601 matches
-
haosului și apariția geometriei fractale constituie, evident, unele dintre cele mai mari realizări ale științei moderne, și aceasta mai ales datorită domeniilor foarte largi de aplicare a noilor concepte apărute. Dacă până în anii ’70 persista părerea că procesele evolutive sunt deterministe și predictibile, deci pot fi bine înțelese dacă avem metode suficient de dezvoltate, după această dată a devenit tot mai clar faptul că aceste procese sunt, în cel mai fericit dintre cazuri, stocastice, dar cel mai frecvent ele sunt haotice
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
avem metode suficient de dezvoltate, după această dată a devenit tot mai clar faptul că aceste procese sunt, în cel mai fericit dintre cazuri, stocastice, dar cel mai frecvent ele sunt haotice, deci sunt impredictibile și puțin cunoscute. Dacă metodele deterministe își propuneau ca, dându-se condițiile inițiale și o lege de mișcare, să determine evoluția sistemului cu o exactitate tot mai mare, a devenit clar, după apariția metodelor bazate pe teoria sistemelor haotice, că acest lucru este imposibil, deoarece tendința
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
facă mai clar specificul Economiei ca știință socială, care este nevoită să accepte că obiectul de studiu este unul inefabil, fiind vorba despre comportamentul competitiv al oamenilor. În plus, răspunsul la marile dileme ale științei economice nu poate fi dat determinist (conform căruia orice efect are o cauză primă evidentă), și nici riguros calculabil (pentru că nu operează cu aspecte eminamente cantitative și măsurabile), ci mai ales cu aspecte emoționale, ce configurează sensul comportamentelor umane în alt fel decât cel al obiectelor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
implacabilă? Elementele pieței sunt dependente doar de legile mecanicii? Până la urmă se poate considera că cererea și oferta sunt eminamente procese mecanice? Răspunsul afirmativ la aceste întrebări ar însemna să considerăm cererea și oferta ca procese eminamente materiale și complet deterministe. Ele nu ar trebui să aibă legătură cu voința tranzacțională, cu înclinația pentru schimb și nici chiar cu diviziunea muncii. Pe aceste aliniamente mecaniciste este evident că ajungem la credința în infailibilitatea mecanicii pieței. Intersubiectivitatea ar fi total exclusă (ceea ce
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
consecințe care nu sunt o reflectare a actelor intenționate (Popper, 1998a), se constituie ca incertitudini, uneori (poate adeseori!) contextele fiind saturate de astfel de fapte. Cu alte cuvinte, Economia operează asupra forțelor antropice, eminamente cu substanțiere subiectivă, psihică, în formule deterministe sau nu (mai mult nu), cu propensiuni iraționale. Fizica este o știință a raționalului, iar Economia o știință a raționalității minime a contextelor substanțializate de fapte raționale și iraționale și consecințe intenționate și neintenționate deodată și spontan. Dacă ar trebui
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
obiectului specific al Economiei este ascunsă în intersubiectivitatea contextelor (în structurarea lor intersubiectivă), și nu în instanțierea intrărilor și ieșirilor. Ca să aplici reguli raționale de ordin matematic, ca optimizarea, nu se obțin prea multe cunoștințe relevante (decât de natură mecanică, deterministă), optimizând intrările sau ieșirile. Optimizarea, dacă ar fi posibilă, ar trebui să se refere la interrelaționarea subiectivă ca substanță a contextelor. Asta arată că Economia nu este o știință a bucatelor de pe masă, ci a algoritmilor comportamentali ai omului prin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să-și conformeze enunțurile la legea iluministă a progresului combinată cu legea platonică a decăderii. Prin această reformă a Economiei dorită de fizicieni s-ar ajunge la automatismul prezicerii a ceea ce se știe că urmează să se întâmple în manieră deterministă (la fel ca și datarea precisă de-a lungul anului a orelor când răsare și apune soarele) a intersubiectivității care subîntinde contextele sociale, pe orice latitudine și longitudine a adevărului care se autoconfirmă. Ar fi și prea mult și prea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
intențiilor și consecințelor de natură economică. Economia este ceea ce se întâmplă acum, intenții și consecințe, iar acum înseamnă un proces de devenire specific în care avem și noi ca toți implicarea noastră. Implicarea nu este o cauză legitimatoare în maniera deterministă fundamentală cauză-efect integrat, ci o sumarizare a n cauze cu determinanți de orizont și de nivel extrem de diferiți care duc la m efecte, unde raportul m/n are conținut probabilistic de rezultat supraunitar, nul sau subunitar, tocmai pentru că nu există
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
