790 matches
-
Pearl Harbor, principiul izolaționismului a constituit politica externă oficială a SUA, sprijinită de marea majoritate a populației. Este interesant de imaginat cum ar fi arătat lumea dacă președintele F.D. Roosevelt ar fi preîntâmpinat, prin demersuri diplomatice și economice, atacul japonez disperat de la Pearl Harbor. Philip Roth, în The Plot Against America, roman îmbrăcând forma istoriei alternative, face un asemenea efort de imaginație, dublat de o solidă cunoaștere a realităților americane interbelice: cel mai popular erou american, pionierul zborului transatlantic, Charles Lindbergh
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
terorizata o considera deja pe Giovanna drept o vrăjitoare. Cu fața în lacrimi, Giovanna se aruncă în brațele tatălui său care o preda pentru a fi arsă pe rug, ca singur mijloc de a-i salva sufletul păcătos. Carlo este disperat că nu o poate ajuta în timp ce poprul a și uitat meritele Giovannei renegănd-o pentru a fi întinat gloria Franței. Actul III. Tabăra engleză. Giovanna în lanțuri așteaptă lângă rugul pregătit. Din depărtare se aud zgomotele bătăliei care se desfășoară și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
motivul dragostei care o poartă Dogelui. Se aud pașii lui Boccanegra care se apropie, astfel că Gabriele este nevoit să se ascundă. Amelia îl roagă pe Doge să-l ierte pe Gabriele (Figlia! — Sì afflitto, o padre mio?). Boccanegra este disperat deoarece numele lui Gabriele figurează pe o listă pe care el tocmai a citit-o și care conține numele celor care sunt implicați într-un complot îndreptat împotriva sa (Oh! Amelia... ami... un nemico...). Boccanegra mai întâi o refuză pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui vitregă. Șocat, Rodrigo încearcă să abată gândurile lui Carlo înspre politică. Carlo trebuie să ceară tatălui său să fie numit guvernator al Flandrei. Sosesc la mănăstire Filip și Elisabeta pentru a vizita mormântul lui Carol al Vlea. Carlo este disperat să-și revadă din nou iubita alături de Filip. Rodrigo îl îmbărbătează și cei doi tineri își jură unul altuia prietenie veșnică. Scenă 2. Dincolo de porțile mănăstirii spaniole Sân Giusto. Doamnele din anturajul Elisabetei își petrec timpul așteptând o pe această
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
douăzeci de ani din aceste locuri, o fabrică de mobilă ar fi avut materie primă pentru o sută de ani, timp În care alte păduri ar fi luat locul celor tăiate rațional. Dar n-a fost să fie! Să nu disperăm Însă! Vreau să cred că În fibra genetică tainică a oamenilor din aceste locuri mai este energie care să le poată regenera sufletul. Așa cum am coborât din munți după ce vatra ne-a fost pustiită de barbari, ne vom Întoarce iarăși
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu s-a sfârșit ancheta. Avea lacrimi în ochi și glasul îi tremura. L-am îmbrățișat și amândoi am plâns. Nu puteam vorbi de emoție. Să știi, a continuat, că toți colegii îți doresc sănătate. Fii tare și să nu disperi. Noi ne rugăm pentru tine. Să știi că e și Marin aici, am apucat să-i spun. Gata, a zis agentul, nu mai lungiți vorba, să nu te înhațe și pe tine! Comănescu a plecat cu ochii în lacrimi; l-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și depresiune, s-a schimbat brusc. Fără să vreau mi-am împărtășit cugetul: Fraților, nu suntem singuri în această suferință. Mântuitorul e cu noi. A venit aici înaintea noastră. Să ne întâmpine, să ne primească, să ne mângâie, să nu disperăm. El ne aștepta aici și noi nu știam. El nu este pe Cruce! Ci pe Scaunul de Slavă, Biruitor. Noi suntem acum pe Cruce. Ca să ne ispășim păcatele și să ducem, prin El, neamul acesta la biruința împotriva celui rău
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
știți ce faceți. Aceasta este rușinea voastră, nu a mea! Pe voi vă degradează, ca oameni, nu pe mine! A mea este credința în Dumnezeu și dragostea de neam, care mă fac biruitor tocmai prin această suferință. Ăștia sunt nebuni, disperau. Numai niște nebuni pot gândi așa! Eram nebuni. Nebunie sfântă pe care nu puteau s-o înțeleagă anchetatorii. Mintea lumească nu putea vedea dincolo. Dacă au căzut mulți dintre cei apropiați Căpitanului, a fost pentru că s-au legat sufletește de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dar publicul trebuie să vă iubească ! Ovrei, neovrei, Sachi Disperatu’ e de senzație, glumește și Cristi. — Ei, mon cher, râzi tu, râzi, dar dumnea-mea chiar a semnat așa. Cristi se întoarce spre Mihail, iar acesta îi confirmă. Nu, serios ? Sachi ? Disperat după amor și romanțe, domnișorule Cristian. Dar ! Dar ! Am publicat și ca Ivan Turbincă sau Ion Palavră până să ajung la acest Ion Pribeagu, de asta ce spui ? Mamutu’ comandă al treilea rând de whisky-uri, printre hohote de râs
