2,257 matches
-
județul Timiș Descrierea stemei Stema comunei Lovrin se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat. Scutul este verde cu o terasă de argint, separate de o linie zimțată: în centru se află un personaj aureolat, îmbrăcat cu togă, desculț, ținând în mâna dreaptă o cheie, iar în mâna stângă o carte închisă, împodobită cu ornamente în formă de cerc și cu o cruce, cu brațele inegale, totul din aur. În vârful scutului se află trei besanți (monede) verzi, dispuși
HOTĂRÂRE nr. 1.421 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262448]
-
Suspectul a lăsat în urma lui un dispozitiv exploziv artizanal în acest centru de înfrumusețare din Brookfield, a declarat poliția în cadrul unei conferințe de presă. Un martor ocular a povestit pentru cotidianul Milwaukee Journal Sentinel că a văzut o tânără ieșind desculță din centrul de înfrumusețare în parcarea acestuia, "țipând și plângând și cerând ajutor". "Ea nu se oprea din a repeta: s-a tras asupra mamei mele", a declarat acest martor ocular, Christopher Pfeiffer, citat de cotidian. Un alt martor ocular
SUA: Atac armat, soldat cu trei morți și patru răniți, la un centru de înfrumusețare () [Corola-journal/Journalistic/57398_a_58723]
-
stăteai bine și te gândeai... Vorba primului cu care ședeam de vorbă... „Regina, cică, îl prinsese o dată... pe Feri al ei, și el spusese că glumise, era o joacă de-a lui, iar regina spusese bine Feri - ... aber mit p... desculț?... La Arad în zori, cum ajunseseră, cel ce dormise se trezise cu violență, frecându-și fața cu amândouă mâinile. Puteai să juri că era fiul regal, ...nasul lung ca un sex răz-belit, bărbia blondă ca și mustața și părul care
Regele cu șapcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6278_a_7603]
-
agonizând a salvare! Prin zăpezi lăbuțele de câini rotocol rotitoare Înșelate-s de lupoaica prăpăstuită-n întunericul orb - Prea de tot mici sunt gheruțele râvnitorilor - n-ar Răzbi, n-ar izbândi nici uliu sur, nici negru corb. Iar iubitei-odor piciorușele desculți i-s degerate, o dor! Și s-ar duce să răvășească, să scotocească desișuri, În bârlogul ursoaicei furișându-se lunecat, temerar, Iar la bazar prețurile vor sălta, vor crește abitir, Scădea-va doar prețul la bolirea cea de pojar. (1916
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
Stein este un evreu polonez care supraviețuiește Holocaustului lucrând ca traducător, atât pentru Gestapo cât și pentru NKVD, și salvând astfel viața a sute de oameni. Aidoma lui, după război, se convertește la catolicism, devine preot, intră în Ordinul Carmeliților Desculți și emigrează în Israel. Aidoma lui, „evreul-catolic“ clădește aici o biserică în care slujește în spirit ecumenic, fără a respecta întocmai canoanele. De aceea, el intră în conflict deopotrivă cu autoritățile ecleziastice și cu propriii conaționali. Și tocmai această pendulare
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
când mă aștept mai puțin, îmi apare înaintea ochilor o scenă, mereu aceeași. O coloană nesfârșită de prizonieri - toți în bluze-uniformă rusești, dar cu câte o «stea a lui David» evreiască, mânjită cumva cu vopsea roșie, pe spate - aleargă, aleargă, desculți. De ambele părți ale convoiului, gardieni militari nemți pe motociclete. Unul din prizonieri, istovit, a rămas cu câțiva pași în urmă. De pe o motocicletă îl plesnește biciul. Altul, la capătul puterilor, s-a prăbușit. Mai simplu: un glonte. Gardienii militari
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
