691 matches
-
slugă. Ai avut stăpâni toleranți, ceea ce e un semn de nepricepere mai clar chiar decât îndrăzneala de a te trimite aici. Tânărul nostru împărat e impetuos... ― Și ce e rău în impetuozitate, Sfinția Ta? ― Își poate pierde servitorii cei mai destoinici pentru scopuri despre care ar fi trebuit să știe că nu le va putea atinge niciodată. Încordând fiecare fibră a ființei sale, Vassur rosti agale: ― Numai Dumnezeu se teme de propria-I nemărginire. Oamenii tind spre ea. Moartea mea nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nemărginirea? ― Asta ar vrea să știe și ei, spuse Abatele arătând spre holograme. Adevărul e că nu avem idee. Nici cum, nici de ce... Dar simt că Armaghedonul e aproape și încerc să înrolez în oastea Domnului cât mai mulți soldați destoinici. O să mai venim aici... Ne-am luat cu vorba și nu am verificat temeinic. Acum trebuie însă să mergem. Mai avem mai puțin de două minute până când se oprește orice alimentare cu energie și aerul este evacuat din cameră. Ca și cum
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
l-ai însărcinat cu ancheta asta? ― E simplu, zâmbi Abatele. Am vrut să îi dau și lui un avantaj, așa cum ți-am dat și ție. Ți-am spus că nu mă pot opri să cred că poate fi un Abate destoinic. ― Dar va intra la Alambic și... ― Ți-am spus că sunt convins că a făcut-o deja. ― Nu poți fi însă sigur! ― Credința, Aloim, are încă multe secrete pentru tine. Calea pe care am apucat-o e clară. Dumnezeu însuși
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe un ton mobilizator: - Gata, haideți, afară cu toții. Radoslav trebuie să se odihnească. Nu de alta, dar trebuie să îl păstrăm printre cei vii. După ceea ce-a demonstrat săptămâna trecută în rand, pare să fie unul dintre cei mai destoinici oșteni pe care-i mai avem. Bătrânul împărat știa să vorbească. Tonul lui păstra accente poruncitoare, chiar și atunci când se dorea amabil. Radoslav observase de multă vreme calitatea asta și se întreba dacă era înnăscută sau dacă o dobândise în timpul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
preotului lor. Tânărul își folosi mintea pentru a cutreiera prin viziunea corpului său și pentru a se asigura că toți au înțeles ce au de făcut. Vizita asta îi făcu bine și lui. De viziunea mantiei se ocupau câțiva bărbați destoinici. Era puțin probabil ca forța minții lor, țesătura impenetrabilă pe care și-o imaginau, să poată fi străpunsă de ceva. Erau pur și simplu puternici, atât de echilibrați și de rezistenți încît nu existau trucuri care să îi doboare, mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
unul dintre străini, frîngîndu-și mâinile. - Eu sunt doar Xtyn. Nu știu despre ce vorbești. Iar voi doi cine sunteți? se răsti tânărul. - Eu sunt Kasser și am fost împăratul universului cunoscut, iar el e N'Gai Loon, învățătorul celor mai destoinici oșteni ai mei, zise celălalt bărbat. - Am venit aici numai fiindcă mi-a poruncit Alaana. Vreau să vă spun că nu știu și nici nu înțeleg ce faceți în ascunzătoarea aia. Nu am de gând să împărtășesc taina voastră cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la școala unei gîndiri socialiste, nu are importanță care, va trebui pentru început să absoarbă ideile acelei școli. Socialismul a fost o pledoarie degradată în viziune a lumii, vreme de un veac a împrumutat codul onoarei militante din îndreptarul școlarului destoinic: cine va birui asupra plictiselii din clasă îl va pune cu botul pe labe pe dușmanul de clasă. Caricaturizînd: cultura fără școală, în Franța, însemna dreapta. Școală fără cultură, e stînga. Cînd, sub Frontul Popular, organizatorii Expoziției din '37 au
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
-și asuma șefia partidului, dar criticată și atunci de unii dintre vorbitorii de acum. Vocile au aparținut, în ordinea exprimării lor, lui Viorel Cataramă, care intenționase chiar să-ți depună candidatura la președinția partidului, lui Valeriu Stoica, criticul cel mai destoinic al lui Tăriceanu și cel care, în ianuarie, lansase, prin intermediul unei "scrisori către liberali", proiectul fuziunii cu PD sub culorile unui nou partid popular, lui Crin Antonescu, a cărei intervenție a fost cea mai aplaudată, ca și lui Ludovic Orban
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