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
știi prieten, și ai încrede în el, și el te vinde!? Apăi, să mă ierte Dumnezeu, Iuda și Hristos... tot acolo sunt. Deci păcatul de a-ți vinde aproapele... Sunt niște gesturi pe care omu’ nu le face pentru că-i disperat, că nu-l pune nimeni, domnule, dar el s-a angajat să aibă un avantaj din asta! Vă mulțumesc... NISTOR MAN S-a născut la 1.08.1929 în comuna Șieu, județul Maramureș. Naționalitatea: română. Religia: greco-catolică. Studii: Facultatea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de modă veche și slujitori de interese meschine. Oamenii puterii din România se complac în situația actuală și nu vor să o schimbe, vor mai departe mocirla în care se pot îmbogăți mai departe necontrolați și nepedepsiți. Nu trebuie să disperăm însă, în România există o mulțime de tineri instruiți și cultivați, minți luminate și suflete curate, cu dragoste de neam și țară, cu iubire de Dumnezeu, care pot redresa starea de lucruri deplorabilă de astăzi. Trebuie doar să fie lăsați
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
în datorii la băncile naționale și internaționale, nu mai au cu ce să plătească nici măcar dobânzile la credite, cu atât mai mult datoriile propriu zise. Ce urmează? Un colaps bancar mondial, împreună cu toate urmările nefaste pentru economia mondială. Să nu disperăm, să nu ne pierdem încrederea în Divinitate, pot apărea pe neașteptate soluții pozitive surprizătoare, răsturnări de situații la care nu ne-am putut gândi până acum. Dumnezeu să ne ajute și să ne ferească de necazurile care s-ar putea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Ea suna mereu să se intereseze de el, să îi facă rost de contracte... Din prea multă dragoste și dorința de a-l ajuta, i-a închis ușile tuturor teatrelor. Am fost la ei acasă, undeva, lângă Paris. El era disperat, aveau un cățel și nu mai mergea să cânte decât în Turcia. Atunci, el s-a decis să își schimbe numele total și s-a rebotezat Max Eggert, după o mătușă. Cât de frumos era în Herodiada... — și cu Paul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
îmbarcă și Mihăiță. Disperarea lui a fost extremă - nota Carol -, mai ales când a citit scrisoarea ei, o scrisoare care conținea toate elementele voite, dar lipsită de cel mai elementar simț de tandresă și de inimă. Bietul copil a fost disperat și pentru prima dată l-am văzut plângând cu nesaț. Își lăsase capul pe umărul meu și lacrimile curgeau cu nesaț. I-am spus că nimeni mai bine decât mine (nu poate - n.n.) pricepe disperarea lui și adânca lui durere
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Cu cât ne apropiem de New York, circulația pe șosele e de necrezut. La 20 km de oraș, o Întretăiere de șosele În fața cărora nu știu pe unde să o iau. Un agent de circulație postat Într-o cabină Înaltă e disperat de Întârzierea mea. Ne facem doar semne zadarnice. Când mă uit Înapoi și văd convoiul de mașini, pricep disperarea lui. O mașină veche, descoperită, trece pârâind pe lângă noi. E plină de studenți. Și-au pus pe cap un polog și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
fericire. Etichetarea unei vieți, a unui destin trebuie făcută nu la un moment dat, ci, dacă se poate, la „sfârșitul” traseului, poate chiar... după. Să nu ratificăm și să nu tragem concluzii Înainte de vreme. Să nu absolutizăm și să nu disperăm. Distanța dintre fericire și nefericire poate fi foarte mică. Nefericirea de astăzi poate constitui izvorul fericirii de mâine. Ceea ce astăzi considerăm a fi nefericire mâine ne-ar putea oferi fericirea. Nefericirea are și „fețe” bune, dacă avem răbdare și chibzuință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
avem la dispoziție, cu ceea ce ni s-a dat. Din prieten și șansă, devine dușman și sursă de necaz. În loc să-l folosim pentru a ne mântui, Îl utilizăm pentru a face paradă (cu lucruri și cu noi Înșine). Să nu disperăm și să nu șovăim. Cea mai gravă Înstrăinare a omului este cea de sine și de valorile superioare lui. Stările invocate mai sus sunt reale și Îi pun la Încercare pe mulți. Risipirile sunt multe, mărunte, dese... dar nu definitive
