3,487 matches
-
și să își adapteze cultura, astfel încât să o transforme într-un avantaj inimitabil. Astăzi se consideră că, alături de competențe sau resurse, cultura organizațională reprezintă un element definitoriu al organizației (al firmei) atât în faza de formulare a unei strategii, ca determinant al acesteia, cât și în faza de implementare a strategiei alese, ca instrument. Separația determinant/instrument devine dificilă dacă strategia este percepută ca un proces continuu, nu dihotomic, de tipul formulare-implementare sau dacă se analizează o strategie emergentă. O abordare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
obiectivele managementului firmei implicate. Poziția competițională a firmei este evaluată într-un mod similar, printr-un set de factori-cheie ai succesului desemnați prin raportare la mediul concurențial. În ambele cazuri - atractivitate și poziție competițională - s-a trecut de la un singur determinant, clar definit prin prescripțiile modelului respectiv, la o listă. Fiecare analist este liber să își definească lista care crede că e cea mai potrivită contextului și fiecare manual are propria listă, mai lungă sau mai scurtă. Astfel, agregarea rămâne un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
bune, care să asigure o bună funcționare și să reprezinte un scop al proiectării organizaționale. Inițial, în anii ’30, atenția cercetătorilor s-a focalizat pe determinarea numărului optim de subordonați și a relațiilor cantitative asociate unei ierarhii. Apoi au interesat determinanți ai structurii și accentul a fost pus pe studii care cercetau legătura dintre acești determinanți și descriptorii cantitativi ai structurilor (Udell, 1967). La modul general, se remarcă faptul că după cel de-al doilea război mondial atât numărul studiilor, cât
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
personalității celuilalt, sau a propriei persoane, trebuie să avem în vedere și complexitatea situațiilor ce relevă în aparență aceeași trăsătură, precum și libertatea de decizie comportamentală pe care situațiile o permit. În situații simple, obișnuite, toți putem fi calmi; când însă determinanții situaționali sunt foarte puternici, aceștia declanșează emoții atât la persoanele puțin anxioase, cât și la cele colerice: tuturor ne este frică de război și de boală. Totuși, aceste situații extreme vor declanșa emoții și mai puternice, uneori incontrolabile, la persoanele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în decizie și orientare spre scop). Orientarea psihometrică se centrează pe studiul trăsăturilor exprimabile sub forma unor liste de atribute ce caracterizează persoana în cadrul unei situații. Deși multe teorii privesc trăsăturile ca variabile dispoziționale, în general, nu se minimalizează rolul determinanților situaționali ai comportamentului. Teoriile aparținând acestei orientări au fundamentat alcătuirea unui număr mare de tehnici și instrumente de măsură Ă scale, chestionare, inventare și probe proiective Ă care facilitează rezolvarea mai rapidă a sarcinilor de psihodiagnostic în clinică și în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
social structure of schooling” in Annual Review of Psychology, 47, 401-429. • Douvan, E., Adelson, J., 1966, The Adolescent Experience, J. Wiley, New York. • Dragomirescu, V., 1976, Psihologia comportamentului deviant, Editura Științifică, București. • Dumitrana, M., 1991, „Eșecul școlar și cauzele sale Ă determinanți ai ideii unei noi pedagogii”, in Tribuna învățământului, nr. 5. • Duriè, L., 1991, Elements de psychologie de l’éducation, Genève, UNESCO. • Duru-Bellat, M., Henriot-van Zanten, A., 1992, Sociologie de l’école, Armand Colin, Paris. • Ehrlich, St., 1975, Apprentissage et mémoire
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
experimentală investighează anumite elemente sau trăsături ale complexului creativității. Chiar dacă nu constituie cele mai importante aspecte sau trăsături, ele sunt cel mai ușor de demonstrat, de operaționalizat și de evaluat. După cum menționează Hyman (1964), studiul experimental trebuie să evidențieze: ...factori determinanți imediați, și nu izolați ai performanței creative. Deși consider că dispozițiile, trăsăturile de personalitate și factorii stabili, durabili au un rol decisiv, cred că ar fi indicat să observăm mai întâi măsura în care performanțele creative sunt influențate de modalitățile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de însușire a trofeelor de la cei învinși (ibidem, p. 309). Prin urmare, schimbările în elita politică nu au antrenat o modificare a rolurilor politice și administrative. Nici logica partizană, nici, în mod mai general, valorile politice n-au fost finalmente determinante în acțiunea noilor elite. Confruntate cu presiunile instituționale, acestea s-au adaptat unor roluri performante (ibidem, pp. 310-311). Cazul Marii Britanii Logica statală ce influențează comportamentele indivizilor și ale grupurilor își are originile în istorie. După Stanworth și Giddens (1974), evoluția
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
