436 matches
-
prind A: de CÂND mă chinui să te pri.. ăăă de când mă chinui și eu să te-aud. UNDE ești tu acum. B: eu acum sunt în pat. îmi beau cafeluța. A: fii atentă. tu stdeci iartă-mă trebuie să mă descalț. nu stai încălțată, nu? B: sunt încălțată. A: iartă-mă. deci tu stai în pat încălțată. cafeluța [este aicea B: [e:xact A: UNDE-i televizoru? acolo? sau acolo? B: ei nu. trebuie să stai invers. A: cum? B: cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
al livezii la balul de mâna a doua organizat de familie și plecarea acestora din casă. Lopahin, îmbătat de alcool, emoție și reușită, începe să danseze frenetic pe ringul de dans obișnuit numai cu buna societate. Mujicul în frac se descalță și se dezlănțuie, bătătorind podeaua. Este gestul suprem de supunere al celor din jur, obligați să-i urmărească "spectacolul"; noul stăpân poate face orice la noua adresă. Sorin Leoveanu, un actor posedat de personajul său, sub bagheta lui Alexa Visarion
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
porc în zilele Crăciunului, nici în ale Paștelui naște ușor. Limbă afumată e bună de facere ușoară. Femeia îngreunată se pune cu pîntecele, ușor, pe sulul de la urmă, cînd se taie o pînză, ca să nască ușor. Femeia însărcinată să nu descalțe pe nimeni, nici să nu tragă cioarecii* cuiva, că apoi nu poate naște pînă ce acela nu-i va da apă din opinci sau cizmă. Femeia care doarme pe cuptor va naște greu. Cînd femeia nu poate iute naște, moașa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cea mușcată - și-i trece. Mușcătura de nevăstuică (cînd dormi) se tămăduiește cu spălări de apă neîncepută, turnată printr-o piele de nevăstuică întinsă pe o cracană*. Ninsoare Cînd ninge cu foloștine*, se zice că ninge cu obiele și se descalță Dumnezeu atunci. Noapte înapoi noaptea și în fîntînă părăsită să nu te uiți, că nu-i bine. Noaptea pe întuneric să nu te uiți îndărăt, căci vei rămînea cu gîtul strîmb. Nu-i bine să ieși noaptea afară pînă nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tală. De obicei, o persoană echilibrată uită foarte repede de genunchii săi; într-o stare metabolică normală, aceștia reprezintă cele mai reci zone ale corpului. Dacă-i spui cuiva să se simtă ca la el acasă, va dori să se descalțe, să-și ridice picioarele mai sus și, în cele din urmă, să-și desfacă genun chii lejer. O astfel de atitudine o au în general copiii, de unde rezultă că un adult care face așa este cel puțin naiv; nu întâmplător
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
nu au în picioare decât copite copite ascuțite cu care i-a înzestrat cândva natura și pe care trebuie să le poarte în orice anotimp, pe orice vreme, peste tot, zi și noapte. Nu pot, cum facem noi, să se descalțe de ele înainte de culcare, să le schimbe după chef, după modă. Idem și cu veșmintele, blănurile lor. Fie vară, fie iarnă, fie cald, fie frig, fie ploaie, fie vânt ori ninsoare, poartă întruna aceleași haine. Mă trec fiori pe șira
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ființei frânge strânsoarea suferinței: că durerea să se schimbe în liberă mișcare (Fir tot mai scurt). Eul e sortit să rătăcească și să caute un liman pe care să se sfârșească drumul său, inclusiv prin găsirea unor certitudini: toți se descalță și șovăie / în căutare. În versurile din volumul Ape și pământuri dramă eului doritor de răspunsuri era de natură religioasă, ținta căutării părând a fi Dumnezeu. Reminiscențele acestui filon religios revin sporadic în toată creația să din anii succesivi, semn
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
își petreceau timpul acești oameni cînd știau că vor muri." Destinația poartă un nume necunoscut pentru ei, Auschwitz. În noul lagăr, simțindu-se deja în afara lumii, e atent la absurditatea situațiilor. Se supune. De exemplu, i se ordonă să se descalțe, să-și ducă papucii într-un colț. Apare un individ cu o mătură care împinge toți papucii afară, în grămezi. E nebun, îi amestecă: 96 de perechi, o să fie toți desperecheați." Un inginer pe care l-a cunoscut în lagărul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
