577 matches
-
XIII, fasc. 2, 1962, p. 222-223 nu se pomenește nimic despre originea armenească a lui Mihalcea Hâncu. • Nicolae Gazdovits, Istoria armenilor din Transilvania, p. 78. • N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova, p. 217-221. privința cauzelor care au condus la descătușarea nemulțumirilor, izvoarele timpului sunt explicite, amintind de îndepărtarea din slujbele mărunte ce atrăgeau o serie de avantaje a boierilor din ținuturile de margine Lăpușna, Orhei și Soroca 20. Inițial acestora li se oferiseră privilegii în schimbul obligației de a păzi hotarul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de a fi menținut, cel puțin în anumite cercuri ale opiniei publice, interesul pentru rezolvarea problemei basarabene în conformitate cu drepturile fundamentale ale națiunii române. Desfășurarea evenimentelor din Rusia în general, din Basarabia în special, în 1917-1918, a pus în evidență o descătușare a energiilor naționale greu de • A. Frunză, Note pe marginea unei hărți (Harta etnografică a Basarabiei de d. Al. Nour), în „Viața Românească“, vol. XLI, nr. 4-6, 1916, p. 268-276. Aceeași poziție era dezvoltată de A. Frunză în cartea România
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sociale care permit o raportare specială, aparte, a ființei umane la lume, la ceilalți oameni și în definitiv la cosmos, la lumea fizică și spirituală exterioară. Creștinismul joacă un rol fundamental pentru că fără această schimbare nu s-ar fi produs descătușarea omului. Feuerbach desparte istoria religiilor în două mari etape, tocmai pentru a delimita creștinismul de epocile anterioare și de a pune în evidență deosebirea fundamentală, linia de demarcație, dintre cele două perioade. Prima epocă este definită ca fiind ,,epoca religiei
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
poate, nu-și vor avea niciodată o Reformă a lor, o ,,revoluție" care să le scoată din obscurantism și misticism. Lumea iudaică, evreii bogați ai Europei de final de Ev Mediu au avut o contribuție decisivă la declanșarea Reformei și descătușarea construcției sociale de rigorile impuse de Biserică. ,,Pentru rabini etica este o prioritate și o adevărată obsesie. Totul, în exegeza lor asupra legii și în explicarea de către ei a poruncilor divine se reduce la această unică idee: să ai întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
evident întregit de situația economică tot mai înfloritoare a burgheziei, de avântul comerțului, apariția tipăriturilor, a universităților și tot complexul de evenimente specifice secolului al XVI-lea. Între acestea presiunea pentru organizarea politică nouă, în state naționale și presiunea pentru descătușarea afacerilor erau foarte mari. În același timp lumea occidentală se afla la ceasul marilor sinteze, care vor dezvolta capitalismul de mai târziu. Reforma 94, studiul său, presupune o dezbaterea și despre desfășurarea sa.În acest context, la data de 31
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ființă profund religioasă. Dimpotrivă, având de partea sa liberul arbitru și posibilitatea alegerii, omul occidental va purta cu sine, în fiecare clipă, întrebarea dacă ce face, face pe placul lui Dumnezeu. Despărțirea Bisericii de bani și afaceri va duce la descătușarea spiritului uman mercantil și inovator. În același timp, poziția Bisericii față de oamenii bogați și față de bogăție se va schimba în mod clar și în favoarea acestora. Omul bogat 104 nu va mai fi privit ca un paria, condamnat și chiar hărțuit
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de o intensitate delirantă, care reclamă „îmbrățișări imense de mistere”. Apoi fantezia plonjează în Antichitate și brodează câteva mici tablouri animate, de o oarecare pregnanță plastică, în jurul unor personaje istorico-mitologice (Salome, Cleopatra, Semiramis, Satirul, Dionysos). Aici transpare și o anume descătușare, o tendință spre manifestarea liberă a simțurilor, care ar putea crea senzația de plenitudine a vieții, atitudine ce se accentuează în al doilea volum cu același titlu generic, Sonete (1924). Acum frumusețile lumii „se aștern pe suflet ca un cânt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
antrenare a creativității, de importanța creativității în grup, ș.a., s-a dovedit a fi de folos la orele de aplicații - deci în cazuri concrete de manifestare a creativității. * orele de aplicații s-au desfășurat pe fondul unei atmosfere degajate, a descătușării de prejudecăți și de inhibiții, creindu-se o bună dispoziție și o participare entuziată a majorității. Au fost propuse soluții creative cu utilitate atât pentru viața personală cât și pentru organizarea spațiilor facultății. * din păcate, numărul orelor destinate acestei discipline fiind
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
