1,116 matches
-
a fost introdusă de Albert Thibaudet în anii 30 ai secolului trecut. Marele critic francez identifica generația literară cu aceea biologică, numărând câte trei pe secol. înainte de formaliștii ruși, istoria literaturii a fost mai mereu „periodizată" (cu un termen astăzi desuet, dar aflat la mare cinste în vremea studenției mele) în funcție de unități de măsură cum ar fi secolul sau epoca. Italienii au recurs primii la suta de ani, vorbind de duecento sau de quatrocento. La noi, așa a procedat Al. Piru
Generații biologice, generații literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6383_a_7708]
-
și Julieta a lui Prokofiev. Monstruosul, demența, corupția se transformă într-o stație de amplificare a emoției, tot ce atinge această emoție la confiniile cu patologicul cunoaște un reflex estetic pornind de la cadrele cu interioare somptuoase, înghețate de o demnitate desuetă, de la gros-plan-urile unor figuri abisal însuflețite de un demon pervers și inocent deopotrivă, până la panoramele cariate ruginos ale unui oraș fantomatic, iluzoriu, cu străzi pustii. Ceea ce are subtil acest film ține de dialogul pe care Balabanov îl poartă cu istoria
Despre monștri și cinema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6083_a_7408]
-
de ocultare și ne îndeamnă să îl reevaluăm pe acest personaj furtunos al României dintre 1900 și 1936. Să îl reevaluăm nu pe ideolog -care, cu țărănismul său narodnicist și cu mistica rusă a dreptății sociale universale, e azi complet desuet -, ci întâi de toate pe scriitor. Căci C. Stere, în În preajma revoluției, este foarte aproape de a reuși un mare, un uriaș roman: cel puțin primele cinci volume (Prolog. Smaragda Theodorovna, Copilăria și adolescența lui Vania Răutu, Lutul, Hotarul și Nostalgii
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
Toate ticurile iritante ale poetului - sentimentalismul, auto-înduioșarea - pleacă de la acest gen de inspirație. Ardelean și semănătorist rămîne Iosif și atunci cînd, consonant cu doctrina iorghistă, compune poezie pe teme istorice și folclorice; rezultat - balade fals eroice, cu figuri de operetă, desuete încă din clipa aparției (Novăceștii, Pintea, Gruia etc.). Poetului nu i se potriveau în nici un chip compozițiile ample și epica de fantezie. Poeziile în care o mică întîmplare centrală devine pretext de exploatare a stărilor de spirit fugare, a bucuriei
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
favorabilă asupra poeziei lui Mihai Beniuc, aparent la mare distanță de preferințele sale. Iar un reprezentant mult mai tînăr al domeniului, Daniel Cristea-Enache, nu nea înfățișat oare o caldă analiză a creației lui Grigore Vieru, cel atît de „sentimentaloid”, „provincial”, „desuet” în ochii unor confrați? Ambii poeți se așează pe nervura emoțiilor tradiționale, incluzînd elementul etnic, care n-avem impresia că ar putea fi declarate falimentare. Se pronunță însă împotriva lor și factori de natură franc antiestetică. Un distins eseist a
Un poet naivist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4786_a_6111]
-
cu întâmplările povestite anterior. Dacă din punct de vedere al construcției epice, Prizonierul cerului ar putea dezamăgi, stilul este încântător. Carlos Ruiz Zafón pur și simplu scrie frumos, fără însă a cădea în capcana unor figuri de stil inutile sau desuete. Face comparații inedite, aruncă în pagină epitete vii, dar mai ales conturează personaje convingătoare. Indiferent dacă vorbim de răufăcători sau tineri inocenți, de prostituate sau de mahalagii, de temniceri sau de oameni politici cu ștaif, autorul reușește mereu să găsească
Două traduceri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4426_a_5751]
-
cunoaște și circumstanțele sunt la fel de diverse, și asta contribuie, de asemeni, la o cristalizare anume a figurilor respective. Camil Petrescu e un ins viu și febril, causeur monden și om „de o modernitate superioară”, care n-avea în el „nimic desuet”; inteligent, convingător și nelipsit de o anume clarviziune, în ciuda complexului de superioritate din cauza căruia cădea adesea victima ironiilor și farselor confraților, el avea o „influență extraordinară asupra tinerilor”. Memorialistul îl situează între cei „trei intelectuali români” pe care i-a
Pagini trăite de istorie literară by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4391_a_5716]
-
acum de la o operă la câteva poeme disparate. Privind în urmă, se observă că poetul a fost un original în pas cu vremea lui. (E și motivul pentru care, astăzi, unele dintre elegiile de dragoste din volumele de început sună desuet. Nu rău, desuet doar.) Cum face, nu știu, dar și de data asta îi iese: ineditele sunt de o actualitate frapantă. N-ai crede, citindu-le, că autorul lor a debutat în 1973. Dintre toate caracteristicile, cea mai importantă mi
Editura Timpul a avut răbdare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5765_a_7090]