putere poate fi generalizat. De aceea, modalitățile de selecție au un rol important. Ele pot oferi posibilități foarte largi - sau, dimpotrivă, foarte restrictive - de accedere la putere (Eulan, 1976, pp. 22-23). Atunci când legăturile de sânge sau de apartenență etnică sunt determinante, ne putem aștepta ca modul de recrutare a elitelor să fie mai mult sau mai puțin apropiat de cooptare. Cazul extrem îl reprezintă aristocrațiile din Vechiul Regim, în cadrul cărora numai filiația garanta accesul legitim la funcțiile asigurate de membrii generației
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
atribuțiile nivelelor decizionale. Așa cum am arătat în secțiunea anterioară, rolul managerului în elaborarea și coordonarea s. este esențial. Deși această caracteristică a s. este influențată de abordările din domeniul economic și, mai ales, cel militar, rolul conducerii instituțiilor publice rămâne unul determinant în formularea s. și coordonarea procesului de planificare. Dincolo de atribuțiile și răspunderile impuse de poziția ocupată sau de actele normative, managerul poartă responsabilitatea articulării strategiei cu scopurile generale ale organizației într-un întreg coerent. De asemenea, la nivelul conducerii sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1992, p. 216) . Concluzia autorului citat este că țările subdezvoltate pot fi împărțite în două categorii: țări colonizate și țări colonizabile. Subdezvoltarea. Cauze și factori Modul în care este apreciată importanța relativă a factorilor endogeni sau a celor exogeni, ca determinanți ai s., generează două mari tipuri de abordări ale fenomenului s., având drept fundal teoretic teoriile modernizării, respectiv teoriile dependenței (vezi dezvoltare socială). Teoriile modernizării propun paradigma dezvoltării ca modernizare, după o schemă evoluționistă. Conform acestei scheme, societățile progresează de la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
comună a societăților ce se află într-un punct incipient sau intermediar al drumului către modernitate, în contrast cu societățile dezvoltate ce au atins acest punct. Teoriile dependenței, dezvoltate de Frank, Cardossso sau Wallerstein, privilegiază în demersul lor explicativ factorii externi, ca determinanți ai s., punând accentul pe relațiile de putere neechilibrate și inechitabile dintre state, relații ce generează și întrețin decalajele dintre statele dezvoltate și cele subdezvoltate. Abordările mai noi ale fenomenului s. conferă o importanță sporită stocului de capital social și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
chiar dacă, temporar, au avut loc creșteri economice, ele erau rapid înlocuite de perioade de descreștere, ca urmare a secetei, războaielor, molimelor/epidemiilor etc. - J. HYPERLINK \l "Gimpel" Gimpel, 1983). Pământul necesar activităților agricole, ca principal mijloc de producție, a fost determinantul principal în structurarea claselor sociale și a unei mobilități verticale limitate a acestora (vezi și HYPERLINK \l "Lenski" Lenski, 2002), ceea ce a dus la o stagnare prelungită. Mai mult, arată HYPERLINK \l "Rostow" Rostow (1960), sistemul de valori al acestor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în vedere faptul că ignoranța nu reprezintă o opțiune. Indiferent de atitudine, opinii și chiar voință, suntem cu toții, de la cetățean la instituții guvernamentale, de la individ la corporații, actori ai globalizării. Globalizarea se desfășoară la scara și intensitatea unui fenomen, puterea determinanților acestuia fiind o provocare pentru cercetare, dar și pentru administrarea afacerilor. Literatura a dezvoltat mai multe variante de răspuns din care transpare greutatea motivațiilor economice, respectiv importanța covârșitoare a maximizării profitului. Acestuia i se subordonează decizii care antrenează volume impresionante
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
antrenează atitudini negative față de procesul de selecție. Ployhart și Ryan (1998) au realizat o simulare în condiții de laborator pentru a investiga percepția corectitudinii. Datele colectate arată că rezultatul pozitiv al selecției (respectiv, acceptarea pe post) este cel mai puternic determinant al percepției corectitudinii selecției. Violarea unei reguli care produce un rezultat pozitiv nu a fost considerată ca fiind incorectă. În schimb, violarea unei reguli ce are drept consecință un rezultat negativ a dus la o percepție de incorectitudine a procesului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
anexa capitolului. Indicatori ai practicii religioase. În măsurarea practicii religioase au fost luate în considerare atât practica în spațiul privat cât și în cel public, deoarece, deși ambele sunt măsuri de tip comportamental se petrec în contexte diferite și au determinanți diferiți. Practica în spațiul public a fost măsurată folosindu-se un indicator standard pentru studiile de sociologie a religiei: frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună. Atunci când a fost folosit drept variabilă dependentă intr-o analiză de regresie, practica religioasă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
femeile chiar și atunci când cele două categorii au aceeași vârstă, educație, venit, etc. Interesul declarat pentru politică tinde, de asemenea, să crească cu vârsta, relațiile, bunăstarea și să scadă dacă subiectul este de etnie maghiară. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 10. Determinanții interesului pentru politică Variabila independentă Model de bază Model extins Masculin 0,11 0,11 Vârsta 0,07 0,08 Numărul anilor de școală 0,24 0,23 Relații 0,10 0,06 Venit 0,07 0,07 Dotarea materială
