755 matches
-
Paradisul însângerat”! Prin definiție, paradis înseamnă „grădina raiului, în care, potrivit credinței religioase, au trăit Adam și Eva până la săvârșirea păcatului originar, și în care ajung după moarte sufletele oamenilor fără păcate ; loc plăcut, minunat, splendid, priveliște încântătoare, ceea ce te desfată” (Dex.-pag 748) In viziunea autorului, ținutul Viezurenilor este un paradis, un loc plăcut cu priveliști încântătoare, acel „Picior de plai // Gură de rai” din balada „Miorița” Această imagine pământeană a raiului mioritic este asociată cu aceea din visul tatălui
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
făcut, studiindu-l cu atenție pe al nostru, al celor din curtea lui, dar, de consumat, își consuma tot ce căpăta, numai acasă, în fața cotețului său, oricât ar fi fost de gustoase. Brutăria, foarte aproape de noi, era locul unde se desfăta cu covrigi, franzele, cornuri și plăcinte de toate felurile. Brutarul avea mereu câte ceva pus de-o parte pentru el, căci Ursu, dulău în toată puterea cuvântului de-acum, supraveghea și magazinul lui. Ba chiar se făceau și glume pe seama sa
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
cheamă la unire Pământul nostru are nevoie de iubire! Mor păsările-n aer și cad că secerate Altele pe țărm de ocean, în petrol scăldate. Pământul arde, vietățile fug înspăimântate Fără-de-Mila, Nepăsarea nu sunt condamnate! Omenirea e-n dezmăț, se desfată-n păcate Fântânile seaca, vitele zbiară-nsetate Aleargă spre valea unde-și găseau odihnă Banul stăpân, concurența, disprețuiesc țină! Pământul e-n primejdie, nu vezi că moare? Din cauza toxicelor omenirii otrăvitoare. Pe alocuri unii strigă: totu-i despărțire! Pământul are
PAMANTUL VREA IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358465_a_359794]
-
prietenului ce îi înțelegea sufletul, uneori mai venea pe la mine, se așeza oftînd pe treptele de la intrare și îmi cerea o țigară, o fuma tacticos, privindu-i pierdut jarul incandescent, îi spunea cîte o poveste cu pirați Carinei sau îi desfăta curiozitatea de copil cu Priam și cu Agamemnon, cel care a răvășit Asia Mică, apoi se scula, îmi mulțumea pentru că l-am suportat și pleca cocîrjat de spinare spre casă, trecea podul bocănind cu bocancii în blanele lui de parcă îl
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
mi-e frică de sfințenie. Nostalgia dezmățului duce la adevăr. Iată de ce-l urăsc pe Kant, moralistul! Construiește o lume fără dezgust, fără geamăt. Existența pură e dincolo de „cerul înstelat și de legea morală-n mine”. Nuditatea amantei ce-și desfată înclinațiile e mai dulce decât slova rațiunii. Doar ruina cărnii îți trezește conștiința finitudinii. Te scoate din ordinea lumii, desăvârșindu-ți răstignirea între cer și vulgaritate. Aud clinchetul rugăciunii disprețuindu-mi intelectul. Vreau să mă tăvălesc în Eul pasiunii izbăvit
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
o clipă eternitatea unei clipe de insomnie și dorul de alții ca noi, strâns legați prin ligamente nevăzute...” Fire introvertită, romantică, sensibilă până la sfâșierea celulei, autorul mărturisește: “Mă regăseam și eu, când și când, după rătăciri suspect de nostalgice, mă desfătam și eu, redescoperindu-mă prin ceilalți, eram și eu un punct din cercul viu și diform al unor oameni de o clipă”. Personajul principal al prozei este Timpul. Mai precis, “eternitatea secundei”. În astfel de cadru, autorul are parte de
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
distructivi și lacomi :arheologi, studenți, cecetători, biologi, turiști... Sărbătorind o clipă eternitatea unei clipe de insomnie și dorul de alții ca noi, strâns legați prin ligamente nevăzute... Mă regăseam și eu, când și când, după rătăciri suspect de nostalgice, mă desfătam și eu, redescoperindu-mă prin ceilalți, eram și eu un punct din cercul viu și diform al unor oameni de o clipă. Eram cu spatele la lac și cu fața spre grup, îmi consumam propria lacrimă, îmi eliberasem mânjii conștiinței lăsându-i
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
îndoiește că a avut-o, dar a pierdut-o, din neștiință sau nepăsare. „Miercurea din cenușă” este romanul în care prozatoarea încearcă sa redea marasmul care face să-i crească adrenalina omului modern. Un drog cu care ne obișnuim, ne desfătăm facând uz de tot apanajul unui modernism ieftin, de mucava, întrecându-ne în a ne exploata unii pe alții, făcând abstracție de mediul înconjurător, de lumea care poate exploda din neglijența noastră, în fiecare secundă. În „Fructul oprit”, Melania Cuc
DANTELA DE BABILON , O POVESTE DESPRE SOLIDARITATE UMANA SI SCHIMBAREA MENTALITATILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358471_a_359800]
-
