361637]
-
te pun pe foc,/ Că nu te-am făcut să stai,/Fluieraș de soc, /De nu cânți acum, te tai,/Fluier cu noroc./ Cântă-n vârf de munte,/ Unde-s oi cornute./ Să te-audă cucul/Și el să-ți descânte./ Pe lătratul câinilor,/Fluieraș de soc,/ Și pe mulsul oilor,/ Fluier cu noroc./ Când vine furtuna, / Fluierul să cânte./ Vremea se răzbună/ Peste deal și munte./ Și se-aud izvoarele,/Fluieraș de soc,/ De se-ntrec cântările,/Fluier cu noroc
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
al morții, o parte dintr-o stepă, ce culmile le-adună în pumnul de dorinți, casa din zori, tabloul, (de-un orb pictat) doar patimi, pe-o aripă se lasă, și-ți prinde în glas sunet, și-un capăt de descânt. Trecutul vei cuprinde în alba ta tăcere. Pierdută prin iubire, iubirii îi desprinzi, întreaga nemurire și-n orișice răscruce, în palma ta deschisă, va răsări povestea, firului de argint. Pribegi și magi ai vieții, păsări și-n pași lumină, îngheț
TĂCERE, GHEAŢĂ. GÂNDURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360599_a_361928]