o mare grijă față de planta care uneori nici nu trebuie atinsă cu mâinile: „În județul Turda, fetele care vor să fie chemate la horă și să se mărite primele, se duc la miezul nopții la locul unde e mătrăguna, se descalță și se prosternă de trei ori. Au adus fiecare câte un ban de argint pe care Îl țin În gură. Se apleacă apoi peste mătrăgună, fără să o atingă cu mâinile și rup câteva frunze cu dinții pe banul de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
aflăm după multă trudă, fiindcă, vorba cronicarului, altfel Îi va fi inimii durere. A nu rămâne după noi oricât de puține informații despre cei care au trudit În vremuri nu tocmai ușoare, ar Însemna o lașitate pentru noi, care am descălțat cei dintâi opincile și am Îmbrăcat straie nemțești, renunțând la suman și cioareci, la cămășile de in și la ițari, care am Înlocuit amnarul și iasca cu bricheta și aprinzătorul electric. Cu aceste gânduri, care-mi dau neliniști, m-am
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
în ce zi [c] știu că eram cu doi prieteni [d] eram pe un șantier [e] ne distraserăm o vreme jucându-ne de-a v-ați ascunselea [f] apoi am văzut o grămadă mare de pietricele [g] atunci ne-am descălțat și am rămas în șosete [h] ne-am urcat drept în vârf [i] ne îmbrânceam unii pe alții [j] ne jucam de-a bâza pe pietre [k]și după aia... ăăă... a venit un omuleț care ne-a... ăăă... muștruluit
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pericolului terorist. Serviciile secrete ale lui pește n-au fost în stare să descopere o echipă de teroriști care s-a antrenat peste un an în State, au învățat până și să conducă avioanele, iar acum le cășunează să mă descalțe pe mine ori să-ți confiște ție bricheta! Mulțumesc, eu nu am nevoie. Și, deși îmi place foarte mult să călătoresc, dacă vor generaliza la scară mondială asemenea imbecilități, voi face numai călătorii imaginare. Sau pe jos, în jurul orașului. Ei
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și valorile, ne împing să ne restrângem singuri libertățile... păi, nu e clar că psihologic au și câștigat partida? Despre asta este vorba, nu doar despre faptul că niște vameși ori niște polițiști, care au primit ordine cretine, mă vor descălța pe mine. Deși, sigur, mă deranjează și această violare a intimității unui cetățean pașnic, care nu omoară nici măcar țânțari! Dacă am ciorapii rupți...? Să mă fac de râs pe un mare aeroport internațional? No, thank you, Sir! Dorin Popa: Mă
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
la împărăția cerurilor. 3. Însă pentru a pune în practică cu mai multă libertate ceea ce zămislise în inima sa, disprețuind moștenirea paternă, care nu era mică, cu toate ademenirile lumii, a îmbrăcat o haină cu glugă și ciliciu, s-a descălțat și și-a mortificat trupul prin vegheri și posturi. Preferând sărăcia voluntară, se hotărî să nu posede absolut nimic, nici măcar hrana pentru trup, dacă nu ar fi primi-o ca pomană de la credincioși din caritate. Iar în cazul în care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Dumnezeu e trecerea de la întuneric la lumină. Și precum Moise a trebuit să-și scoată încălțămintea pe muntele Horeb când a văzut rugul arzător (Ieșire 3, 1-2), tot astfel cei ce vor să ajungă sub razele adevărului trebuie să-și descalțe picioarele sufletului de veșmântul pieilor moarte cu care au fost îmbrăcați în urma călcării poruncii dumnezeiești. Este vorba fără îndoială de purificarea de patimi, lucrare pe care trebuie să o desăvârșească cei care vor să urce muntele cunoașterii lui Dumnezeu. Iar
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
căreia i-a murit soțul acum șase luni, de la etajul 9, perete în perete cu mine, prin ușă: - Vino, dragă, la mine, n-asculta ce strigă gurile rele! În fine, am intrat în casă. Nu mai era cazul să mă descalț deoarece cotele apelor din apartamentul meu ajunsese la 10 centimetri, deci depășeau cu ceva gleznele mele. M-am gândit că dacă închid robinetul de la cadă, vor staționa. Căci am uitat robinetul deschis pe când dumnealor oprise apa, cu mult timp înainte
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