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai mult. Încrederea are un efect oarecum inconsistent asupra informării și discuțiilor, nivelele acestora din urmă fiind mai ridicate dacă alegătorii au încredere în actorii politici și mai scăzute dacă nu au încredere în instituții. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 11. Determinanții informării / discuțiilor pe teme politice Variabila dependentă Informare politică Discuții politice Variabila independentă Model de bază Model extins Model de bază Model extins Masculin 0,14 0,07 0,17 0,10 Vârsta 0,13 0,10 ns ns Numărul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
scăzute comparativ cu restul populației. Din nou, cei cu încredere scăzută în instituții tind să aibă mai puține cunoștințe (aceeași concluzie rezultă și în urma analizelor realizate de Dumitru Sandu în cadrul EuroBarometrului 63.4, pg. 33). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 12. Determinanții nivelului de cunoștințe politice Variabila independentă Model de bază Model extins Masculin 0,17 0,12 Vârsta 0,12 0,09 Numărul anilor de școală 0,25 0,18 Maghiar -0,06 -0,06 Dotarea materială a gospodăriei 0,24
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
politice au o influență pozitivă, dar puțin sub pragul de semnificație statistică). Indiferent de fenomenul politic investigat (interes, informare, discuții, cunoștințe), nivelul resurselor joacă un rol important. Nivelul de educație și cel al resurselor materiale constituie, în acest context, principalii determinanți. Diferențele în socializarea de gen sunt responsabile la rândul lor de valorile mai ridicate înregistrate în cazul bărbaților, chiar și atunci când celelalte caracteristici sunt identice (influența lor este eliminată statistic). După cum anticipam la începutul acestei analize, influența interesului pentru politică
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
redus începând cu anii ’70 în Occident (Denni, Lecomte, 2004, p. 33). Cu toate acestea însă diviziunea tradițională de gen (domestic-femeie versus exterior-bărbat) rămâne la un nivel declarativ (interesul declarat pentru politică sau politizarea este mai ridicat în cazul bărbaților). Determinanții economici ai participării includ în principal evaluarea condițiilor economice actuale percepute precum și a evoluțiilor economice la nivel național, regional, grupal și personal, retrospectiv și/sau prospectiv (Bannon, 2003; Pattie, Johnston, 1998). Teoriile despre participare prezentate anterior pun accentul pe cauze
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
siguranță determinările de natură socială și demografică (în termeni de resurse: vârstă, educație, venituri, avere, relații, status, rezidență, provincie) joacă un rol important în acest sens și prin urmare le vom include și în analizele noastre. Pe lângă această categorie de determinanți, am văzut că apartenența la un anumit tip de alegător poate fi rezultatul unor atitudini, valori și credințe de natură psihologică relativ la anumite conținuturi politice sau chiar a unui calcul al raportului dintre beneficiile și costurile presupuse de decizia de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
poate fi rezultatul unor atitudini, valori și credințe de natură psihologică relativ la anumite conținuturi politice sau chiar a unui calcul al raportului dintre beneficiile și costurile presupuse de decizia de vot și efectele acesteia. În cazul de față, categoriile de determinanți utilizate în analiza tipurilor de alegători este următoarea (în cadrul fiecărei categorii am reținut doar determinanții pentru care există indicatori în această anchetă): încrederea în partide (nu are încredere într-un partid, are încredere mare cel puțin într-un partid), evaluarea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sau chiar a unui calcul al raportului dintre beneficiile și costurile presupuse de decizia de vot și efectele acesteia. În cazul de față, categoriile de determinanți utilizate în analiza tipurilor de alegători este următoarea (în cadrul fiecărei categorii am reținut doar determinanții pentru care există indicatori în această anchetă): încrederea în partide (nu are încredere într-un partid, are încredere mare cel puțin într-un partid), evaluarea generală a situației actuale la diferite nivele (țară, localitate, gospodărie/individ), comportamente în ceea ce privește domeniul politic
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
utiliza un PC) și nivelul de integrare socială. Bazându-ne pe unele rezultate obținute în cadrul altor analize (vezi cele menționate anterior, dar și Harold et al., 2004, p. 253; Denver, 2003, p. 43), relațiile așteptate între tipurile de alegători și determinanții psihologici, respectiv economici sunt următoarele: alegătorii nu votează pentru că nu au deloc încredere în partide, evaluează negativ situația actuală (la nivelul țării, localității și personal), nu sunt interesați de politic, deci nu se informează și prin urmare nu au cunoștințe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]