503 matches
-
formă de critică, reevaluare a stării precedente sau chiar revoltă împotriva stării provocate de mișcarea modernistă. De pildă, în domeniul postmodernismului filosofic este încetățenită ideea că alături de Heidegger, Nietzsche 164 este un precursor marcant al postmodernismului, în special prin ferventa destructurare a valorilor de tip modern și a metafizicii moderniste 165. Trecând prin Nietzsche și Heidegger, respingerea valorilor absolute va duce la ceea ce Vattimo numește "pensiero debole" ("gândirea slabă"), o teorie care privește ființa și raționalitatea ca fiind incluse într-un
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
administrații continuă să rămână formatați pe tehnici de încălcare a embargourilor și trecerilor ilegale a granițelor spre Vest. Discreditările sistematice nu numai ale naționalismului, dar și ale unor forme de patriotism au accentuat confuziile de valori în sufletele celor mulți. Destructurările și devalorizările familiei, ale relațiilor de rudenie, de prietenie, colegialitate, de solidaritate dezinteresată îi înrăiesc vizibil pe oameni. Atomizarea socială crește, partidele și organizațiile politice veritabile se răresc, unele state cronicizează crizele de autoritate, respectul internațional al țărilor și al
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unei gravuri, experiențele lui Fernand Khnopff vizând indiferențierea între desen și pictură, un aparent efect pointilist à la Paul Signac, heliogravura, procedeu utilizat și de Félicien Rops etc. Rodolphe Rapetti este de părere că această convergență între noutățile tehnice asociate destructurării sau ingnorării canonului academic și noua sensibilitate simbolistă, constituie o trăsătură a epocii. "Creația în afara normelor consacrate de tradiție reprezintă o trăsătură caracteristică sfârșitului de secol XIX și se confirmă în cazul simbolismului"14. În contaminarea picturii cu elemente care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
marilor culturi europene, în particular cele de origine și tradiție latină, cum este cultura franceză. O mizanscenă flamboiant-estetică a decadenței latine, finis latinorum, se datora în parte militantismului cultural al rozacruceanului de rit estetic, Joséphin Péladan, punând în circulație tema destructurării civilizației latine pe baza coruperii catolicismului. Péladan nu este singurul care conferă o accepție latinocentristă și europeană decadenței, cu epicentrul în cultura și civilizația franceză. Și Edward Lucie-Smith îl menționează pe Huysmans cu cele două romane, În răspăr și Liturghia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Semele în toată splendoarea însemnelor divine, hierofanie distructivă pentru imprudenta sa iubită etc. Estetica decadentă este edificată prin scenarizarea acestei tensiuni vizibile în arta lui Moreau și a restaurării principiului ei de coeziune în chiar punctul de dispersie, de destructurare al ei, fixare fascinată, meduzantă a vidului. Oedip și Sfinxul se confruntă prin intermediul privirii, dramatizare a tensiunilor ce rezidă din ciocnirea contrariilor transpuse aici în registrul capacității de seducție; sau la nivel structural, între realismul anatomic și ornamentul flamboiant, exotic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
partidele ecologiste și libertariene (Kitschelt 1988; Müller-Rommel 1998) sau partidele alternativă în Statele Unite ale Americii și America Latină (Sundquist 1983; Rosenstone et al. 1984; Alemán și Kellam 2008). Ele au apărut ca efect al crizei sistemelor de partide (Whiteley 2011), dar destructurarea sistemelor de partide occidentale nu poate fi înțeleasă fără a lua în calcul partidele mici. Numite în multe feluri, partide mici (minor parties), partide terțe (third parties), partide de diviziune (splinter parties), aceste partide au două caracteristici definitorii (Reiser și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
operă mai mult decât un text literar, un "model" și o "existență", iar în demersul său analitic o prelungire firescă a criticii de context care oferă maximă libertate unei naturi critice atât de particulare. Impresia generală e însă aceea a destructurării ansamblului. Criticul nu pare să găsească modalitatea prin care să aducă la un numitor comun multitudinea de idei propuse în discuție. Cititorul atent nu poate să nu remarce modul năvalnic în care ele se succed în detrimentul unui construct argumentativ care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
păcate selectivă, din motive de spațiu, a cîtorva autori: Al. Zub, Mituri istoriografice în România ultimei jumătăți de secol; Petre Guran, Colectivizarea, între mit și realitate; Antoaneta Tănăsescu, Un Făt-Frumos de laborator omul nou; Zoe Petre, Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin; Daniel Barbu, Un mit al totalitarismului colectivismul; Adrian Cioroianu, Lumina vine de la Răsărit; Sanda I. Ducaru, Religia cincinală. Funcțiile sărbătorilor comuniste; Sorin Șerban, Ilegaliștii; Cristina Petrescu, Vizitele de lucru, un ritual al "epocii de aur". Titlurile sînt elocvente
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
constatare asemănătoare conduce și orice încercare interpretativă ce pornește de la date de ordin psihologic. Acest al doilea fir conducător trebuie să fie urmat cu fermitate, cu atît mai mult cu cît, apreciindu-se că se referă doar la crize, la destructurarea societății, realitatea mitică riscă să pară înșelătoare și simplificatoare. Dacă e adevărat că, prin vicisitudinile și dereglările ei, istoria influențează realitatea psihologică, la fel de adevărat este că evenimentele istorice sînt strîns legate de tulburările de la nivelul acelei psyche a omului. Fără