suprarealistă și literatura absurdului. Imaginile șocante, ce nu ascultă de logica obișnuită a lucrurilor, revin în creația intitulată Poem. La fel ca în proză, realul comunică cu imaginarul în lirica lui M. Blecher. Numeroasele proiecții insolite amintesc de o veritabilă descătușare a visului, ce apropie lirica lui Blecher de poezia suprarealistă: ,,Privirea ta înăuntru poartă o luntre și mi-o trimite/ încărcată cu catifea de ochi negri și diamante/ mărunte a câtor visuri câtor abisuri ieri pe înserat/ s-a spânzurat
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
constrângerile unei societății în care nu se regăsește. Exemplul lui Kafka este în acest sens concludent scriitorul bolnav de tuberculoză, refuză să se trateze în realitate, suferind de anxietate socială și depresie, își creează propriile ,,spații literare topice" expresii ale descătușării de constrângerile unei societăți mult prea restrictive care include și inefabilul condiției sale. Dubla ipostază a scriitorului pe care o identificăm în povestirea Un medic de țară cea a doctorului care refuză tratarea pacientului și a pacientului care-și dorește
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lui Augustus. Esența vizează, de fapt, o ruptură de mirajul trecutului și, mai ales, coborârea de pe soclu a marilor antici. Refuzul de mai face reverențe în fața Antichității "Îi privesc pe antici, fără a-mi îndoi genunchii"este sinonim cu dorința descătușării de povara valorii lor, considerată absolută, descătușare ce este motivată direct de aspirația către individualitate și autodefinire. Pentru o afirmare totală, trebuia, mai întâi, demolat mitul perfecțiunii Antichității, demolare ce s-a produs, într-o primă etapă, prin umanizarea anticilor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ruptură de mirajul trecutului și, mai ales, coborârea de pe soclu a marilor antici. Refuzul de mai face reverențe în fața Antichității "Îi privesc pe antici, fără a-mi îndoi genunchii"este sinonim cu dorința descătușării de povara valorii lor, considerată absolută, descătușare ce este motivată direct de aspirația către individualitate și autodefinire. Pentru o afirmare totală, trebuia, mai întâi, demolat mitul perfecțiunii Antichității, demolare ce s-a produs, într-o primă etapă, prin umanizarea anticilor "Sunt mari, într-adevăr, dar tot oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
pare a se subordona unei anumite obiectivități, care îi permite autorului să-l judece pe Homer în toată complexitatea sa, fără a-i diminua superioritatea. Prin raportare la epoca precedentă, viziunea lui Voltaire asupra poetului grec un antic așadar implică descătușarea de prejudecata unei admirații apriori. Se observă evoluția în ceea ce privește relația cu Antichitatea, care, deși este apreciată, nu este așezată pe soclul perfecțiunii: "operele lor (ale Anticilor n.n.) merită, fără îndoială, citite; și dacă sunt prea pline de defecte pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
un tiran neputincios și abuziv care a ocupat tronul Stăpînitorului lumii și care va fi Înlăturat de un stăpînitor mai bun - Iubirea. Asemeni Demiurgului gnostic, Jupiter nu are cunoștință de existența unei Plerome mai puternice, mai presus de el. O dată cu descătușarea lui Prometeu, tiranul va fi azvîrlit În abis, iar natura regimului lumii se va modifica În mod dramatic, fiindcă omul rămîne lipsit de sceptru, liber, necircumscris, ci om egal, neîngrădit În clase, triburi și națiuni, scutit de teamă, de idolatrie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
o stare de dependență, iar primitorul are datoria să rupă relația, să se elibereze de influență, de Împovărare, să uite. Felonia e definită În dicționare ca lipsă de loialitate, infidelitate, trădare. Dar poate fi interpretată și ca o psihologie a descătușării de o povară apăsătoare, o ideologie a urii Împotriva gestului de a umili prin bunăvoință. Oare are și ceva din spiritul locului, din „sufletul nostru” atât de bine Înțeles și definit de Ralea? (21.11.2009) Revoluția atitudinilor Primesc cu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
comunelor. A treia fotografie ne privește: un grup de tineri urcați pe un gard sau un parapet, făcând parte dintr-o masă anonimă, agitând tricolorul de pe care a fost decupată stema comunistă. Crispare, Înverșunare, exasperare. Un moment din revoluția română, descătușarea, participarea tuturor, momentul de grație de acum douăzeci de ani care ne umpluse inimile de speranță. Desigur, alături sunt două fotografii simbolizând „instituționalizarea” revoluției, prin cele două camere cu prerogative identice, după cum rezultă din explicații. Fac un tur rapid prin fața
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
împiedicat dezvoltarea României, a refuzat să se înțeleagă cu noi și a respins cererile noastre „cele mai drepte”arată că patriotismul trebuie să îndemne pe „reprezentanții națiunii” să voteze această convenție, care e o afirmare a statului nostru și o descătușare de suzeranitate turcească. Era o necesitate logică - sublinia autorul în continuare - ca la 1877, poporul român să rupă aceste ultime fire de legătură cu Imperiul otoman și să-și cucerească independența statală absolută. 44 CAPITOLUL IV Mihail Kogălniceanu și independența
