544 matches
-
conexiuni este necesară în vederea realizării unei diagnoze obiective a stării reale a sistemului, la un moment dat.<footnote Chiriță N., Scarlat E., Cibernetica sistemelor economice, Editura ASE, București, 2003. footnote> Conexiunile sistemelor permit evidențierea tipului de interconectare (liniară, neliniară, ierarhică, deterministă, nedeterministă), a intervalului în care se realizează conexiunile, a modului de coordonare și subordonare a subsistemelor, a tipului de legături și a gradului de flexibilitate. Astfel, vom putea identifica conexiuni discrete sau continue, logice sau fizice. Pentru sistemele economice reale
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
obiectivul sau finalitatea sistemului.<footnote Wilson B., Systems Concepts, Methodologies and Applications, John Wiley & Sons, 1984. footnote> Mediul poate fi alcătuit din entități variate, așa cum sunt piețele, băncile, instituțiile guvernamentale etc. În funcție de probabilitățile de apariție a evenimentelor, putem evidenția medii deterministe, respectiv nedeterministe, acestea din urmă fiind de tip riscant și/sau incert. Buna funcționare a sistemelor depinde de felul în care își elaborează strategiile comportamentale și funcționale, iar acest fapt depinde de buna cunoaștere și evaluare a mediilor acestora. Strategiile
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
Caracteristic acestor sisteme este faptul că ele au capacitatea de a evalua mediul, pe baza analizei-diagnostic și de a alege o variantă decizională dintr-o mulțime de astfel de variante, abordate multicriterial și ținând seama de tipul de mediu existent, determinist sau nedeterminist.<footnote Zadeh L.A., Polak E., Teoria sistemelor, Editura Tehnică, București, 1973. footnote> Un sistem cu buclă secundară funcționează pe baza legăturii de tip feedback, acțiunea sistemului putând fi comparată cu o ieșire dorită/scop/țintă. Dacă există abateri
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
2.8. Predicția consecințelor Definirea alternativelor, pe baza specificării criteriilor și a obiectivelor, face în continuare necesare estimarea și predicția consecințelor, pentru a putea ulterior trece la alegerea propriu-zisă, la finalizarea procesului decizional. În această fază, modelele mentale, grafice, ecuaționale, deterministe sau stocastice, au o importanță deosebită. Acolo unde este posibilă experimentarea deciziei la scară redusă, ea este de un real folos analistului, informația obținută fiind ulterior înglobată macromodelului sistemului. La rândul lor, modelele mentale sunt utile într-o serie de
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
sau cu jurnalul intim. Nu se potrivesc fiindcă nu le suportă. Un cioplitor de litere nu glumește. Nu poți să lungești vorba ori să faci o digresiune cu o daltă de fier și o bucată de marmură. Teama de naivitățile deterministe nu trebuie să ne împiedice să raportăm prolixitatea societăților noastre logoreice la abundența suporturilor, la miniaturizarea lor și la costurile lor din ce în ce mai mici. Sau, mai mult, promovarea procedeelor de colaj și de deturnare spre o artă politică universală (comună tuturor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Iosif Vulcan și V. Cosmovici. Revista a acceptat și o piesă a lui Șt. Petică, Solii păcii. În L. și a. r. și-au găsit loc multe studii de critică, istorie și teorie literară, întemeiate, parte dintre ele, pe estetica deterministă, amendată cu idei din romantismul german. Cele mai serioase contribuții se datorează lui N. Petrașcu, autor al unor pagini de fină analiză a operelor unor scriitori ca Eminescu, Duiliu Zamfirescu, I.L. Caragiale, B.P. Hasdeu sau I. Ghica. Anghel Demetriescu studiază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
static, ci ca o entitate dinamică, deci ca un proces care implică energie. Crearea particulelor din energie pură reprezintă fără Îndoială un rezultat spectaculos al fizicii relativiste. Ulterior, teoria cuantică a demolat conceptele clasice de corp solid si lege strict deterministă, la nivel subatomic corpurile materiale solide ale fizicii clasice newtoniene prezentându-se ca unde de probabilitate, iar acestea se referă la probabilitatea interacțiunilor.
