3,459 matches
-
de laudă, nu alcătuiește o literatură...". Argumentația vine obligatoriu în sprijinul afirmațiilor, aici cu analiza personajului din piesa Rămășagul de Alecsandri și propriul personaj, Mătăsaru. În altă parte, în Holera, comentează o baladă populară, apoi un cântec popular în care deslușește "umor carnavalesc", iar într-o "recenzie" discerne vocația poetului Dăscălescu. Spiritul critic își găsește în tânărul fiu de boier, cu studii în Elveția, un începător de soi în cultura noastră, chiar cât privește rostul criticii. Ce este critica (literară)? "Prin
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
pasăre migratoare, reluându-și suflul după drum lung. Nu era frumoasă și nici urâtă, era tulburătoare, bizară și puțin tristă. O întâlnea într-o limbă nici a ei, nici a lui, de aceea inima îi părea criptată. Plănuia că va desluși misterele vocii ei, când lungea vocalele, în franceză, până când glasul îi devenea curgător și îi lua cu el voința de a i se împotrivi și tot restul. Nu schimbau cuvinte, ci stări, temperaturi ale mâinilor. După ce sfârși cu totul de
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
Socotea că aranjarea în fraze, întotdeauna artificială și chiar, adesea, destul de arbitrară, lipsea cuvintele de frumusețea lor elementară, individuală, și le îneca în siropul sintaxei. Un cuvânt, unul singur, îi ajungea pentru a pune lumea în mișcare, pentru a-i desluși un nou secret, pentru a-i adăuga un nou înțeles. Trăia pentru cuvinte și împreună cu ele, strângând în ființa lui, zi și noapte, toată memoria lumii. Își citea și recitea listele, căuta în caiete, ștergea, corecta, adăuga. Se mira singur
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
este realizat în parteneriat media cu Trustul de Presă Agenda. Înțelepciune și gând bun l În cărțile părintelui Țâru O bună parte din textele care cinstesc, în paginile săptămânalului „Agenda“ și ale cotidianului „Agenda zilei“, marile praznice ortodoxe de peste an, deslușindu-le semnificațiile profunde din perspectivă biblică, sunt adunate între copertele cărții pe care părintele Horia Țâru a publicat-o la Editura Mirton. Intitulat „Doamne, rămâi cu noi! “, volumul este un adevărat îndreptar la îndemână oricărui cititor care dorește să-și
Agenda2006-04-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284662_a_285991]
-
mai ales când nu este interesat de ceea ce vorbește, iar gândurile lui sunt aiurea. A asculta înseamnă nu numai să vezi că interlocutorul vorbește și să realizezi acest lucru, ci și faptul că cel care ascultă procesează cuvintele auzite și deslușește astfel mesajul transmis. Neascultarea poate fi de multe ori o cauză a adâncirii conflictului, cănd din această cauză se poate da o altă interpretare sau un alt sens cuvintelor recepționate, ceea ce irită adversarul care va reacționa ca atare. Interpretările greșite
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
Amintirilor din copilărie e mult provocatoare. Diferit de Caragiale în destule privințe, neavînd cu teatrul nici o legătură scriptică decît un proiect neîmplinit, Creangă posedă, inclusiv în postumitate, o fibră actoricească. Cu o justă intuiție, Adrian Dinu Rachieru își propune a desluși în fenomenul Creangă cu precădere „spectacolul disimulării”: „Creangă devine un spectacol: intră în rol, se prostește, se plînge că ar fi «greu de cap», își exhibă țărănia (deși, sesizase Călinescu, Creangă era țăran «doar la fire»)”. „Măscăricios”, „coțcar”, „popă tuns
Creangă, un autor „epuizat“? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4340_a_5665]
-
și mai rău, cei care sunt în tabăra trădătoare. Onoarea este o virtute care înnobilează, dar se pierde ușor. Să fim la înălțimea ei! Presiunea politică, internă și internațională, exercitată asupra țării, a noastră, a tuturor românilor, are cauze insuficient deslușite până în prezent, dar oricine poate să constate că se încearcă negarea dreptului nostru la libera determinare. În mod explicit și paradoxal, ni se neagă dreptul votului liber exprimat și consecințele legice ale exprimării lui. Ori democrația nu există în afara dreptului
Revoluționarii continuă lupta cu regimul Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/42778_a_44103]
-
parlamentar al PP-DD cu privire la susținerea de mâine de care va beneficia noul guvern din partea parlamentarilor PP-DD și promisiunea domniei sale că se ține de cuvânt atunci când promite ceva. Această declarație, deși nu este explicită, poate fi citită printre rânduri. Eu o deslușesc astfel: în curând, OTV va emite din nou în România”, a scris Narcisa Iorga pe blogul ei.