încântându-i cu talentul lui înnăscut și cu ușurința mestecării ideilor și a rostirii acestora în măiestre cuvinte. El îi îndeamnă să bea alcoolul pentru că îi știe efectele, să procreeze, pentru că din plăcerea acestora își completează dorința de a se desfăta și a-și ușura pofta desfrâului. El creează versuri și desface taine, rupe inimi și subjugă pentru sinea lui viciații: la naiba cu punga de medicamente / sexul meu funcționează și cu bonuri / de masă / sau pot să-ți rad o
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
reprezentaționale în același tablou l-a făcut pe artist să reexamineze ce însemnau elementele bidimensionale, cum ar, de exemplu, literele de ziar. Pictorul trăia, de altfel, în creațiile lui, într-o lume ce nu aparținea formelor celei în care se desfăta întru adâncirea simțurilor, pentru că aceste tablouri evidențiau funcții ale elementelor picturale plate sau motivele curbilinii. Picasso era un revenit în iubire, el niciodată nu își părăsea definitiv amantele. Atunci, când se întrezărea melancolia, se așeza în fața pânzei și începea să
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358841_a_360170]
-
de a le oferi bacșișul cât mai consistent. Indată ce ai ieșit din aeroport, Bucureștiul ți se arată privirii mult mai bine. E din ce în ce mai curat, cu mai puțini câini vagabonzi, te întâmpină tot mai multe clădiri mari, moderne, care îți desfată ochiul și îți vorbesc mai mult. Plimbându-te pe străzi, constați că viața începe să își schimbe lumina și culoarea, că are alt puls și alt suflu. Incremenirea în stagnare, în starea de spirit apăsătoare, în derută, în neîncredere, în
ANUL 2015 CU MAI MULTE SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359040_a_360369]
-
a Americii. Remarci pofta lor de viață în terasele și restaurantele de toate categoriile care îi adună la taclale ca odinioară și la momente de destindere. Circulă iarăși glume și bancuri noi. In zilele de odihnă merg la iarbă verde desfătându-se cu bere și grătarele cu mici, ori cu fleici de vită sau de porc. In concedii merg la munte, la mare, practică turismul în țări mai îndepărtate. După ce poporul nostru a străbătut întortocheatul drum al schimbărilor care l-a
ANUL 2015 CU MAI MULTE SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359040_a_360369]
-
o strânsă legătură cu spiritul liber! Adam în grădina Edenului fiind, aflat într-o stare primară era fericit (rudimentar) doar prin prisma gândirii lui de a sta (în mod egoist ), de a bea și de a mânca, de a se desfată și de a asculta natură, că oricum față de Dumnezeu nu stia să facă ceva, fiind că un 'sugar' ce știa doar să primească, iar în fața LUI nici nu se deranja prea tare, chemandu-L doar când mai avea nevoie de
FERICIREA LUI ADAM?... II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359271_a_360600]
-
prin frumusețea grădinilor publice: În „Parcul Inohana” din orașul Chiba, nu departe de Kamogawa unde eram cazați, s-a organizat renumitul: „Cherry Blossom Festival”. „Parcul Inohana” este cunoscut prin numărul mare de cireși unde, primăvara, localnicii, dar și turiștii se desfată admirând florile de cireș. „Castelul Chiba” este iluminat pe toată durata festivalului, dând ocazia iubitorilor de frumos să admire priveliștea fantastică a florilor de cireș profilate pe cerul nopții. Într-o seară, priveam fascinați cum se strecurau, printre ramuri și
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360260_a_361589]
-
trei chipuri nemurit Și se spăla pe față într-un ocean pe o pitică albă Și alerga ca mii de ani lumină, chiar cu lumina contopindu-se Zbura din plus în minus infinit fugind hoinar Sub ploile de neutrini se desfăta scăldându-se Acel ocean în care el zburda fără hotar. Referință Bibliografică: Copilăria Leviathanului / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 394, Anul II, 29 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
COPILĂRIA LEVIATHANULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360588_a_361917]
-
roua/ Mă întrebasem ieri: ploua-va poate mâine?/ Venise cu arșiță mare vremea sapei/ Și toate cele verzi duceau dorul, apei/ Sosiseră apoi și norii plini de pâine/ Vântul scutură norii plini cu bice repezi/ Înnebunit de arșiță, ca să-și desfete/ În trupul chinuit, neostoita sete/ pământul bea de crăpa grelele lui lespezi”, etc. Poezia continua... alături de o alta scrisă cam tot așa. Le țin minte, deoarece după ce le-am văzut publicate, făcând naveta de la Sebiș la Beiuș, citeam la nesfârșit
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > TOAMNA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului toamna se despletește peste visele noastre, culorile arămii ne desfată ochii lacomi de frumos, sufletul intră-n eclipsă totală, cocorii pleacă din țară pe jos... adu-ne ,doamne, roadă bogată, adu-ne visele împlinite, din ulcioare fă chipuri de fată, ferește-ne cât poți de ispite, frumoasă toamnă cu sânii