intermediară efect parțial receptat direct și efect parțial receptat indirect ca fiind problema cercurilor virtuoase sau vicioase dintre factori sau procese, mai ales în zona mecanismelor de transmisie ale politicilor economice monetare și fiscale) este vorba despre o falsă regulă deterministă (vizualizată, de fapt, în spirala hegeliană care se autoîmplinește ca predicție), o simplă tautologie, ascunsă sub o schelă de ceteris paribus. Cercurile virtuoase sau vicioase nu sunt nicidecum cercuri în sensul definit de geometria euclidiană pentru că ceea ce reprezintă lanțul de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
abstractă este distincția absolută a omului ca ființă conștientă, care creează timp (ca flux al conștienței), și spațiu virtual (ca existență a ideilor). Inversiunea abstractă este calea prin care spiritul reechilibrează balanța dintre condiția umană, fixată în material prin blestemul determinist, și natura umană, indeterministă, spontană, conectată la energetica libertății și moderată de discernământ. Inversiunea concretă este mișcarea, în spirală, de substanțiere a libertății gândirii prin puterea creației ca răspuns la așteptări, motivații și necesități ierarhizate, fie în ordine ontologică, fie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
i se fixa o singură finalitate: satisafaerea mai ales a „nevoilor biologice”, în primul rând sexuale. Având o bază de preocupări forte îngustă (psihologia sexualității), „freudismul” substituie tensiunii dintre „eu” și „lume”un conflict intrapsihic, „monadic”, între „instanțe” personificate. Viziunea deterministă a lui S. Freud face apel doar la „inconștient”, înțeles ca o „zonă dinamică” în care se produc fenomene de „conflict” și în care se elaborează „soluții de compromis”. Așezând la baza doctrinei sale apriga luptă între „Id” (înclinații inconștiente
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
produs și raport între factorii de influență, explicarea metodologiei se va realiza distinct. Metoda balanțieră (input-output) Metoda balanțieră se aplică atunci când, în modelul economic, între factorii de influență există operațiile matematice de sumă și/sau diferență. Sunt modele de tip determinist. Metoda calculului marginal Calculul marginal este un instrument de analiză și fundamentare a judecăților economice. El devine operațional în condițiile libertății de acțiune a agenților economici. Indicatorii marginali reflectă cheltuielile sau rezultatele adiționale generate de modificarea unitară a volumului de
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
mod artificial indică trăsături ale vieții naturale și modele ale comportamentului social, lumile virtuale ale creaturilor informatizate nu cunosc nici trăirea, nici cultura umană așa cum sunt acestea constituite de-a lungul timpului. Rămânând, din acest punct de vedere, paradigme tehnobiologice deterministe și esențialiste, ființele sintetice sunt private de pasiune și de emoție, de complexitatea afectivității și a cunoașterii, de grija pentru celălalt. Așadar, cyborgul înglobează numeroase accepții, de la inteligență la viața artificială, întruchipări aflate la limita „regimului nocturn” al imaginarului și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de a lua propriile decizii. Indiferent dacă omenirea va pierde controlul și dominația în fața mașinilor inteligente sau dacă va deveni dependentă de mașini într-o asemenea măsură încât „decuplarea” mașinilor va echivala cu sinuciderea umanității, perspectiva evoluției inteligenței artificiale este deterministă, neîngăduind umanului posibilitatea de a lua decizii și de a-și hotărî propria soartă. Atât prin prisma inteligenței sintetice, cât și prin filtrul ingineriei genetice, ființa umană poate câștiga o serie de libertăți, însă poate pierde altele. De pildă, predicția
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pentru manifestarea condiției umane. Mai degrabă avem de-a face cu „slăbirea” și relativizarea conceptelor cu care operăm în moduri moderate, căci exagerarea acestor procese poate cădea ea însăși în absolutism. Esențializarea reducționismului, ca și absolutizarea extensionismului sunt ambele procese deterministe. Identitatea virtuală, postumană (cyborgică, avatarică, transgenicăă, aflată mereu în redescoperirea alterității (uneori seducătoare, alteori monstruoaseă și a nomadismului, nu este privată de experiențe corporale diverse. Ideea trupului eteric, angelic, spectral sau nemuritor în realitatea virtuală (idee promovată cu precădere de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
