590 matches
-
noi născuți; în 1908 Rischieth în Anglia găsește un caz la 1742; în 1924 John Davis în U.S.A. găsește un caz la 1170, la o populație din Baltimore care conținea un mare număr de negrii; Ivy consideră că frecvența despicăturilor labio-maxilo-palatine este de 5 ori mai mare la populația albă în S.U.A. decât la populația neagră. În ceea ce privește alte rase părerile sunt divergente, iar statisticile sunt insuficiente în special pentru populația din Asia, Africa și America de Sud; în 1929 Peron și Veau
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și V. Chiriac studiază frecvența malformațiilor congenitale labio-maxilo-palatine la noii născuți în țara noastră în perioada 1960-1971 în două maternități din București. Ei găsesc o frecvență generală de 1 la 1215, apropiată de frecvența raportată de autorii din alte țări, „despicăturile de buză, de boltă și de văl palatin ocupând locul 7 în tabloul celor 13 tipuri de malformații congenitale” (41; p.347). Acești autori găsesc că frecvența malformațiilor congenitale și frecvența despicăturilor prezintă o tendință de creștere progresivă de la an
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de frecvența raportată de autorii din alte țări, „despicăturile de buză, de boltă și de văl palatin ocupând locul 7 în tabloul celor 13 tipuri de malformații congenitale” (41; p.347). Acești autori găsesc că frecvența malformațiilor congenitale și frecvența despicăturilor prezintă o tendință de creștere progresivă de la an la an în decada 1960-1971. Ei cercetează 50.980 de noi-născuți în această perioadă și constată că etapa de vârf a frecvenței despicăturilor labio-maxilo-palatine se află între anii 1962-1965, când se înregistrează
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Acești autori găsesc că frecvența malformațiilor congenitale și frecvența despicăturilor prezintă o tendință de creștere progresivă de la an la an în decada 1960-1971. Ei cercetează 50.980 de noi-născuți în această perioadă și constată că etapa de vârf a frecvenței despicăturilor labio-maxilo-palatine se află între anii 1962-1965, când se înregistrează o incidență de 1 la 559 la populația tării noastre de atunci. Și pentru alte țări autorii găsesc o frecvență similară în acest interval de timp. În anii 1967- 1971 incidența
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
labio-maxilo-palatine se află între anii 1962-1965, când se înregistrează o incidență de 1 la 559 la populația tării noastre de atunci. Și pentru alte țări autorii găsesc o frecvență similară în acest interval de timp. În anii 1967- 1971 incidența despicăturilor congenitale de boltă și văl palatin, deși este mai scăzută în comparație cu perioada precedentă, 1960-1966, prezintă o tendință de creștere de la an la an (după unii autori). Astfel în anul 1967 această incidență este de 1 la 2709 pentru ca în 1970
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
că această condiție este mult mai frecventă la băieți decât la fete. Din 235 de cazuri depistate de Schwartz, 139 au fost băieți și 96 fete (respectiv 59% și 41%) (167; p.228). Fogh - Anderson a găsit la 625 cazuri, despicătură labio-palatină într-o proporție de 2 la 1 la băieți față de fete, în timp ce despicătura izolată de palat este preponderentă la fete (în aceeași proporție de 2 la 1). Aceeași distribuție a fost constatată și de Frazer și Baxter într-un
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de cazuri depistate de Schwartz, 139 au fost băieți și 96 fete (respectiv 59% și 41%) (167; p.228). Fogh - Anderson a găsit la 625 cazuri, despicătură labio-palatină într-o proporție de 2 la 1 la băieți față de fete, în timp ce despicătura izolată de palat este preponderentă la fete (în aceeași proporție de 2 la 1). Aceeași distribuție a fost constatată și de Frazer și Baxter într-un studiu pe 102 subiecți. În studiul efectuat de noi privind frecvența formei clinice pe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
este preponderentă la fete (în aceeași proporție de 2 la 1). Aceeași distribuție a fost constatată și de Frazer și Baxter într-un studiu pe 102 subiecți. În studiul efectuat de noi privind frecvența formei clinice pe sex am găsit despicături izolate de palat la 130 de fete și 109 băieți (respectiv 25% și 19%). S-a observat că despicăturile unilaterale apar mai frecvent decât cele bilaterale, despicătura de partea stângă fiind mai frecventă decât cea de partea dreaptă. La noi
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și Baxter într-un studiu pe 102 subiecți. În studiul efectuat de noi privind frecvența formei clinice pe sex am găsit despicături izolate de palat la 130 de fete și 109 băieți (respectiv 25% și 19%). S-a observat că despicăturile unilaterale apar mai frecvent decât cele bilaterale, despicătura de partea stângă fiind mai frecventă decât cea de partea dreaptă. La noi în țară frecvența formelor este amplu studiată de V. Popescu (1972) care găsește următoarele frecvențe: Tabelul 4 Frecvența formei