Narcisa Iorga, scenariu incredibil: Ponta îi va da licența OTV înapoi lui Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/42843_a_44168]
-
au mai fost și alții, dar eu consider această notă drept o victorie personală, pentru că am muncit aproape jumătate de an la ea, și am fost îndrumat de un mare critic de teatru, Ana-Maria Nistor, fără de care nu reușeam să deslușesc toate metodele de resuscitare ale literaturii dramatice de după 1989", spunea Sorin Șaguna, pentru Opinia Buzău.
Sorin Șaguna a murit. Florin Zamfirescu: Sunt șocat by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/42955_a_44280]
-
din dorința posesiunii. În aceasta lumină formele se metamorfozează, trecînd din planul existenței, în cel al nonexisteneței. Din negrul viu spre negrul mort, stăpînit de beznă pură, plin de forme fără contur aflate într-o perpetuă mișcare. Pentru a putea desluși lumina în beznă, e nevoie de un ochi asemănător gropilor ce se cască-n conștiința muritorilor, din care se ridică „un suflu rece”, semn că „oaspetele mult așteptat”, menit să absolve lumea de păcate, „e pe aproape.” El e Nimicitorul
Negru pe negru și negru pe alb by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/4299_a_5624]
-
Dan Hăulică I-am deslușit demult o valoare de epigraf - definitivă, în candoarea ei aparentă -, unei mărturisiri neașteptate, aparținîndu- i lui Ștefan Luchian. Se ivea amical, într-o scrisoare trimisă de la Moinești, unde pictorul, la zenitul acuității sale, nu-și cruța puterile, se așternea într-
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
și pune în lumină mai cu seamă defectele contemporanilor, slăbiciunile, ce e rău în alcătuirea unuia sau altuia și o spune fără ocoluri, repede și uneori prea repede. Alteori e totuși analitic, spre a vorbi astfel, dispus să demonteze, să deslușească resorturile ascunse ale comportărilor, mecanismele interioare și felul în care acționează asupra lor contextul. Un portret de această factură i-l face lui Dumitru Popescu, observat cu atenție de Niculae Gheran în diversele împrejurări în care a avut de-a
Despre o lume apusă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4457_a_5782]
-
Hristos, sora Irina! Cîștigase un suflet pentru ortodoxie și pentru țara asta, așa cum spunea părintele Iustin. Se gîndi că bătrînul duhovnic ar fi mîndru de el. Starețul de la Mănăstirea Petru Vodă făcuse mulți ani de pușcărie politică și știa să deslușească semnele timpului. Semnele sunt peste tot, spunea părintele Iustin Pârvu, sărăcia, foametea, plecarea tinerilor, pribegia lor prin lume după o bucată de pîine, intelectualii noștri care se dedau la cele mai umilitoare ascultări și munci pentru un ban (...). Am ajuns
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
Dan Grigore a ținut un work shop, fiind o călăuză întru inițierea unor tineri muzicieni. Despre asta am scris atunci și îmi amintesc cu bucurie, mereu, de starea mea de grație și de ochii mari, în transă, ai celor care deslușeau nu doar spiritul muzicii, ci și filosofia ei, a cuvîntului, a minții lui Dan Grigore. Intimitatea acestui loc mi-a făcut bine. Era absolut plin, iar spectatorii făceau parte din atmosfera mea, a spectacolului lui Alice Barb și din povestea
Vă place Beethoven? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4477_a_5802]
-
constatarea identității părților și, după caz, a reprezentanților sau celor chemați a încuviința actele pe care părțile le îndeplinesc, în toate cazurile arătate de art. 20 lit. f. Articolul 18 În vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, notarul de stat este dator să deslușească raporturile reale dintre părți și să le dea explicațiile și îndrumările necesare asupra consecințelor juridice care decurg din actul juridic pe care părțile vor să-l îndeplinească. Notarul de stat va da înscrisurilor pe care le întocmește cuprinsul corespunzător voinței
HOTĂRÎRE Nr. 1518 din 14 octombrie 1960 pentru aprobarea Regulamentului privind aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106199_a_107528]
-
luă pachetul de țigări de pe masă, păru a sta în cumpănă câteva clipe, apoi își aprinse o țigară. Nu mai fumase din facultate. La un moment dat, tresări brusc: Gheorghe bolborosea prin somn ceva. ,,Ce faci, Ilona?” reuși femeia să deslușească. Nu spuse nimic. Se ridică și se așeză în celălalt colț al camerei, pe scaunul preferat al soacrei. Izbucni apoi într-un plâns tăcut, privind din când în când spre Gheorghe, atentă să nu-l trezească. Asta trăiește, este doar
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