-
operă la câteva poeme disparate. Privind în urmă, se observă că poetul a fost un original în pas cu vremea lui. (E și motivul pentru care, astăzi, unele dintre elegiile de dragoste din volumele de început sună desuet. Nu rău, desuet doar.) Cum face, nu știu, dar și de data asta îi iese: ineditele sunt de o actualitate frapantă. N-ai crede, citindu-le, că autorul lor a debutat în 1973. Dintre toate caracteristicile, cea mai importantă mi se pare tendința
Editura Timpul a avut răbdare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5765_a_7090]
-
ia o turnură regretabilă. Mai întâi, prin critica acerbă a Vechiului Regat, făcută de cineva care, venit de peste munți, nu înțelegea nici finețea, nici condiționările aparte ale vieții politice bucureștene. Goga este unul dintre cei care, în numele unui ideal etic desuet și iluzoriu, au contribuit decisiv la prăbușirea stimei de sine a românilor, înfățișând viața din Vechiul Regat exclusiv sub latura ei coruptă și decadentă, ignorând cu desăvârșire enormul elan creator și, mai ales, inteligența politică națională care avea să creeze
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
a apăsa pe coarda patriotică, așa cum s-a întîmplat, pînă la marea Unire, cu Transilvania, așa cum se întîmplă acum și cu Moldova de peste Prut. Consider că n-ar fi drept să respingem din capul locului un asemenea discurs ca fiind desuet, întrucît pe de o parte nu există în arta literară procedee definitiv epuizate (iată un alt exemplu: poezia „de concepție”, tratată cu rezervă de criticii noștri interbelici, a cunoscut o nouă înflorire majoră sub condeiul unor autori ca Ștefan Aug.
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]
-
Green), fost fată în casă, Barnabas revine destul de motivat în anii ’70, - întâmplător anii în care a rulat serialul TV care i-a servit drept model lui Burton -, în plină febră consumeristă, dar cu toate acestea în mijlocul unei familii purtând desuet marca unei glorii crepusculare. Decadenții familiei, exceptându-i pe cei câțiva impostori, nu fac un contrast prea mare cu strămoșul sangvinar. Elizabeth Collins Stoddard (Michelle Pfeiffer), dr. Julia Hoffman (Helena Bonham Carter), Bill Malloy (Christopher Lee) sunt din același film
Diavolul din cutie – carnavalul pop al lui Tim Burton by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4493_a_5818]
-
George Panu, Ioan Slavici, Artur Stavri, Ioan Popescu, Ioan S. Ionescu, Mihai Lupescu, Th. D. Speranția, Artur Gorovei, majoritatea dintre aceștia publicându-și contribuțiile după anul 1900 până spre 1924 (Slavici) și 1927 (Speranția). Veneau la rând cu amintiri (uneori desuete) cei ce i-au fost elevi în clasele primare, dar și cei care colectaseră ceva anecdote sau întâmplări hazlii și care, după 1930, găseau un interes crescând față de Creangă, deschis de Jean Boutière și de D. Caracostea (cu ancheta sa
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
contemporane ar fi altul: decît supliciul de a alege între o mie de variante, mai bine tihna de a sta în singularitatea unui adevăr incert. Și chiar aceasta e starea de spirit a societății actuale. Un volum al cărui farmec desuet va fi gustat de cei cu atracție pentru lumile trecute, a căror frumusețe, chiar dacă e irepetabilă, te ridică la un ton cultural cu neputință de găsit în epoca de față.
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
așteptărilor publicului, care a uitat complet și de cortină. La fel în muzică, unde sunetul muzical și zgomotele cotidianului nu par a voi să se separe din nou. Doar concertul de muzică clasică menține pauza, cu o noblețe care pare desuetă tinerilor care umplu stadioanele pe care se cântă rock. E vorba de o altă artă și, implicit, de o altă estetică. P.S. M-am decis să consacru de aici încolo majoritatea editorialelor mele exclusiv unor chestiuni literare sau general culturale
Două estetici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3499_a_4824]
-
său” și „prin filosofia existenței, el se desparte de Eminescu și de pesimismul social provocat de acesta”, încât „unele poezii conțin aproape ostentativ o pedagogie a virtuților pozitive”. Așa se face - observă Petru Poantă - că „ceea ce ni se pare astăzi desuet și anacronic, corespundea atunci așteptărilor publicului”. Într-o poezie cum este cea intitulată Pe deal, „evocarea peisajului rural nu mai e doar o feerie bucolică, așa ca în primele idile și balade, ci consecința reveriilor unui citadin nostalgic. Accentul cade
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
fost invitatul lui Răzvan Dumitrescu în cadrul emisiunii "Subiectiv", unde a vorbit despre cum s-a ajuns ca țiganii să aibă un rege, dar și despre felul în care a fost tratată vestea morții lui Florin Cioabă. "Ca să nu cădem în desuet sau ridicol. Eu aș dori să vorbesc depre cetățeanul Florin Cioabă. Mie mi se pare de un prost gust desăvârșit asta cu împărat, rege, cneaz, prinț, voievod. Dacă putem avea o discuție despre personajul Florin Cioabă, cred că este mult