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
În studiul efectuat de noi privind frecvența formei clinice pe sex am găsit despicături izolate de palat la 130 de fete și 109 băieți (respectiv 25% și 19%). S-a observat că despicăturile unilaterale apar mai frecvent decât cele bilaterale, despicătura de partea stângă fiind mai frecventă decât cea de partea dreaptă. La noi în țară frecvența formelor este amplu studiată de V. Popescu (1972) care găsește următoarele frecvențe: Tabelul 4 Frecvența formei clinice - după Valerian Popescu (150) A. Despicături parțiale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
bilaterale, despicătura de partea stângă fiind mai frecventă decât cea de partea dreaptă. La noi în țară frecvența formelor este amplu studiată de V. Popescu (1972) care găsește următoarele frecvențe: Tabelul 4 Frecvența formei clinice - după Valerian Popescu (150) A. Despicături parțiale (57,08%) a) anterioare (29,08%) 1. incomplete (21,63%) - unilaterale (16,5)% - bilaterale (5,31%) 2. complete (7,45%)unilaterale (7,1)% - bilaterale (0,35%) b) posterioare 1. incomplete (23,1%) 2. complete (4,9%) B. Despicături asociate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
A. Despicături parțiale (57,08%) a) anterioare (29,08%) 1. incomplete (21,63%) - unilaterale (16,5)% - bilaterale (5,31%) 2. complete (7,45%)unilaterale (7,1)% - bilaterale (0,35%) b) posterioare 1. incomplete (23,1%) 2. complete (4,9%) B. Despicături asociate (12,32%) anterioare 1.unilaterale (8,8%) 2. - bilaterale - posterioare (3,52%) C. Despicături totale 1. - unilaterale (24,1%) 2.bilaterale (6,5%) Despicătura se observă în circa 20% mai mult la băieți decât la fete, la băieți predominând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
5)% - bilaterale (5,31%) 2. complete (7,45%)unilaterale (7,1)% - bilaterale (0,35%) b) posterioare 1. incomplete (23,1%) 2. complete (4,9%) B. Despicături asociate (12,32%) anterioare 1.unilaterale (8,8%) 2. - bilaterale - posterioare (3,52%) C. Despicături totale 1. - unilaterale (24,1%) 2.bilaterale (6,5%) Despicătura se observă în circa 20% mai mult la băieți decât la fete, la băieți predominând forma totală în timp ce la fete cea parțială. Din statisticile publicate de O.M.S. se constată
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
1)% - bilaterale (0,35%) b) posterioare 1. incomplete (23,1%) 2. complete (4,9%) B. Despicături asociate (12,32%) anterioare 1.unilaterale (8,8%) 2. - bilaterale - posterioare (3,52%) C. Despicături totale 1. - unilaterale (24,1%) 2.bilaterale (6,5%) Despicătura se observă în circa 20% mai mult la băieți decât la fete, la băieți predominând forma totală în timp ce la fete cea parțială. Din statisticile publicate de O.M.S. se constată că malformațiile congenitale cresc aproape în progresie geometrică în ultimul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
boli, cât și pentru a contribui la urmărirea pas cu pas a ecoului tratamentului asupra comunicării, asupra mesajelor.” Tatiana Slama Cazacu 3.1. Criterii de diagnoză În urma mai multor cercetări ale autoarei, se ajunge la concluzia că tulburările fono-articulatorii consecutive despicăturilor congenitale labio-maxilo-palatine dispun de o varietate complexă în funcție de vârstă, de momentul intervenției chirurgicale, de particularitățile psiho-individuale, precum și de mediul care dirijează formarea și dezvoltarea vorbirii (192; p.84-113; 193; p.547-693; 195; p.32-45). Considerate un dat intrinsec al defectului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se adapteze la organ prin acte de compensare, componenta psihică și intelectuală fiind un adjuvant de mare valoare. Pe lângă „influențele naturale” se produc și acele „influențe nenaturale” prin acte de compensare sau de agravare prin complexare psihică. Unele cazuri de despicături neoperate până la vârsta adultă au o vorbire compensată până la normal cu antrenarea velo-faringiană, fapt ce vine să argumenteze posibilitățile multiple de adaptare ale funcției fonatorii la forma și starea aparatului instrumental. Diagnosticul tulburărilor rhinolalice de origină velo-palatină trebuie să se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
necesară în aplicarea diferențiată a unei metodologii de corectare cât mai adecvată și mai eficientă, am observat că aceasta nu stă sub dependența directă a formei clinice a defectului cât sub aceea a unei multitudini de factori de influență. Astfel, despicătura posterioară incompletă a determinat la subiectul H.L. în vârstă de 3 ani și 6 luni, operată la această vârstă, o ușoară rhinolalie apperta, cu absența consoanelor linguo-velare (c-g) și a siflantelor constrictive (s, ș, t, z) în timp ce la subiectul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