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
acceptate de toți membrii grupului educațional și prescriu modele de comportament. Ele au rol de reglare și de evaluare a grupului. Coeziunea grupului se referă la gradul de unitate și integrare a colectivului școlar, cât și la rezistența acestuia la destructurare. Factorii de menținere a coeziunii de grup sunt: utilizarea tehnicilor de motivare a elevilor (prin cooperare sau prin competiție) ori exploatarea problemelor de ordin afectiv ale elevilor. Este foarte importantă atitudinea deschisă a învățătorului față de elevi. El poate fi perceput
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
stadiul de individ. Esența personalității umane o reprezintă ansamblul relațiilor sociale în expresia lor subiectivă, interiorizată. Calitatea personalității va depinde de calitatea relațiilor sociale(mediului social) în care ea se formează, imperfecțiunile și slăbiciunile mediului social ducând la înstrăinarea sau destructurarea personalității. Și în cadrul psihologiei contemporane, relația și interacțiunea apar în prim plan. Personalitatea există, se formează și se manifestă în și prin relaționare (M. Golu, 1993). Personalitatea este o construcție socială (A. Neculau, 1996). Avantaje: a. Amplasarea și integrarea omului
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
politică și au blocat orice reformă atâta timp cât le-a fost necesar pentru a se transforma în principalii beneficiari ai acesteia. Rezumând: în vreme ce, în Europa Centrală și chiar și în Bulgaria, primele guverne postcomuniste au fost guverne anticomuniste, care au început destructurarea instrumentelor de putere ale vechiului regim, România a fost singura țară satelit a Moscovei unde nucleul dur ale elitei Partidului Comunist a rămas la putere, fără nicio întrerupere, aproape șapte ani după 1989, și nu și-a pierdut cu totul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
gnoseologic metavers / 109 6.3.2. Aspecte sociologice ale "Second Life" / 111 6.3.3. Considerații conclusive / 117 6.4. Disoluția limbajului articulat și perpetratorii semiotici fluizi. Aspecte sociologice ale comunicării online / 117 Capitolul 7 Societatea izomodernă / 135 7.1. Destructurare. Restructurare / 135 7.2. Stractificarea izomodernă / 136 7.3. Redempțiunea modernității / 145 Concluzii / 151 Bibliografie consultată / 155 Surse internet / 163 Bibliografie suplimentară / 165 Abstract / 171 Mulțumiri Cartea de față reproduce, cu unele modificări de conținut și adăugiri, textul tezei doctorale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de structură socială/societală. Odată desprinsă semnificația acestui concept, voi putea trece la identificarea unor schimbări structurale specifice perioadei izomoderne. Modelul de analiză pe care îl propun constă, după cum voi explica mai pe larg, la sfârșitul lucrării, în trinomul structurare destructurare restructurare. Conform teoriilor sociologice structuraliste, individul se naște în interiorul unui sistem social care există independent de comportamentul acestuia și care, mai mult, îi influențează comportamentul și alegerile valorice. În acest sens, societatea este "anterioară" individului. Valorile, cultura și instituțiile, care
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o variație discontinuă a efectelor" (Boutot, 1993/1997, p. 23). Catastrofa este asociată oricărei discontinuități fenomenologice. De exemplu, conturul unui nor este o zonă de catastrofă a atmosferei, dacă norul nu se dezintegrează sub aparența de ceață. "Catastrofele" sunt așadar destructurări în succesiunea firească a formelor. Este vorba de "singularități" care generează, morfogenetic, noi structuri, adică "spații cu deformare continuă". Spre deosebire de alte teorii ale complexității, teoria lui Thom nu apelează la principii din știința fizicii, ci numai la aparatul furnizat de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
față. În al doilea rând, recuperarea ideii de formă în științele exacte ne poate inspira în reevaluarea ideii de structură în sociologie. Structurarea presupune și existența unei rețele complexe de forme. Dar cel mai important aspect îmi pare acela că destructurările reprezintă elementele definitorii ale cercetării sociologice. Într-adevăr, o societate statică, amorfă, studiată pe termen lung nu prezintă interes deosebit pentru sociolog. Dimpotrivă, destructurările și restructurările sunt un obiect de cercetare de importanță majoră în sociologie, iar acestea nu constituie
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și existența unei rețele complexe de forme. Dar cel mai important aspect îmi pare acela că destructurările reprezintă elementele definitorii ale cercetării sociologice. Într-adevăr, o societate statică, amorfă, studiată pe termen lung nu prezintă interes deosebit pentru sociolog. Dimpotrivă, destructurările și restructurările sunt un obiect de cercetare de importanță majoră în sociologie, iar acestea nu constituie altceva decât fracturări în sens fractal ale formelor sociale. Așadar, teoria socială (cel puțin în limitele structuralismului) poate lua în considerare teoria fractalilor, dar