își pierde propriul contrasprijin de putere. În Spectacolul ascuns, cea mai pasionantă carte românească de teorie a fenomenului dramatic (shakespearean), Alexa Visarion e ispitit adesea să creadă în această dialectică, poate că nu doar sub influența bibliografiilor contemporane de școală deterministă. Iar libertatea de exprimare câștigată brusc și integral cade ca o năpastă peste creatorii români ai anilor '90, mai ales asupra celor care se exersaseră de decenii în gherila poetică împotriva cenzurii. 2. După ce artistul a spus tot ce a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Fragmente dintr-o expunere făcută de Jacques Robin în 1971 la Societatea internațională de cibernetică ilustrează întregul interes pe care îl avea acesta pentru cibernetică. Un text de Jacques Sauvan din 1974, în care își exprimă dezaprobarea față de anumite poziții deterministe ale mai multor membrii ai grupului și în care acuză oamenii politici de "a confunda sistemul politic și finalitatea umană", precede o întrevedere din 1995 în care acest medic își expune concepția asupra ciberneticii. JeanFrançois Boissel, inginer ce a lucrat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de diferențele dintre limbajul lui Jacques Monod și cel al lui François Jacob. Pe cît era Monod de determinist, pe-atît vorbea Jacob de-spre bricolaj și lăsa loc libertății și autonomiei. B.C. Nu erați de acord cu ideea de pro-gram determinist și de absență a libertății. J.S. Nici acum nu sînt de acord. Sunt foarte atașat de noțiunea de epigeneză. B.C. Au existat multe discuții în jurul expunerii lui Jacques Monod? J.S. Nu. Eram cu toții impresionați de personaj. B.C. V-a permis
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
moderator și intra numaidecît în mintea celui care vorbea. Crea punți de legătură între diferitele feluri de a gîndi și știa să le asocieze. Cît despre Jacques Attali, nu prea îmi plăcea ce spunea. Michel Rocard mi se părea prea determinist, iar Jacques Delors, mult mai subtil, mai conciliant. Cred că ei au fost cei mai influențați de ceea ce discutam în Grupul celor Zece. Și-au modificat felul de a gîndi: ne dădeam seama de asta din discursurile lor. B.C. Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
răpindu-i potențialul revoluționar. Segmentul țintă al socialiștilor era reprezentat de muncitorime. În situația în care numărul acesteia era în continuă creștere la sfîrșitul secolului al XIX-lea, tentația apropierii de aceasta devenise din ce în ce mai puternică. În acest context însă, teza deterministă a pauperizării absolute nu putea fi în nici un caz un element de atracție pentru muncitorime, mai ales că la sfîrșitul secolului trecut a apărut și tendința ca statele (în principal cele vestice) să devină asistențiale, ele preluînd sarcina de a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în dezvoltare și acele zone de penumbră ale economiei mondiale. Există unele similitudini între economie și fizica teoretică, care a dat se poate spune și dă tonul în știință în general. Astfel, dacă fizicii newtoniene îi corespunde școala economică clasică, deterministă, mereu în căutarea unor fetișuri, cum ar fi valoarea sau echilibrul general stabil, revoluția einsteiniană a produs influențe și în știința economică, ce au impus teorii noi, cum ar fi teoria dezechilibrului, a prețurilor relative, a optimului relativ, a unor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mobilă [v.Patapievici, p.154]. Orașul este un spațiu care are ca vocație distribuirea și transferul de sensuri și de valori grație unui schimb continuu. Individul, societatea și istoria, poli corelativi, formează în ciclurile lui Balzac și Zola un sistem determinist. La fel ca Baudelaire și Flaubert, Zola își propune să studieze epoca și să scrie despre modernitate. Însă dacă pentru Flaubert modernitatea este un ocean de vulgaritate, ce absoarbe omul, pentru Zola specificul sau îl constituie progresul, care este pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
numeroasele teze dezvoltate pe acest subiect în două mari categorii: una care pretinde a explica evoluția economică și socială printr-un factor unic sau privilegiat, cealaltă printr-un ansamblu de elemente diverse. În primul caz discutăm despre teorii moniste, adesea deterministe, în cel de-al doilea despre teorii pluraliste, sau "posibiliste". 4.1. TEORIILE MONISTE Mai mulți autori au invocat factori de ordin geografic, de pildă Montesquieu și teoria sa privind climatul, geograful german Ratzel la sfîrșitul secolului trecut, Paul Krugman
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Weber, Marx a susținut că ideile și în particular cele religioase nu erau decît o suprastructură venind să completeze infrastructura tehnico-economică. În prefața cărții sale Critica economiei politice (1859), Marx și-a afirmat cel mai net poziția în același timp deterministă și materialistă. El scrie: Modul de producția al vieții materiale domină în general dezvoltarea vieții sociale, politice și intelectuale. Nu conștiința oamenilor le determină existența, ci existența socială e cea care le determină conștiința". În alte texte, totuși, Marx a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ci faptul că a incarnat fantasmele germane de după Primul Război"; Succesul ideologic inițial al bolșevismului în Europa nu e mai puțin misterios decît răspîn-direa ideilor fasciste în aceeași epocă". Cu toate acestea, există cel puțin la fel de multe expresii cu rezonanță deterministă ("context", "necesitate", "origine", "logică", "înscris", "ecou atît de îndelungat", "nu e o întîmplare", "copii ai", "ce anume l-a fabricat"): "Bolșevismul și fascismul sunt copiii Primului Război Mondial"; "Al Doilea Război Mondial e aproape înscris, de la bun început, în circumstanțele și regimurile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]