l, h” fiind pronunțate corect fără să găsim o constantă de suplinire a celorlalte posibilități de articulare. Suflul nasal înregistrează o pierdere mare de aer cu inspir mic. Aceeași necorespondență dintre forma defectului și tulburarea rhino-dislalică se manifestă și în despicăturile complete și totale. Așa de exemplu, vorbirea subiectului C.E. în vârstă de 9 ani cu despicătură bilaterală completă operată la 2 ani, se caracterizează printr-un fonetism neinteligibil, cu absența a patrusprezece consoane, puternic suflu nasal, nasonare și defecte anexe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
articulare. Suflul nasal înregistrează o pierdere mare de aer cu inspir mic. Aceeași necorespondență dintre forma defectului și tulburarea rhino-dislalică se manifestă și în despicăturile complete și totale. Așa de exemplu, vorbirea subiectului C.E. în vârstă de 9 ani cu despicătură bilaterală completă operată la 2 ani, se caracterizează printr-un fonetism neinteligibil, cu absența a patrusprezece consoane, puternic suflu nasal, nasonare și defecte anexe grave = tulburări laringiene, faringiene și respiratorii. Cu asemenea formă de despicătură, subiectul M.D. în vârstă de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vârstă de 9 ani cu despicătură bilaterală completă operată la 2 ani, se caracterizează printr-un fonetism neinteligibil, cu absența a patrusprezece consoane, puternic suflu nasal, nasonare și defecte anexe grave = tulburări laringiene, faringiene și respiratorii. Cu asemenea formă de despicătură, subiectul M.D. în vârstă de 9 ani, operat tot la 2 ani, prezintă vorbire în limite normale, fără caracteristici de insuficiență velară. Subiectul T.V. cu despicătură bilaterală totală operată la 2 ani și 6 luni, cu auz normal, prezintă la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nasonare și defecte anexe grave = tulburări laringiene, faringiene și respiratorii. Cu asemenea formă de despicătură, subiectul M.D. în vârstă de 9 ani, operat tot la 2 ani, prezintă vorbire în limite normale, fără caracteristici de insuficiență velară. Subiectul T.V. cu despicătură bilaterală totală operată la 2 ani și 6 luni, cu auz normal, prezintă la vârsta de 3 ani și 9 luni la examenul complex al limbajului, posibilități comunicative verbale insuficiente pentru integrarea contextuală în mediul normal de vorbitori. Fonetism extrem de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dezvoltare a limbajului, al proceselor cognitive, al inteligenței și personalității copilului, luând în considerație factorii de influență și corelațiile lor. 3.2. Modalitatea de investigare Examinarea complexă logopedică a început printr-un examen preliminar și metodic la 625 subiecți cu despicături congenitale labiomaxilo-palatine cuprinși între vârsta de 6 luni - 12 ani, care dispun de o mare varietate a formelor clinice a condițiilor de achiziție a limbajului precum și a modalității de abordare a terapiei complexe. Datele consemnate în fișa logopedică au condus
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
heredo-colaterale și personale: cazuri asemănătoare în familie, bolile mamei în perioada de viață intrauterină a copilului, bolile copilului, vârsta intervenției chirurgicale, vârsta începerii terapiei logopedice. S-a făcut apoi o descriere sumară morfologică a aspectului fizic exo-bucal și endo-bucal privind despicătura și rezultatul operator, consemnându-se starea buzelor, a maxilarului și a ocluziei de care copilul este capabil, starea palatului și a vălului precum și a limbii. S-a observat funcționalitatea acestora: dacă buzele au tonicitatea necesară articulării vocalelor și consoanelor, dacă
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pereții interni ai obrajilor prin diferite probe ca: țuguie buzele, trage buzele lateral, întinde buza superioară peste dinți cu gura deschisă, umflă obrajii, etc. S-a constatat cu atenție starea mușcăturii și așezarea dinților pe arcade - există diasteme, lipsuri; în despicăturile de maxilar absentând adesea unul sau doi dinți de partea căreia se află despicătura. S-a observat limba - dacă are vârf ascuțit sau plat, dacă este o limbă groasă, lată, dacă efectuează la cerere mișcările indicate de ridicare, de coborâre
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
buza superioară peste dinți cu gura deschisă, umflă obrajii, etc. S-a constatat cu atenție starea mușcăturii și așezarea dinților pe arcade - există diasteme, lipsuri; în despicăturile de maxilar absentând adesea unul sau doi dinți de partea căreia se află despicătura. S-a observat limba - dacă are vârf ascuțit sau plat, dacă este o limbă groasă, lată, dacă efectuează la cerere mișcările indicate de ridicare, de coborâre sau de lateralitate în gură și în afara gurii, dacă frenul sublingual permite aceste incursiuni
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]