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ar fi: legitimitatea statală, continuitatea constituțională, construcția legitimității actorilor politici, revendicarea identității instituționale etc. Așa cum remarca și Pierre Nora, asemenea momente, cum a fost cel din 1989, a fost echivalent cu „critica versiunilor oficiale ale istoriei și - În definitiv - cu descătușarea refulărilor istorice” . Dacă, după cum constata și Jürgen Habermas, evenimentele de la sfârșitul anilor ’80, din Europa Centrală și de Est, au Însemnat aproape pretutindeni „o totală lipsă de idei inovatoare ori orientate către viitor” , atunci este esențial să realizăm că memoria
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
răsfirate disproporțional. Nebunia ca finalitatea dramatică se aseamănă cu un act de zdrobire a unei statuiete din porțelan pe o suprafață dură și netedă. Acest act se rezumă la preluarea de către materia statuietei a tensiunii de impact urmată de o descătușare spre exterioritate, de o pulverizare eruptivă, de o explozie menită să elibereze pulsiunea, primită și imposibil de reținut, în interioritatea casantă a porțelanului astfel formatat. Statuieta dispare ca statuietă, ca reprezentare a unui element fix, drept evocare încremenită în soliditate
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
negura decadenței spirituale, unui mântuitor ce ar redeschide porțile edenice ferecate în clipa de blestem a întovărășirii dintre ființa adamică și demon. Acești participanți ce au recunoscut în Hristos prezența Divinității și au sesizat ca unic scop al venirii sale descătușarea ființei umane de marasma și extensiile negative ale păcatului inițial, reprezintă cazuri de conștiințe religioase diurne, conștiințe-făclii ce au luminat, prin asumarea credinței, dăruindu-li-se revelația fragmentară a transcendenței zeului ce există și însoțește constant destinul omului. Ei au
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
în afara autorității care a pecetluit respectiva documentație, această autoritate fiind singura ce dispune de forța modificării sau anulării unei asemenea înscrieri pe care doar ea a investit-o cu valoare de act. Ruperea peceții sau de-sigilarea echivalează cu o descătușare, dezlănțuire eruptivă. Un cadou deschis se aseamănă cu un vulcan ce-și proiectează energiile, anterior cumulate și concentrate, spre destinatarii atinși de o curiozitate entuziastă. Un act a cărui parafare este frântă prin anulare își expune toată capabilitatea și insuficiențele
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cuprinde și inundă, învăluie și scufundă izbind terifiant orice verticalitate ce i se opune pozițional. Căderea de ape relevă nu doar tensiunea excepțională a mobilităților lichide reținute, dar și forța de rezistență anterioară a stăvilarului. Ruperea zăgazului echivalează aici cu descătușarea imperiului de ape ce impun așezarea fluidă peste tărâmul de dincoace de stăvilar. În esență, acest zid nu doar desparte apele cumulate tensionat de tărâmurile neinundate încă, ci menține ambele perimetre în propria lor caracteristică ontică. Prin intermediul zăgazului, lacul de
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
and cry So, so, / Each one, tripping on his toe, / Will be here). Iar Prospero nu-și precupețește laudele și alinturile, văzând bine cât de așteptate sunt. Și ca să-l stimuleze, firește, promițându-i, cum s-a văzut, o grabnică descătușare, ca răsplată pentru meritele lui, dar și de drag, făcând din măguliri un șir de tandre încuviințări și adresări: „Gingașul [sau minunatul sau fermecătorul] meu Ariel“; „Duh destoinic!“; „Ei, bravo!“; „Întocmai cum ți-am cerut“; „Vedenie măiastră, Ariel“; „ Pe harpie
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
încordat... Cu un final nu didactic, dar expresiv și concludent, nuvela e bună și cu tendință, îmbrăcată într-o formă de viață vie și nu șablon...” A apărut în 1958, în volumul al doilea al culegerii, la concurență cu nuvela Descătușarea a lui Toma Spătaru (Constantin R. Crișan), ceea ce mă onora, desigur, dar când am vrut s-o public într-un volum, alături de Amintiri dintr-o copilărie furată, așa cum și au publicat volumele de proză și poezie ceilalți redactori și colaboratori
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
limba și literatura rusă“ începuse a fi considerat normal, dar că următoarea disciplină de învățămînt era „limba maternă și literatura...“ era ilar, căci, dacă există limbă maternă, o astfel de literatură este de neînchipuit. Nu e de mirare că uriașa descătușare de energie din Basarabia în anii ’80 și continuată în anii ’90 a avut ca principal element coagulant dreptul la cultivarea limbii materne și a tradițiilor naționale. Dar nu e de mirare nici faptul că majoritatea oamenilor simpli din Republica Moldova
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]