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și de la modelul conceptual al științelor morfogenetice, voi încerca în continuare să identific câteva trăsături specifice structurării izomoderne, pe baza analizei întreprinse în capitolele anterioare. Pentru aceasta, propun folosirea a două concepte conexe celui de structurare, și anume conceptele de destructurare și restructurare. 7.1. Destructurare. Restructurare Desigur că orice schimbare socială este în strânsă legătură cu procese de structurare. Însă orice structurare presupune preexistența unei structuri înlocuite sau modificate, iar înlocuirea structurilor vechi cu unele noi înseamnă mai întâi destructurarea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
științelor morfogenetice, voi încerca în continuare să identific câteva trăsături specifice structurării izomoderne, pe baza analizei întreprinse în capitolele anterioare. Pentru aceasta, propun folosirea a două concepte conexe celui de structurare, și anume conceptele de destructurare și restructurare. 7.1. Destructurare. Restructurare Desigur că orice schimbare socială este în strânsă legătură cu procese de structurare. Însă orice structurare presupune preexistența unei structuri înlocuite sau modificate, iar înlocuirea structurilor vechi cu unele noi înseamnă mai întâi destructurarea acestora și apoi restructurarea. Un
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
destructurare și restructurare. 7.1. Destructurare. Restructurare Desigur că orice schimbare socială este în strânsă legătură cu procese de structurare. Însă orice structurare presupune preexistența unei structuri înlocuite sau modificate, iar înlocuirea structurilor vechi cu unele noi înseamnă mai întâi destructurarea acestora și apoi restructurarea. Un exemplu este reprezentat de revoluțiile politice: vechi structuri sunt înlocuite, adesea prin violență (destructurare), de structuri noi, în urma unor procese de schimbare socială prin tranziție (restructurare). Astfel, destructurarea e necesară pentru restructurare sub alte forme
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
structurare. Însă orice structurare presupune preexistența unei structuri înlocuite sau modificate, iar înlocuirea structurilor vechi cu unele noi înseamnă mai întâi destructurarea acestora și apoi restructurarea. Un exemplu este reprezentat de revoluțiile politice: vechi structuri sunt înlocuite, adesea prin violență (destructurare), de structuri noi, în urma unor procese de schimbare socială prin tranziție (restructurare). Astfel, destructurarea e necesară pentru restructurare sub alte forme și funcționalități. Altfel spus, orice schimbare de profunzime presupune destrămarea structurală a vechii ordini societale. Adesea, destructurarea presupune stări
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
vechi cu unele noi înseamnă mai întâi destructurarea acestora și apoi restructurarea. Un exemplu este reprezentat de revoluțiile politice: vechi structuri sunt înlocuite, adesea prin violență (destructurare), de structuri noi, în urma unor procese de schimbare socială prin tranziție (restructurare). Astfel, destructurarea e necesară pentru restructurare sub alte forme și funcționalități. Altfel spus, orice schimbare de profunzime presupune destrămarea structurală a vechii ordini societale. Adesea, destructurarea presupune stări conflictuale ireconciliabile. Așa cum arătam în capitolul al patrulea, capitalul conflictual geopolitic prezent constă în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin violență (destructurare), de structuri noi, în urma unor procese de schimbare socială prin tranziție (restructurare). Astfel, destructurarea e necesară pentru restructurare sub alte forme și funcționalități. Altfel spus, orice schimbare de profunzime presupune destrămarea structurală a vechii ordini societale. Adesea, destructurarea presupune stări conflictuale ireconciliabile. Așa cum arătam în capitolul al patrulea, capitalul conflictual geopolitic prezent constă în migrația de status/rol al statului și al națiunilor pe planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ordini societale. Adesea, destructurarea presupune stări conflictuale ireconciliabile. Așa cum arătam în capitolul al patrulea, capitalul conflictual geopolitic prezent constă în migrația de status/rol al statului și al națiunilor pe planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea ordinii geopolitice izomoderne și, implicit, de mutații profunde la nivelul politicilor internaționale. Alteori, destructurarea presupune acordul consensual (tacit sau implicit) al părților, prin ceea ce putem numi destructurare concesivă. Am insistat (cap. 5) asupra aspectelor rescrierii teoriei contractului
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prezent constă în migrația de status/rol al statului și al națiunilor pe planul praxiologic al politicii internaționale. Nu este vorba decât de destructurarea și de restructurarea ordinii geopolitice izomoderne și, implicit, de mutații profunde la nivelul politicilor internaționale. Alteori, destructurarea presupune acordul consensual (tacit sau implicit) al părților, prin ceea ce putem numi destructurare concesivă. Am insistat (cap. 5) asupra aspectelor rescrierii teoriei contractului social în epoca izomodernă. Să reamintesc aici doar concluzia potrivit căreia drepturile naturale, ale căror descriere și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]