Mădălin Voicu, despre cum a ajuns Cioabă rege by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35787_a_37112]
-
indispensabilă unei mai bune înțelegeri a poeticii sale și, implicit, a poeticii Cercului Literar de la Sibiu. Înțelegem, de exemplu, că opțiunea pentru modul baladesc nu este doar una „tehnică” și că ideea nu era de a continua un stil poetic desuet, ci de a-l recicla la modul cultural-livresc. Cu alte cuvinte, nu Rilke și atât, ci Rilke plus ansamblul culturii literare și artistice din spatele poeziei lui Rilke. Cititorul află în cuprinsul ediției nenumărate dovezi, iar în studiul introductiv ele sunt
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
constituiau un omagiu adus tradiției. În zilele noastre, în care satul pare ceva stînjenitor, în care trecutul e frecvent pus în paranteză ori reevaluat rapid, conform unor criterii geopolitice defel indiscutabile, în care specificul național e luat drept o fantasmă desuetă, a făcut figura unui paladin gata să apere o sumă de valori în care începem a nu mai crede. Valori în absența cărora marele Blaga ar fi greu inteligibil. La fel precum un întreg capitol esențial al culturii românești, ocultat
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
savurat micul triumf, deoarece ani în șir colegi și prieteni ridicau mirați din sprâncene, derutați că un „băiat atât de fin” (cum mă ironizau) poate fi sedus de o povestioară cam de doi bani, melodramatică până la sațietate, de un sentimentalism desuet și care, culmea, se și termină prost. Ce mă fascina - și mă fascinează încă - în capodopera lui Fitzgerald e claritatea de cristal a stilului. Puține alte cărți sunt mai înșelător-accesibile decât această narațiune despre iubirea maniacală a unui gangster romantic
Așteptându-l pe Gatsby by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3621_a_4946]
-
rondel recent: Nu mai pot să beau solarul vin, / Soarele să-l sorb dintr-un pahar, / Cupa nu mai am cui s-o închin, / Strugurele-mi râde în zadar. Îmi pare bine că unui poet tânăr îi plac asemenea versuri desuete ca acele din volumul meu Salcâm uituc 7, adică o formulă clasică de poezie aparținând altei generații. Cu aceeași speranță într-o întâlnire apropiată, G.G. Ursu [Domnului Nicolae Ungureanu, Strada Roșiori, nr. 457, Brăila, cod 6100; Expediază: G.G. Ursu, București
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
Gheorghe Grigurcu Varujan Vosganian: Cartea șoaptelor, Ed. Polirom, 2009, 528 p. Goethe definea romanul drept o „epopee subiectivă”. Formula care acum, în toiul postmodernismului, poate apărea oarecum desuetă se potrivește ca o mănușă romanului semnat de Varujan Vosganian, Cartea șoaptelor. Întrucît acesta conține, împletite într-o impunătoare unitate a viziunii, două teme și anume „marea crimă” săvîrșită de Imperiul Otoman împotriva armenilor și răsfrîngerea acesteia în destinul familiei
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
mult apariția unui nou Război Rece sau un neo Război Rece, care vor marca în mod cert evoluția în această zonă a Europei și care, cu siguranță, ne vor pune numeroase probleme politice și geopolitice". "Cum toate aceste realități, aparent desuete din punct de vedere istoric, ce țin de politici de forță, se împletesc cu evoluția extraordinară în zona informației și a tehnologiei, un stat puternic trebuie să știe să extragă beneficiile pe care le generează era informației și, pe baza
Maior: Atitudinea Rusiei definește apariția unui neo Război Rece by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/32220_a_33545]
-
sans rivages? La prezența unui reportaj gigantic, a unui monstru care înghite o mare parte din literatura lumii? Interesant, speculațiile lui Mircea Braga, în loc de-a încerca să înlăture un asemenea pericol, îl... cauționează. Susținînd că „«actualitatea » reportajului literar devine desuetă” și că „evenimentul este privit mai degrabă ca ficțiune, ceea ce înseamnă că informația e deturnată «cultural»”, eseistul nu pune oare sub semnul întrebării însăși concepția „literaturii de frontieră” aplicată adesea reportajului? N-avem altceva de făcut decît să ne întoarcem
Reportajul ca spectacol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3227_a_4552]
-
acea ultimă pagină, extraordinară, despre „neajutorații, nedescurcăreții, artizanii stângaci ai unor roluri amare, meseriași cu două mâini stângi...”. Ieri seară, Faust de Gounod. Înainte să înceapă, apare o doamnă și ne înștiințează că, întrucât tema (Goethe, cum ar veni) este desuetă, Faust a devenit un fizician nuclear muncit de remușcări. Neputând fi modificat libretul, totul se reduce la instalarea lui Faust într-un laborator de secol 20. E drept că-și frângea mâinile. Din cauza remușcărilor, presupun. Pe vremuri, încă neșcolit în
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3015_a_4340]