463 matches
-
acest prim roman ciclic în epica noastră, cel al boierilor Comăneșteanu, Duiliu Zamfirescu a înscris o piatră de temelie în evoluția romanului românesc spre obiectivizare. Arta scriitorului se reliefează și în caracterizarea magistrală a mulțimii ca personaj colectiv. O asemenea descripție de o inegalabilă subtilitate psihologică și sobrietate artistică va fi depășită doar de Liviu Rebreanu, în monumentala-i creație realistă, Răscoala. Alături de intriga socială din primul roman al ciclului, există și una sentimentală, ea constând în dubla idilă dintre Mihai
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
organizator, și sfârșind cu primarul Ion Pravilă, care și el, la un moment dat, cochetează cu răscoala.“ Fiecare tip reprezintă o ipostază sintetică și- se poate spunesimbolică,un termen capabil să indice că romanul lui Rebreanu depășește sfera realismului strict, descripția vieții «așa cum este ea», apropiindu-l de epopee, de marea poezie, la o extremă, și de studiul sociologic, la cealaltă.” Discuția din tren dintre Rogojinaru, Grigore Iuga, Baloleanu din capitolul I ne introduce nemijlocit în problematica romanului, printr- un “schematism
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ontologic al operei. Iar dacă obiectele artei ar reprezenta viariabile ale unei teorii universale, atunci cercetarea ontologică riscă să piardă în fața relativismului simțului comun. Raportul dintre referința numelor de arte și a termenilor nautrali nu e deterimnată prin concepte sau descripții ci, mai de grabă, prin contact cauzal între universali și individuali. Teoria cauzală a referinței aduce în discuție indentificarea unui termen artistic universal prin intermediul entităților care îl determină. Sensul comun nu poate să ofere o direcție clară, el fiind mereu
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
un instrument al limbajului prin care ne putem înțelege într-un context dat. În acest sens, Schleiermacher avea să spună că mitologia este un subiect "pur ideal enunțat în formă istorică"32. În acest sens mitul este înțeles ca o descripție metaforică a fenomenelor naturale. Mitologia este strâns legată de idee și devine o mitologie a rațiunii: "aceasta este originalitatea gândirii mitologice - să joace partea gândirii conceptuale"33. În perioada antică mitul are capacitatea de a oferi spiritului grec o predilecție
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Din acest punct de vedere, imaginea este văzută și ca mijloc între percepție și gândire, fiind conectată, prin senzație, la facultatea intelectului. Relația dintre imagine și senzație caracterizează întregul proces al funcționalității imaginii care poate varia în intensitate, poate eluda descripțiile și care este caracterizat de subiectivitate. După Coolingwood teoria imaginației nu poate să scape senzației întrucât, conform tradiției, tot ceea ce vine din senzație nu e nimic mai mult decât imaginație, prin urmare "imaginația este, astfel, noua forma pe care sentimentul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
op. cit., p. 11. 14 Opera literară a fost supusă, în decursul secolului trecut, mai multor teorii (noul criticism, deconstructivismul, structuralismul) ducând la înțelesuri diferite. Pierre Audiat și Jacques Derrida identifică literatura cu actul scriitoricesc în timp ce conținutul său fie oferă o descripție a vieții autorului, fie oferă o realitate ce depășește realitatea umană. Maurice Blanchot identifică opera literară ca având o natură abstractă, abisală ce depășește orice graniță a realității. De văzut Pierre Audiat, La Biographie de l'ouvre littéraire: esquisse d
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
inegală calitativ, alterată, parte superficial, parte în profunzime, de spiritul „comenzii sociale” specific timpului. Caracterul tezist, ostentativ angajat politic, facil propagandistic e afișat uneori chiar în titluri. Câteva narațiuni însă acoperă teza prin reprezentări obiective. În Salamandra (1949), pe fundalul descripției unui mediu de existență subomenească, acela al minerilor de la Anina în timpul primului război mondial, se petrece tragedia unei familii. Situat într-o zonă montană, spațiul povestirii include priveliști specifice. Prin inserția în real a fantasticului, experiența traumatizantă a personajului principal
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
într-o mahala a Bucureștilor, el nutrește dorința (și pasiunea sinceră) de a avea o casă demnă de un ofițer, prilej nimerit pentru V. de a descrie achiziții de antichități, pe care le pune în valoare cu mult rafinament al descripției. Perioada interbelică, văzută mai mult prin prisma soției lui Băncilă, o fată de la țară, adusă la oraș și speriată de gusturile costisitoare ale soțului ei, va fi creionată într-un mod destul de nebulos, intervale de timp importante fiind comprimate în
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