încât toate treburile, în afară de câteva, puține, sunt, într-o astfel de orânduire, dregătorite de către această categorie. Și încă zdravăn! Din mulțime însă se mai desparte alt grup, care este după cum urmează. Cum? Cam toți ocupându-se de afaceri, cei mai destoinici ajung cu mult cei mai bogați. Verosimil. De acolo însă bondarii scot mierea cea mai multă și mai lesne, cred. Cum s-ar putea scoate miere de la cei care au puțină? - făcu el. Acești bogătani sunt numiți, deci, ,,hrana bondarilor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sau o suspiciune cât de mică, pentru ca hipersensibilitatea pe care fiecare a acumulat-o În raport cu celălalt să le facă să reacționeze printr-un comportament cu totul disproporționat față de intensitatea contrarierii apărute.) „E ușor să-i Înșelăm chiar pe cei mai destoinici, propunându-le lucruri care le depășesc mintea, dar care le atrag inima.” (Vauvenargues) Cine bea apă din pumni străini nu se satură niciodată. (Discipolul care se limitează doar la a-și imita magistrul nu-și va putea Împlini niciodată aspirația
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ziarul „România” (1917-1918), cu a cărui administrare se vede însărcinat, o combativă, nu rareori exaltată publicistică. În 1911 se afla alături de C. Banu între cei care editează revista „Flacăra”, una dintre publicațiile de elită ale vremii, ilustrându-se ca un destoinic secretar de redacție; în urma unor neînțelegeri, în 1914 demisionează. În 1916 scoate „Ziarul meu”, de fapt o revistă „literară, socială și artistică” pe care o scrie aproape singur, iar un an mai târziu, la Iași, face să apară foaia umoristică
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
În 1868 îndeplinește funcția de procuror general pe lângă Curtea de Apel. Abandonând magistratura, intră în administrație. Prefect de Iași la 1870 (ulterior, și în 1901), între 1872 și 1911 a fost, de cinci ori, primar al Iașilor, un primar foarte destoinic. Sunt anii în care se introduc în acest oraș pavajul drumurilor, iluminatul cu gaz și se inaugurează noua sală a Teatrului Național (1896). Treptat, la Junimea și după aderarea la Partidul Național Liberal al lui I.C. Brătianu (1883), G. se
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
lumii pe care o înfățișează. Întregul e o formă de existență a lumii rurale, un mod de a fi. Conștiința lui naște, dincolo de formula lirică, suflul epic; Horodiștea, Ciutura, Ocolina sunt niște organisme vii, cu o singură respirație, care înfruntă destoinic vicisitudinile soartei, vânturile istoriei. G. Călinescu observa că la Sadoveanu indivizii au o autenticitate fenomenală, nu una structurală. D. nu se deosebește esențial de acest tip de creatori rurali care concep nu atât eroi, cât un specimen uman ce nu
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
Numit, în 1908, subdirector al Teatrului Național, girează, pentru foarte scurtă vreme, direcția generală a teatrelor, după care își reia vechea funcție de director de scenă. Ctitor al școlii românești de regie, primul nostru regizor profesionist, G. a fost un meșteșugar destoinic, metodic și riguros. Bun pedagog, atent la rostirea scenica, s-a străduit să dezbare jocul actorului român de retorism și teatralitate, îndemnându-l spre o interpretare realistă. A publicat prin ziare evocări despre Grigore Manolescu, Matei Millo, Ștefan Iulian, Mihail
GUSTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287389_a_288718]
-
întoarcerea cu „pietate spre epopeea războiului”, „tragic și înălțător”, „punctul cel mai luminos al istoriei întregului nostru neam” pe care „mulți l-au hulit”, dar care se cuvine preamărit, cântat și idealizat „în eroii lui umili și în căpeteniile lui destoinice”. „Programul nostru e mare”, suna concluzia, dar în indigența postbelică, „mijloacele materiale mici”. Modeste se vor dovedi și resursele literare angajate în realizarea programului. Cu poezie colaborează G. Caïr, Radu Cosmin, Ion Al-George, Ion Sân-Georgiu, Alexandrina Scurtu, G. Rotică, Constantin
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
va muri bărbatul, aceaia nu e volnică să ia alt bărbat până nu va tréce jalea 1 an”, subliniindu-se însemnătatea „anului jălii” - „timpul de jele”, zice Cartea românească de învățătură, asociat cu probarea dispariției soțului: „cu mărturii ca aceste destoinici de-a să créderea, cum i-au adeverit cu nedejde să fie mort”; în acest caz pretenția femeii este justificată; „iară de nu vor fi mărturiile oameni de credință și va cunoaște giudețul că îmblă fără ispravă, atunce se va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pre caré și bătrânéțele ajungându-o, iar mai mult gréle boale, cum zic, s-au pristăvit” 540. Boala a fost cauza - ajunsă până la știința lui Grigore Ureche - care i-a curmat firul vieții Doamnei Ruxandra, văduva lui Alexandru Lăpușneanu, „femeie destoinică, înțeleaptă cu dumnezeire, milostivă și la toate bunătățile plecată” (veritabil elogiu postfunerar, plasat într-un context lipsit de obișnuita imprecizie): „ Și au domnit cu fiu-său [Bogdan al IV-lea] dinpreună 2 ani și 9 luni, și asuprind-o boala