sărăcia se revarsă că o cascadă. Se știe cât mănâncă, cum se îmbracă (și cât nu se mănâncă și cum nu se îmbracă) populația numeroasă de pe creste. Rufele întinse la uscat din dreptul fiecărei case și înmulțirea continuă a picioarelor desculțe trădează iubiri nestinse. Dar lângă mare există case cu balcoane și ferestre închise, fără prea mulți locuitori. Printre ele se află și reședința unui explorator. Am bătut de multe ori la ușa lui, cu ciocanul de bronz, ca să mă audă
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
ziduri, saltele fără număr pătate de noroi, de urină, rupte la colțuri, din care ies bucăți de burete maroniu, cîlți de lînă sau paie, cîrpe de toate culorile, mototolite lîngă sticlele de pepsi sau Dumnezeu știe ce lichide dubioase. Picioare desculțe cu degete rășchirate. Brațe ciolănoase strîngînd la piept femei sau copii de doi, trei ani, dormind lipiți de burta păroasă a taților tineri cu pantalonii lăsați pînă mai jos de jumătatea coapselor... nimic indecent, numai tandrețe și mizerie; îmi vine
... și la doi pași, Patagonia by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6607_a_7932]
-
singură. Dimineața nu-mi pot găsi la locul lor târlicii, și dacă ar fi să nu vină la timp poștărița cu ziarul ca să mă întrebe de nu-s ai mei papucii de pe palier, aș fi nevoit să umblu toată ziua desculț pe dușumeaua cam rece în zori. Aceste mici incidente, în fond mărunte fapte diverse, dau naștere, nu se știe de ce, unor dure controverse între copii. Fiica, doctorița-psihiatru, pretinde că la mijloc (de fapt nu prea înțeleg de ce "mijloc"este vorba
Cadoul incolor, inodor și insipid by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/6637_a_7962]
-
fost cea musulmană. Paul Yule, de la Universitatea din Heidelberg, a descoperit în orașul Zafar un basorelief creștin care înfățișează un urmaș al africanilor. Arheologul a stabilit că basorelieful datează din anul 530 d.Hr., înainte de nașterea Profetului Mohamed. Personajul este desculț, un detaliu des întâlnit la sfinții bisericii copte. De asemenea, el are pe cap o coroană similară celei purtate de conducăt, , scrie ziarulring.ro. Toate aceste detalii i-au făcut pe experți să afirme că personajul de pe basorelief ar putea
O descoperire arheologică poate schimba cursul istoriei by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/65229_a_66554]
-
de Arhitectură Ion Mincu din Sibiu, este prima concurentă de la Vocea României Sezonul 2 care a a reușit să îi facă pe toți jurații să își întoarcă scaunele ba, mai mult chiar, să se certe din cauza sa. Tânăra a cântat desculță, scrie realitatea.net
Vocea României: Ea este prima concurentă care a întors toate scaunele () [Corola-journal/Journalistic/65733_a_67058]
-
după lumină a apărut pe rând în fața mea restul creației: gâtul ei, umerii, sânii, coapsele. Purta un tricou alb foarte strâns pe corp și niște blugi, dar n-avea nimic în picioare, în ciuda temperaturii care nu te îndemna să stai desculț. Părul, scurt, inegal, lăsa să se ghicească forma perfectă a craniului. - Am un tatuaj, a zis. - Unde? - în regiunea lombară, a adăugat întorcându-se cu spatele și ridicân-du-și tricoul. De fapt își desenase pe piele, în culori, un mic peisaj
Juan José Millás - Două femei la Praga by Florentina Hojbotă () [Corola-journal/Journalistic/6473_a_7798]
-
cum ar fi otita de piscina (produsă de diverse microorganisme prezente în apă) Specialiștii recomandă pentru prevenirea acestor afecțiuni, care sunt departe de a fi singurele, să evităm înghițirea apei în timpul înotului, să folosim ochelarii de înot, să nu stăm desculți, să facem duș la ieșirea din bazin și să frecventăm doar piscinele autorizate.