cel din Introducere în opera lui Vasile Voiculescu (1980), carte scrisă cu aceeași preocupare de a acoperi toate fațetele (poezie, teatru, proză) și de a desprinde concluzii, subliniind, dar și integrând diferențele. Comentariul este ascuțit și subtil, pe linia unei descripții exacte și a unei continue raportări a textelor de aceeași factură unele la altele, pentru a se evidenția și fixa schema generatoare. Comparatismul este și „extern”, cu texte din clase apropiate sau chiar suprapuse (demonismul din proza lui Gala Galaction
ZAHARIA-FILIPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290686_a_292015]
-
fapt care demonstrează slăbiciunile negocierii organizaționale. Practic, la strategia de refuz a angajării părții sindicale, patronatul răspunde cu o atitudine intransigentă (vezi Touzard, 1987, pp. 804-808). Chiar dacă opiniile autorilor francezi sunt ușor părtinitoare, între timp lucrurile schimbându-se destul de mult, descripția lor rămâne, în linii mari, sugestivă. Oricum, rămâne ilustrativă pentru specificul negocierilor organizaționale (mai ales la nivel de întreprindere) din perioada anilor ’70-’80 ai secolului trecut. Stiluri de negociere Modul de transpunere efectivă în practică a strategiilor, tacticilor și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de o parte, acțiunile ca fenomene ale realității și, pe de altă parte, acțiunile prezentate, într-un anumit mod, cu mijloace lingvistice, remarcîndu-se sub acest aspect textele narative. În analiza unor astfel de texte, trebuie studiate acțiunile narate, care reprezintă descripțiile acțiunilor din realitate, și nu trebuie manifestată tendința de a reface realitatea ca atare, lucru de altfel imposibil. Prin aceasta se pot recunoaște unele stereotipii în activitățile umane și construirea unor modele tipologice și sintagmatice prin care sînt ele înregistrate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
automatică sau în cercetarea operațională), ceea ce presupune realizarea unor sisteme cu ajutorul cărora se pot studia proprietățile și transformările altor sisteme (mai complexe). În domeniul lingvisticii, formele de modelizare sînt diverse, dar, în analiza discursului, se realizează îndeosebi prin schematizări ale descripțiilor discursive, care nu sînt decît etape ale cercetării ce corespund unei proceduri euristice și momentane a descrierii, precum reprezentarea unui model teoretic prin care se presupune accederea la o intuire a realității. De aceea, atunci cînd vizează cercetarea producerii sensului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
probează și probă, astfel încît proba neagă discursul pe care îl presupune. Ea înseamnă evidența non-discursivă a realităților materiale (datele vizibile și palpabile) și a realităților intelectuale, clare, distincte și necesare. Retorica are mijloace de a crea evidența îndeosebi prin descripție și prin narațiune, care prezintă lucrurile și evenimentele realizînd iluzia anulării fundalului discursiv. Proba are un rol important în dezbatere, căci există principiul conservator ca "pînă la proba contrarie" fiecare să continue să acționeze sau să gîndească cum crede că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
alta, însă prezența lor nu poate fi contestată, întrucît în întreaga societate umană există forme ritualizate pentru începerea și încheierea interacțiunilor, etape prin care se trece de la tăcere la activitate verbală și de la activitate verbală la tăcere. V. argumentare, conversație, descripție, text. KERBRAT-ORECCHIONI 1990; MOESCHLER - REBOUL 1994; MAINGUENEAU 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AN SEGMENT (repetat). Ca element al vocabularului obișnuit, segment denumește o "parte nedetașată dintr-un întreg", iar, pe terenul științei limbii, semnificația este aplicată pentru componentele diferitelor niveluri ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de altă identitate etnică; dar ca să-ți asumi identitatea altcuiva într-o manieră susținută, de-a lungul unor narațiuni personale, este îndeobște dificil, și poate chiar să implice o confuzie destabilizatoare sau o dezechilibrare a personalității. Contrastul dintre reflecție și descripție se poate rezuma, în principiu, la o problemă de grad, dar s-ar putea să reprezinte și un contrast important, cu consecințe complexe - de exemplu, chiar pentru evaluări ale sănătății sau bolii mentale. Ajungem astfel la o altă însușire importantă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Articolul 1686 Amanetul da creditorului dreptul de a fi plătit din lucrul amanetului, cu preferință înaintea altor creditori. Ca să rezulte preferință se cere un act înregistrat în regulă, ce să enunțe suma datorită, specia și natura lucrurilor amanetate sau o descripție de calitate, greutatea și măsură lor. Facerea unui act înscris și înregistrat nu este neapărat decât când datoria trece peste 250 lei. (Cod civil 1690, 1722, 1730).*) -------- Cu privire la înregistrarea actului de amanet, a se vedea Legea nr. 99/1999 privind
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
caz de asalt. În zona de nord-vest a imenselor ruine, Misiunea arheologică germană a descoperit un cippus incomplet, găsit în apropiere de izvorul Lejouje, la o distanță de 9 km de Baalbek. Acesta prezenta un Jupiter-Heliopolitan într-un mod conform descripției lui Macrobe. Partea vestică era ocupată de trei largi intrări având platforme monolite de piatră, în fața porților propileelor; aceste intrări permiteau accesul la spațiul dinaintea marelui Templu. În marea curte a Panteonului se afla o zonă semicirculară, în care era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