ceața deasă din fața ochilor, disting doar o pată gri. Nu mi dau seama pe ce canal a rămas televizorul ieri seară. Totuși, îmi dau seama că e un canal de știri. Las acolo. Încet-încet, durerea de cap începe să slăbească. Deslușesc vocea pre zentatoarei. O vreme, rămân cu ochii închiși și ascult. O vreme. Apoi pipăi telecomanda închid televizorul. E liniște. Mai devreme simțeam o chiorăială în stomac. Acum a-nceput să mă doară. Pipăi aerul care duce spre bucătărie. De
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și nu vedea nimic, ea de fapt auzea și vedea totul, ca o zgripțuroaică. Auzea și vedea totul și prin somn. Înaintă, pășind pe vârfuri, până la celălalt pat. Obișnuită cu întunericul spăimos adunat din unghere, ca niște duhuri la pândă, desluși pe laviță trupul nemișcat al bătrânei, cu mâinile împreunate pe piept. Camera-ntreagă, sufocată de mirosuri grele ca de etuvă, părea cavou deschis din care fața bătrânei o înfiora cu prezența ca o amenințare, gonind-o cât mai repede de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
jilăvit de roua care-i pătrundea pănă-n bătaia inimii și îi dilată pieptul ca un suspin. "Frumos e, Doamne!" își spuse. Își trecu încet palmele peste sâni și își șterse monturile transpirate ale palmelor de coapse. După ce se mai obișnui, desluși în umbrele pomilor adierea vântului în crengi. Prinse să soarbă cu nările dilatate mirosurile grele, dospite-n beznă; mirosurile acelea de paragină, de ziduri coșcovite și de vreme hapsână strecurată în crăpăturile pământului, în țărâna ce-i scrâșnea strivită sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
venise, că se lăsase împins de curiozitate, de îndoială, de gelozia lui rea și venise să afle, ce? că-l înșală? că altul mai șmecher... Coborî atent, amestecându-se printre cheflii. Ravagiile din stomacul lui erau mărite chinuitor de priveliștea deslușită de-aproape. Mormane de mici sfârâitori și cârnați usturoiați dispăreau sub ochii lui, ca-ntr-un cataclism, în fălcile osoase. Își înfrupta ochii cu pâlpâirea și zvâcnetul gol al dansatoarelor și-și strângea pumnii și dinții, văzând cum se-ndoapă dihăniile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
boală când nu și-o putea alunga, îl hărțuia întruna, trăgând spaima după el. Asta e! Închipuirea. Toate pornesc din închipuire... Gândul i se opri retezat de fascicolul reflectorului. La doi pași înaintea lui, în marginea unui vagon de vite, deslușea silueta santinelei. Nu mai putu nici mâna să și-o miște. Pielea capului i se răci. Auzi lătrăturile câinilor și, curios! asta-i dădu curaj! Ascultă mai bine. Desluși din nou strigătele nedeslușite, glasurile amestecate care veneau de undeva de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
La doi pași înaintea lui, în marginea unui vagon de vite, deslușea silueta santinelei. Nu mai putu nici mâna să și-o miște. Pielea capului i se răci. Auzi lătrăturile câinilor și, curios! asta-i dădu curaj! Ascultă mai bine. Desluși din nou strigătele nedeslușite, glasurile amestecate care veneau de undeva de la un vagon din față, de lângă locomotivă. Se târî pe burtă, ocolind santinelele pe partea cealaltă, ocrotit de întuneric. Pe măsură ce se apropia, nu-i venea să creadă că era cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Încetini fuga, să asculte mai bine, apoi se strecură grăbit și atent prin rambleurile înalte. Peste față și mâini, frunze reci, aspre și zimțate. La lumina reflectorului, umbre de oameni și câini. Fragmente de mâini și picioare pâlpâind uriașe. Nu deslușea clar petele întunecate desfăcute din celelalte vălmășaguri, înnodate, săltând în jurul vagoanelor, dar știa ce erau înainte de-a le auzi vocile și-și dădu seama și ce greu îi va veni. Reflectorul izbucni orbitor. Mătură acoperișul atelierelor; scăzu, ezită buimac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
plin de lumini nemișcate, și-o umple de liniște, ca altădată, demult, atât de demult, că uitase, și somnul nu avea moartea în el. Punea capul jos și-ncepea să zboare. Trupul său măcinat, brațele vlăguite și ochii istoviți, care deslușeau tot mai des umbre acolo unde erau făpturi vii, se umpleau de ceva dulce și ciudat. Junghiurile vechi încetară, și-mpunsătura din șale și din încheieturi, respirația greoaie și gâfâită cu izbucniri de tuse se ușură pe nesimțite, ca și cum pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
avea atâta haz în el, să mai dea și altora. Chiar zău? Nu știați?! N-ați primit veste? Nu ți-am spus? De la Tudor. Dacă asta-i vestea, mi-a adus-o Tudor în dimineața asta, da încă n-am deslușit-o... Ha! Ce Tudor! protestă pădurarul. Eu grăiesc de domnul Tudor și matali mă iei cu Tudor, cerbul! Am scrisoare! izbucni ea neputându-și stăpâni țipătul de bucurie și surpriză. A venit scrisoare! Ce scrisoare! se hurducă de plăcere din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]