micoșoraseră din ce în ce mai mult și se pierdeau în niște vagi urme de noroi. La vreo douăzeci de metri de la locul faptei, se afla cârciuma. La umbra unui nuc secular, polițaiul comunei, un țâr în uniformă, bea scârbit o bere leșietică. Se descălțase de piciorul stâng, căci îl deranja cumplit o bătătură mai veche, pe care cu cât o tăia mai des, cu atât mai dihai creștea la loc, ba chiar, i se părea suferindului că se făcea tot mai mare. Și durea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu mâncare și mi-au dăruit, la stăruința bătrânei Ecaterina, o pereche de ciorapi albi și lungi de bumbac și calzi, luați de după sobă, căci ai mei erau uzi leaorcă de la zăpadă. Bătrâna m-a îndemnat cu blândețe să mă descalț și, cu o naturalețe de neînchipuit, mia băgat sub picioarele reci și umede, un lighean cu apă fierbinte, în care tanti Aneta pusese mușețel și petale de trandafir. În mână, nu-mi dădusem seama cum, aveam o cană de vin
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
vrea, mergem în altă parte. - N-am decât o mie de Ici, spusei eu. Negustorul începu să râdă și să enumere... costum special, pantofi, cămașă, cravata o lăsa deoparte... începui și eu să râd. Mă așezai pe scaun să mă descalț. Dar observasem că de cât timp stăteam noi acolo nu mai intrase nici un client, deși mișunau cu sutele pe-afară. Sigur, ne ducem la altul, găsim noi... - Dați două mii de lei și gata, zise individul. Nu câștig nimic, dar poate
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Am tras aer în piept și am depășit prin față autobuzul, ca altădată. Era singurul care se schimbase, doar pe exterior. Hmm... ciudat, exact ca mine, ca tine, ca noi toți... doar pe exterior. M-am abținut să nu mă descalț după ce am trecut strada. școala se schimbase... o altă schimbare. Nu mai era loc de învățătură, locuiau acum niște țigani... o altă schimbare. Nu se mărise dealul, erau doar emoțiile mele mari. Adia ușor vântul, mai mult împrăștia căldura. Nu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
a rupt de familia înstărită. Cu legături și în... și în... Nu sunt deloc convins că asta a avantajat-o. Dimpotrivă. Au ținut-o zile întregi în picioare. Picioarele se umflau, se revărsau peste pantofi. Nu mai putea să se descalțe. Zăcea rănită, fără somn, până reîncepea chinul. Am cunoscut un văr al doamnei Hariga. Directorul liceului meu, susură eleva. Glasul timid intimidează ; urmează o tăcere grea, lățită. Micuța își alungește mai mult ochii, speriată de propria îndrăzneală. Paharele sunt iar
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Spre-a-l primi pe bolnavul bîtrîn în surele hale. El își ia coroana din cap și în cui o atârna. De sclipește-n noapte frumoasă și roșă - un fulger Încremenit în nori. Cojocul l-anină El de cuptor... ciubote descalță și negrele-obiele, Cât două lanuri arate le-ntinde la focul Gheenei Să se usuce... Chimirul descinge și varsă dintr-însul Galbeni aprinși într-un vechiu căuș afumat de pe vatră, Mare cât o pivniță... -N patu-i de pîclă-nfoiată, Regele-ntinde bătrînele-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
încalț la loc. Dacă m-ar privi cineva, ascuns, dintr-un colț al tavanului, pe acolo, prin crăpătura cea nouă, ar zice că sânt nebun: "A stat două ore nemișcat pe canapea, după care, brusc, a deschis televizorul, s-a descălțat îndreptîndu-se către baie, țopăind într-un picior după care, tot brusc, s-a întors și de aici de la mine nu s-a mai văzut ce a făcut, dar cred că și-a pus pantofii înapoi, pentru că a revenit cu ei
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
De obicei mă ceartă că-i scot forțat, fără să mă deschei la șireturi. După care se roagă de mine măcar să nu-i mai încalț fără să-i deschei în prealabil dacă tot am fost atât de țăran să-i descalț forțat. Ca să nu mai vorbesc de ce au auzit de sub pat. Te-ai gândit vreodată ce univers și ce orizont de observație au pantofii în general? La ce pot fi ei martori? Ce priveliști pot obține vara, dacă discret întinzi picioruț
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
zâmbetul pe buze!”. Ce reguli respectăm? Ținuta noastră trebuie să fie decentă și curată. Musafirii sunt imediat poftiți în casă. Sunt invitați să se facă comozi. Le luăm hainele și le punem în cuier. Nu le cerem musafirilor să se descalțe. Îi introducem în camera potrivită pentru primirea oaspeților - de regulă camera de zi sau sufrageria. Nu este politicos să-i primim în bucătărie ori în dormitor. Pe noii veniți îi prezentăm celor prezenți - evident, dacă nu se cunosc. îi invităm
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]