Lucruri NEAŞTEPTATE care ţi se pot întâmpla la piscină sau în apa mării by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/64356_a_65681]
-
Dar n-a avut curajul să se îmbrace, să se furișeze afară și să meargă până la crângușorul de lângă dărâmături. În schimb, a așteptat răbdător până ce-au adormit părinții și surorile, s-a dat jos din pat și s-a strecurat desculț până la fereastra bucătăriei, de unde se vedea într-o parte crângul, și a rămas acolo, treaz și cu ochii țintă, până dimineața. A putut să numere nouă forme de copaci la poalele casei dărâmate. Au fost nouă copaci toată noaptea, iar
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
sicriul meu vor fi copii, așa că faceți în așa fel încît ritmul să țină timpul cu pași lor mici”. "Era un ger grozav afară... Fetița nu avea nimic pe cap și fulgii de zăpadă cădeau pe părul ei blond. Era desculță. Fusese încălțată cu pantofii mamei sale, ce îi erau mari. Se așeză pe caldarâm și aprinse un chibrit și o văzu chiar pe bunica. Știa că o să dispară când se va stinge chibritul. Fetița o strigă să o ia și
Dan Negru: ”A doua zi, au găsit trupul fetiței moarte”. Despre cine vorbește () [Corola-journal/Journalistic/47925_a_49250]
-
Sebastian Lăzăroiu consideră că ministrul Educației, Daniel Funeriu, care "a plecat desculț în Franța, a făcut excelență în cercetare și s-a întors savant în România" este un "pribeag care a venit să facă ceva pentru țara lui", fiind însă răsplătit cu încercarea de a i se "falsifica actele". Ministrul Muncii s-
Sebastian Lăzăroiu: Funeriu e un pribeag care a venit să facă ceva pentru ţara lui () [Corola-journal/Journalistic/48106_a_49431]
-
mică de promovabilitate este responsabil "actualul sistem de Educație, complicitatea între părinți, profesori și politicieni din ultimii 20 de ani". "Tragem în Funeriu, pentru ce? Pentru că și-a făcut treaba? Eu cred că a procedat foarte corect. Funeriu a plecat desculț în Franța, a făcut excelență în cercetare și s-a întors savant în România. Funeriu e un pribeag care a venit să facă ceva pentru țara lui și văd că singurul mod la care s-au gândit să îl oprească
Sebastian Lăzăroiu: Funeriu e un pribeag care a venit să facă ceva pentru ţara lui () [Corola-journal/Journalistic/48106_a_49431]
-
ridică din pat hotărât să termine odată pentru totdeauna cu supliciul acela fără sfârșit. Trecuseră deja câteva ore de când se răsucea în pat fără să poată dormi, imaginându-și în întuneric corpul Mariei Rita. Deschise ușa cu grijă și ieși desculț din dormitor, doar cu pijamaua pe el. Străbătu în vârful picioarelor coridorul și se opri o clipă în fața dormitorului surorii sale, până ce-i percepu clar dincolo de ușă respirația regulată. Ajunse la scară mergând cu grijă, să n-o trezească. Urcă
JULIÁN RÍOS - Cortegiul umbrelor () [Corola-journal/Journalistic/4411_a_5736]
-
interior minabil: „(mă ascund în/ spatele tău și îți acopăr/ urechile cu palmele/ aștept să pui/ paharul cu limonadă/ pe etajera de teracotă/ îți întind mâna/ te invit să ne plimbăm/ pe lângă șifonier/ cu un picior încălțat și/ cu unul desculț)”. Și o amărăciune în două versuri, gestuală, elementară, de impact vizual: „(mi-am scos degetele din urechi/ și pe urmă le-am băgat în gură)”. „Texte poetice”, la fel de succinte, alcătuite de regulă dintr-o singură strofă (mizând pe imaginea vizuală
Punerea în paranteză a poeziei by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4370_a_5695]
-