al acesteia, care fac posibile, la un loc și în același timp, unitatea senzațiilor și a adumbririlor (ele însele, cumva, senzații) în "forma" obiectului constituit corespunzător obiectului intențional. Heidegger este, de asemenea, de aceeași părere, atunci când susține că "fenomenologia este descripție analitică a intenționalității în apriori-ul ei."18 În perspectiva unei atitudini fenomenologice (nu al metodei cu același nume), nimicul (ca element al fenomenului) reprezintă temeiul datului, "ființa" lui, rezerva lui de a fi, transcendența lui imediată, orizontul vecinătății, care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un climat al interiorității): „Deodată vântul trecu șușuind prin crengile subțiri ale mestecenilor din preajmă. Pădurea de brad de pe Măgura clipi din cetini și dădu și ea zvon. Înălțând fruntea, Vitoria simți adierea rece dinspre munte”. Din nou, aparent, doar descripție, montaj de semne ale hotarului dintre anotimpuri. Dar esențialul este în accentul interior care marchează receptarea unor asemenea semne. Timpul, trecerea sunt simțite acum ca din perspectiva cuiva care, ca nevasta lui Lipan, percepe și alte semne decât cele obișnuite
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
în dubla durată, a epicului și a lecturii, mod de încărcare semantică (de „tâlcuri”, sugestii, înțelesuri), bogată în nuanțe ce țin, în egală măsură, de o continuitate (adâncire, „variațiuni” - modulare), ca și de o progresie (efectul ei: potențarea, sub aparența „descripției” - portret, „peisaj” - a sugestiei psihologice; și nu „analiză psihologică”). Multipli „afluenți” participă la această coordonată aparte a poeticii sadoveniene, cea a lăuntricului sugerat: „Privi în juru-i cu obrazul deodată împietrit și văzu totul rece și umed sub zloată. Soarele pierise
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
împietrit și văzu totul rece și umed sub zloată. Soarele pierise, lumina se împuținase și vântul șfichiuia din când în când, fulgi care cădeau domol în tindă se topeau și dispăreau într-o clipă”. Facies („împietrit”), impresie - subiectivă, sigur („văzu...”), „descripție” - atmosferizare („Soarele...”), toate comunicând între ele și generând un efect de sinteză, a cărui dominantă rămâne, e limpede, aceeași manieră atenuantă, discret progresivă, de a implica dimensiunea interiorității pe căile arătate, așadar fără a se face analiză psihologică. Nu lipsesc
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Articolul 1686 Amanetul da creditorului dreptul de a fi plătit din lucrul amanetului, cu preferință înaintea altor creditori. Ca să rezulte preferință se cere un act înregistrat în regulă, ce să enunțe suma datorită, specia și natura lucrurilor amanetate sau o descripție de calitate, greutatea și măsură lor. Facerea unui act înscris și înregistrat nu este neapărat decât când datoria trece peste 250 lei. (Cod civil 1690, 1722, 1730). -------- Cu privire la înregistrarea actului de amanet, a se vedea Legea nr. 99/1999 privind
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
Articolul 1686 Amanetul da creditorului dreptul de a fi plătit din lucrul amanetului, cu preferință înaintea altor creditori. Ca să rezulte preferință se cere un act înregistrat în regulă, ce să enunțe suma datorită, specia și natura lucrurilor amanetate sau o descripție de calitate, greutatea și măsură lor. Facerea unui act înscris și înregistrat nu este neapărat decât când datoria trece peste 250 lei. -------------- Cu privire la înregistrarea actului de amanet, la care se referă art. 1686, a se vedea art. 710 și 719
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
și a accesoriilor arătate în contract, cu toate că lucrul a fost predat cumpărătorului. Articolul 429 Vânzarea se face prin act autentic, care va cuprinde: a) numele vânzătorului, cumpărătorului și domiciliul lor; ... b) condițiunile vânzării, prețul și modalitatea de plată,; ... c) o descripție amănunțită a mașinii industriale sau agricole, cu un inventar de tot ce cuprinde, precum și tipul, seria și numărul mașinii, iar pentru autovehicule: fabrică, tipul, seria, numărul de ordine al motorului și orice alte mențiuni pentru individualizare. Articolul 430 Vânzătorul va
CODUL COMERCIAL Cu modificările pînă la 23 august 1940*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135810_a_137139]
-
verde este proporțională oarecum cu importanța fiecăruia...” (C.Petrescu, Procust, 76) șcircumstanțial referențialț, „Îl cunosc de când trăia prima lui soție, care va să zică, de mai bine de 30 de ani.” (M.Eliade, 426) șcircumstanțial temporalț, „Poezia de imitație a naturii duce la descripție și, deci, la pastel.” (G. Călinescu, U.P., 81) școmplement indirectț Uneori, coordonarea concluzivă nu se desfășoară în continuitate semantică. Termenul secund al relației, purtător al concluziei, poate reprezenta o deducție determinată de planul semantic al termenului (sau enunțului) anterior
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]