TOAMNA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360000_a_361329]
-
grijă ca să aducă în locul său un om de nădejde, tânăr, cu putere de muncă... Așa că, îndată ce ajungi acasă, să le spui tuturor, să nu aibă grijă... -Las’ pe mine! Încep cu Floarea lu’ Boască. Măi pomenește ea... Când toți se desfătau pe seama Constanței Rebegilă, o mașină a oprit în fața sfatului raional. Au coborât patru persoane care s-au îndreptat spre secția de învățământ, aflată la parterul aceleiași clădiri. Cei șase proscriși au luat aceeași direcție, dar ferindu-se să fie văzuți
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
culcuș; alții, stând impasibili, ba chiar așteptând ca acești nenorociți să le cadă pradă, au împins, prin îndărătnicirea lor, ca lipsa, foamea și mizeria să-i îmbrățișeze. Pe când unii umblă cerșind un culcuș sau o bucățică de pâine, alții se desfată în palate, în chefuri și orgii, în automobile și landouri cu cai, ca din povești. Pe când Statul geme ca un bolnav pe patul de moarte, sub povara datoriilor enorme și a extraordinarelor cheltueli zilnice, acești îmbogățiți, speculanți ai autorităților, ai
Legea Nicolae Titulescu () [Corola-blog/BlogPost/339982_a_341311]
-
în automobile și landouri cu cai, ca din povești. Pe când Statul geme ca un bolnav pe patul de moarte, sub povara datoriilor enorme și a extraordinarelor cheltueli zilnice, acești îmbogățiți, speculanți ai autorităților, ai neamului și ai mizeriei omenești, se desfătează în bătaie de joc a celor pe cari i-au jefuit, cu sau fără conștiință, cu sau fără muncă. Asta este nedrept, neechitabil, necorect. În aceste împrejurări, naște principiul că nimeni nu se poate îmbogăți fără muncă și fără capital
Legea Nicolae Titulescu () [Corola-blog/BlogPost/339982_a_341311]
-
relatare se ispășesc lucrurile pe care dacă le-ai pierdut și-ți devin și irecuperabile, atunci acele lucruri nu mai merită. Lectorul în situație (Anne, respectiv, Adam Wellington) nu poate percepe ficțiunea decât ca pe o realitate: mai exact, se desfată în realitatea discursului imaginar. Primul impuls este să se ia ficțiunea drept materie palpabilă. Ca atare, tendința este de a crede pe cuvânt orice narator, de a-l credita în afara oricărei îndoieli. Existența nu încetează unde începe ficțiunea, căci suntem
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
relatare se ispășesc lucrurile pe care dacă le-ai pierdut și-ți devin și irecuperabile, atunci acele lucruri nu mai merită. Lectorul în situație (Anne, respectiv, Adam Wellington) nu poate percepe ficțiunea decât ca pe o realitate: mai exact, se desfată în realitatea discursului imaginar. Primul impuls este să se ia ficțiunea drept materie palpabilă. Ca atare, tendința este de a crede pe cuvânt orice narator, de a-l credita în afara oricărei îndoieli. Existența nu încetează unde începe ficțiunea, căci suntem
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
lui Mircea să ajungă mai repede la cuptorul care ardea fără încetare. Ajuns între șoldurile fetei, Mircea descoperi plăcerea impulsurilor transmise de vârful limbii sale în joaca cu mogâldeața de la poalele muntelui Venus, senzații ce făceau să tresalte fesele fetei, desfătându-se de plăcerea buzelor lipite de intrarea fierbinte a neastâmpăratei vizuini, dornică să înfrunte magnificul atacator al redutei sale, ce parcă se lăsa prea repede cucerită, în dorința să primească ofranda pasiunii cotropitorului victorios. Vârful limbii explorau părțile sensibile ale
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XI PLĂCERE SI SPERANŢĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341217_a_342546]
-
peste care era așezat un țol țesut în casă. Ina i-a întins pachetul, el l-a luat cu mâna tremurândă, a scos bucata de pâine și a mușcat din ea după ce o clipă și-a lăsat simțurile să se desfete în mirosul ei. - Au fost faine Crăciunuri în casa aia, a șoptit încet după un timp. - În care casă? am întrebat. - În casa voastră. Acolo a fost numai bucurie și fericire. Să nu o strâcați... A fost casa părinților și
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
peste ani, privirile-i sunt oțelite cetății mândre de titan. Rotește-ți ochii și privește cum ploaia visurilor tale, ponoarele le primenește să-ți fie sabie și zale! Iar codrii de mătase fină cu brazi și paltini uriași ce se desfată în lumină te-or legăna, în glasul lor mereu cu dragoste și dor, făcând și ei aceeași pași către izvor. Referință Bibliografică: VERS DE MATASE FINA / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 466, Anul II, 10 aprilie
VERS DE MATASE FINA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341463_a_342792]