conținând exemplare ale unor designeri celebri din Europa și SUA, a fost expusă pentru puțin timp în palatul prezidențial, care fusese deschis publicului, tocmai pentru a ilustra Occidentului luxul opulent în care se lăfăia familia prezidențială, în timp ce poporul filipinez mergea desculț. În urmă cu doi ani, din cauza poziției palatului în apropierea apei care afecta colecția, ea a fost mutată la Muzeul Național, însă fără succes, informează Associated Press. Astfel, piese vestimentare ale fostului dictator filipinez, între care costume și cămăși, inclusiv
Colecția fostei Prime Doamne a Filipinelor, distrusă de termite și mucegai () [Corola-journal/Journalistic/57532_a_58857]
-
combatanți din Berdiansk, plecați pe front, s-au întors acasă două mii. În primele zile de ocupație Anna cu părinții înnoptau la sora mamei, la marginea orașului. Casa ei era pe deal. Din fereastră puteau vedea prizonierii, Armata roșie: dezarmați, dezbrăcați, desculți. Erau însoțiți de nemți cu casca pe cap, iar în urma coloanei, ca la paradă, motocicliști. Anna-mi spunea că și după cincizeci și cinci de ani este cuprinsă de fiorii pierderii casei, a patriei, a existenței proprii. Aceste tablouri chinuitoare o
Anna by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5761_a_7086]
-
model sadovenian povestiri de vânătoare, dar și interesante pagini de memorialistică. Cunoscând Blajul ca puțini alții - aici a făcut liceul între 1904-1907 - lui îi datorăm una din cele mai frumoase evocări a acestor instituții de învățământ, supranumite „fântâni ale darurilor” (Desculți la Școlile Blajului - publicată în România literară, nr.49 din 2 dec. 1982-p.4-5). După absolvirea Facultății de Drept s-a întors la Blaj, ca avocat al Mitropoliei, succedându-i în această funcție unchiului său (întotdeauna scris cu majusculă acest
Aniversări by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5599_a_6924]
-
ofereau în engleză pasaje ample din cărțile cu pricina), când H., prietenul cu care mă găseam în librărie, mi-a făcut semn cu cotul și mi-a șoptit, cu ochii larg deschiși de uimire: „Uită-te la fata aceea: e desculță!” Sigur, New Yorkul e locul tuturor bizareriilor, și n-ar fi trebuit să ne mire nimic. Dar ceva era totuși frapant: tânăra nu părea să fie genul căreia-i plăcea să epateze. În plus, ne găseam în luna noiembrie, era
Despre decență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5054_a_6379]
-
privit-o fascinat cum se plimbă agale prin fața rafturilor, oprindu-se, răsfoind îndelung și apoi așezând cu grijă cărțile, deja numeroase, în coș. A trecut un sfert de oră și fata frumoasă, cu păr lung — genul mignonne — continua să umble desculță. Din când în când se oprea și privea la ce se întâmpla în sectorul unde scriitorii terminaseră lectura și începuseră să răspundă întrebărilor adresate de spectatori. La un moment dat, am văzut că se apleacă și din spatele unei mese s-
Despre decență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5054_a_6379]
-
îndrăcit, cuvioase cucuvele. De ce blestemi, popo, de ce sudui, părinte, / de ce nu-ți îngropi copilul, mamă? // Bucurie, fericire, seninătate, dispăreți de-acum exilați-vă / în cerul vostru albastru, că pe-aici nu-i nevoie de voi, / și pe-aici umblă lupii desculți și desfigurați,/ trîmbițași și slobozi / prin creiere sterpe. // Secerile zbîrnîie prin lanurile pîrjolite, / prin ficatul galben, prin luna tumorală a mileniului. / Ciocanele bat cuie peste tot, în lemn și în carne. Gropile comune umblă pe catalige prin cer. / Cerul e
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]