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și implicarea lor sub marca creștină sunt semne elocvente. Totuși, să fim realiști În ceea ce privește materializarea exactă a rezultatelor instruirii și formării religioase. Nu ne putem aștepta numaidecât la rezultate imediate, pe termen scurt (de fapt, de scurtă durată!). Să nu disperăm și să nu sperăm la mai mult decât trebuie. În fond, orice act formativ Înseamnă să sădești ceva cu gând bun și să ai apoi răbdare, căci roadele vor veni la timpul lor (nu apar peste noapte, forțat, intempestiv). Nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și astfel de ispite sau Încercări - care au existat, se știe, de-a lungul Întregii istorii. Cu acest prilej, credința noastră e supusă unor probe, se Întărește, primește o reală și consistentă Întemeiere. Să nu ne temem și să nu disperăm - așa se desenează istoria spiritului, destul de zbuciumată și supusă Încercărilor de tot felul. Astfel de sfidări au fost, sunt - după cum constatăm - și vor continua cu siguranță să mai fie. 10. 2. Postul, ocazie de concentrare și recentrare În tradiția creștin-ortodoxă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
timpul. Nu-i dai nimic. Un fazan Îl faci și gata. Dar cu un gagiu e altfel. Îl servești pentru ce plătește. CÎnd ești cu el, te simți bine și vrei să se simtă bine și el. Dacă vrei să disperi cu adevărat un bărbat, aprinde-ți o țigară chiar cînd ți-o trage. Sigur, bărbații chiar nu-mi plac deloc pe plan sexual. Felia mea adevărată sînt gagicile. Mor să iau o gagică cu nasu’ pe sus și s-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
pe Calipso, plecând cu pluta pe care și-a construit-o pe „marea cea sfânt)”. Poseidon, v)zându-l, agit) apele cu tridentul s)u, provocând o furtun) Îngrozitoare; Ino, cea cu glezne subțiri, vine În ajutorul lui Ulise, care este disperat, dându-i v)lul ei și spunându-i s) Înoate prin furtun). Ce poate fi mai frumos, măi emoționant decât aceasta - Ulise rugându-se epuizat zeului apelor, care sl)bește curenții și Îl las) s) ajung) la mal. Și astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
strigăt de deșteptare și Teatrul Național va fi salvat! Teatrul Național va fi restabilit! M. Pasccaly Artist comedian“86 Acesta era sistemul reclamei teatrale acum mai bine de o jumătate de secol, iar Pascaly abuza de el. Genul plângător, apelurile desperate la public, și declarația sărăciei sale era genul său: declamația jalnică îl caracteriza.87 Dar, firește, ceasul „teatrului“ nu sunase încă în România. La aceeași epocă, în septembrie 1871, venise și marea tragediană italiană Adelaida Ristori.88 Dar iată cum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
câștigat repede o mare popularitate în clasele de jos ale societății; apoi faima lui s-a urcat și în straturile de sus. Atât de puternică este sugestiunea și atât de întinsă era incultura, încât, la cele mai multe consulturi, când cazurile erau desperate, doctorul Drasch trebuia să fie chemat ca un salvator. De cum a venit în București, a tras la Hotelul Avram de sub Dealul Mitropoliei; aci a locuit foarte multă vreme, până ce a îmbrătrânit, și aci primea, într-o cameră modestă. Mai târziu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
situației disperate pe care o generează Întocmirea inadecvată a relațiilor agrare. În acest spirit, majoritatea știrilor irlandeze Încep cu formule de genul: „Din Irlandia tot rău. Foametea Își cere jărtfe”; „Irlandia ajunge la culmea ticăloșiei sale”; „omorurile săvârșite de cei desperați” etc. Dintre temele relevante politic, dacă scădem cele 16 ocurențe ce reflectă discuțiile parlamentare din jurul acestei grave probleme, cele mai caracteristice rămân Înfierarea drastică a oprimării naționale exercitate de Anglia, ale cărei consecințe ajung acum la paroxism (șase ocurențe), și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
absolut, vă va ajuta să vă atingeți idealul, dar s-ar putea să aibă, mai Întîi, niște rezultate care să vă oblige să vă confruntați cu blocajele care vă Împiedică de obicei să obțineți ceea ce doriți. De pildă, dacă sînteți disperat să aveți o relație plină de iubire, aceasta ar putea avea drept cauză faptul că nu simțiți că sînteți o ființă Întreagă În lipsa unui partener. Acest lucru poate Însemna că este nevoie să schimbați ceva În legătură cu respectul de sine și
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]