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
agreat niciodată soacra 581. Fiica Elenei Rareș, Ruxandra, rămasă văduvă la treizeci și trei de ani (Grigore Ureche avea o părere foarte bună despre ea: „ce fiind brudiu [Bogdan al IV-lea] lucrurile țării le ocârmuia îmmă-sa Roxanda, că era o femeee destoinică, înțeleaptă, cu dumnezeire, milostivă și la toate bunătățile plecată”), „asuprând-o boala [s-a îmbolnăvit în noiembrie 1569 - n.m., D.H.M.], au mers și ea pre urma moșilor săi în anii 7078[1569], noemvrie 12, și s-au îngropat la Slatina, unde
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trimiteri. Departe de mine gândul de a-i contesta capacitatea de a pune în pagină astfel de construcții, dar nu m-aș grăbi să elimin „amestecul” unor înrâuriri străine. Căci, iată, în „propovedaniia a cincea” („Când moare omul vestit sau destoinic, cu nume bun”), unde niște apoftegme latinești încheie semnificativ trei scurte disertații, aceste formulări sunt „transcrise” cu chirilice potrivit rostirii maghiare (să nu-l bănuim prea tare că nu le-a „simțit” și ale sale): „Virtuș poșt funera vivit” (p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că fiecare om rămâne copilul care a fost. Realizarea atât de multor deziderate stă în mâna educatorilor care îi preiau pe copii din familiile lor încă de la vârste foarte fragede. De aceea este de mare importanță formarea unui corp profesoral destoinic, care să iubească copiii și care , astfel, să-și motiveze alegerea profesiei de cadru didactic. Cadrele didactice trebuie să facă dovada acțiunii de transformare a instituției școlare, într-o instituție integratoare, incluzivă și de performanță. Misiunea pe care o au
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
G. Călinescu. Are și un supliment umoristic săptămânal, intitulat „Pinguinul”. Într-un editorial din numărul al doilea, după ce schițează tipologia ideală a unui cotidian de informație, arătând că „ziarul este un instrument de educație delicat, care are nevoie de oameni destoinici și de sforțări leale”, că trebuie să dea „educație literară mulțimii și prin urmare trebuie scris frumos și corect”, să caute „a ridica nivelul cititorului celui mai modest, nicidecum a se coborî la ceea ce se pretinde că acesta cere”, G.
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
politico-literar al lui N. este în esență conservator, antimodernist și antidemocratic. Execrând, ca Lucrețiu, „aurul” care corupe totul, autorul propovăduiește o întoarcere la valorile cardinale (frumos, elegant și moral), singurele ce pot conduce la țelul dorit - „Țară mândră și oamenii destoinici și tari”. „Coloritul literar” al lucrării Tâlcuirile bufniței albe, ce ar fi fost cerut de C. Rădulescu-Motru, este destul de stângaci, pueril chiar pe alocuri, încât cititorul nu e convins în privința modalităților de atingere a obiectivelor, dar o anume vervă pamfletară
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
și apoi președinte al Societății pentru Învățătura Poporului Român. În 1870 va fi primit în Societatea Academică Română, cu un discurs de recepție despre Gh. Lazăr. E unul dintre întemeietorii Grădinii Botanice din București și ai Muzeului Național de Antichități. Destoinic discipol al lui Gh. Lazăr, P. s-a devotat de-a lungul întregii vieți învățământului românesc. În calitatea sa de director al Eforiei Școalelor (1832-1848), s-a străduit să facă din școală o instituție de stat cu caracter permanent, în
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
Hristos încearcă o descifrare a numelui invocat prin aluzii sugestive („A tot binecinstitoarei stăpânei noastre/ Făcătoarei de bine vădită în toate lăcașele [...] care asemenea/ Cu har împărătesei aceleiași cu același nume”) și fac pași, timizi încă, spre integrarea reminiscențelor clasice („Destoinici pentru aceea de bărbătească virtute/ Cununi de mulțumire nu încetați a-i împleti”). Epigramma din 1649, consacrată aceleiași doamne Elina, reprezintă o treaptă către aproprierea unei maniere poetice savante - jocul etimologic. Renașterea și apoi barocul redescoperiseră și preluaseră acest procedeu
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
în postura de chibiț îmbufnat pe tușa istoriei și nici bombăneala n-am spune că e din același aluat cu rugăciunea. Teologia le cere slujitorilor săi o judecată a temeiurilor vieții comunitare, fără dispreț sau condamnare, adusă la lumina Cuvântului „destoinic să judece simțirile și cugetările inimii”. Ni se impune astăzi un exercițiu critic și autocritic, ca temei al smereniei din care se naște tot lucrul bun. Am putea uita pentru totdeauna ideea că teologia ar fi o facultate pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]