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Magda COZLAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93107]
-
al creierului, care încă nu a putut fi imitat de inteligența artificială. Dacă unui computer îi deconectăm un fir, litera "A" va dispărea definitiv, până ce nu legăm firul înapoi. Creierul nu are astfel de probleme, deoarece el nu îndeplinește funcții deterministe, ci statistice. La vederea unui obraz nou, a unei fizionomii noi, relațiile sinaptice se schimbă pe loc, se fac asociații cu fizionomii asemănătoare, care conduc la gânduri, idei și stări afective. Wilder Penfield 36, în timpul operațiilor pe creier deschis stimula
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
linear), dar nu și creierului. Această diferență demonstrează că un computer este determinat, un creier nu. El emite spike-uri, care, în funcție de zgomotul de bază, se schimbă, iar variațiile se traduc în idei și gânduri noi; el nu este un computer determinist cu răspunsuri cunoscute. Este un computer viu și, prin aceasta, este unul superior. Incertitudinea din răspunsurile creierului îl face diferit de tot ce a fost creat de om în cibernetică. Această permanentă probabilitate în răspunsuri este inegalabilă și foarte greu
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
răspunsuri este inegalabilă și foarte greu de realizat. Cât suntem vii, suntem inprevizibili, probabili și incerți. În momentul când apare boala Alzheimer sau alte deteriorări ale creierului, devenim mai determinați, răspunsurile se aseamănă între ele și devenim mai apropiați computerului determinist. În concluzie, cei 1011 microprocesori (neuroni), 1014 sinapse, interconectivitatea și zgomotul de fond sunt caracteristici esențiale ale creierului viu, ce îl transformă într-un "computer biologic natural" inegalabil. Interconectivitate Încercări de a crește capacitatea de lucru a creierului, de a
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
criticii literare, Orientări pentru o critică literară). Deși cu simpatii mărturisite pentru Albert Thibaudet, Charles du Bos sau Ernst Robert Curtius, B. are opinii mai apropiate de estetica germană a intropatiei și de gestaltismul lui Dilthey, dar cu o coloratură deterministă, arătându-se preocupat de idealul unei critici complete, interpretativă și de tip erudit. Eseistica lui B., care nu excelează în ipoteze ingenioase, se îndreaptă spre „genii tumultuoase și vaste” (Goethe, Balzac, Hugo, Wagner, Dostoievski, Eminescu, Proust, Iorga, Arghezi, Joyce) sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
sau altuia dintre ei depinde de interesele grupurilor de agenți care decid asupra viitorului întreprinderii. Ultimele două capitole aduc în atenția cititorului un număr de modele formale de descriere a evoluției întreprinderii. Modelele din capitolul al patrulea sunt de natură deterministă și pun în evidență căile de creștere cele mai preferabile, ținând seama de resursele financiare existente și de criteriile de optim impuse a fi respectate. În capitolul al cincilea vom prezenta câteva modele econometrice, cu un caracter stochastic (probabilistic) care
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de încredere. Dacă ținem seama de aceste fapte, dezvoltarea unor modele econometrice pentru un sistem microeconomic (întreprinderea) ne apare ca un demers mai puțin obișnuit. La prima vedere, se pare că în întreprindere întâlnim mai curând relații de cauzalitate strictă, deterministă, care nu intră sub incidența modelării econometrice. Desigur, în multe cazuri lucrurile stau chiar așa. De exemplu, este greu de crezut că ar avea sens construirea unui model de regresie care să explice legătura dintre consumurile de materii prime și
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
x1-xk sunt variabile independente, sunt parametrii ce exprimă legătura dintre variabile, iar ε este variabila reziduală. După cum am văzut, apariția variabilei reziduale în ecuațiile de regresie se datorează faptului că relația dintre variabilele dependente și independente nu este una strictă, deterministă, ci una statistică. Pentru fiecare unitate din eșantion, variabila reziduală se calculează ca diferență între valoarea reală sau observată a lui y și cea estimată prin ecuația de regresie scrisă mai sus. În esență, variabila reziduală “colectează” influențele factorilor necunoscuți
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
simplificarea expunerii vom denumi modelele din capitolul patru “modele de creștere”, iar pe cele din capitolul cinci “modele econometrice”. Așadar, iată care sunt principalele aspecte care fac diferența dintre cele două tipuri de modele: 1. Modelele de creștere sunt modele deterministe, spre deosebire de cele din capitolul 5 care sunt modele stochastice. Am considerat necesar să facem apel la modelele de natură stochastică deoarece în realitate variabilele economice nu evoluează niciodată cu precizia care li se atribuie în modelele deterministe (cum sunt cele
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
creștere sunt modele deterministe, spre deosebire de cele din capitolul 5 care sunt modele stochastice. Am considerat necesar să facem apel la modelele de natură stochastică deoarece în realitate variabilele economice nu evoluează niciodată cu precizia care li se atribuie în modelele deterministe (cum sunt cele de la capitolul 4), iar relațiile dintre ele nu se prezintă aproape niciodată sub o formă strict funcțională, ci sunt afectate de o multitudine de factori ale căror influențe separate sunt de multe ori imposibil de determinat în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
susținătorul familiei și, ca atare, are o situație dominantă, iar în familie el este burghezul, iar femeia reprezintă proletarul (F. Engels, 1987, p. 75). Cu familia s-a verificat un tip de profeție care se autoîmplinește într-un context economic determinist. Baza transformărilor din societate se află într-o astfel de abordare în economie unde, mai întâi, urmau să aibă loc schimbări, să se instituie modul de producție socialist, apoi efectele acestuia să se regăsească în toate celelalte aspecte ale societății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cum sunt prezentate la nivel academic diverse teorii privind ordinea socială. Ele au rolul de a simplifica o realitate socială, de a face abordabilă o situație prin încadrarea ei într-o categorie 3. Acest lucru este posibil într-o supoziție deterministă, în care se presupune că viitorul va fi asemenea prezentului și trecutului și că majoritatea stărilor de fapt sunt concordante cu cele din aceeași categorie cu ele. Dintre prejudecăți, interesul se apleacă aici doar asupra acelora privind familia monoparentală, prejudecăți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
un volum intitulat Sociologie de l'Europe (Ed. Harmattan, colecția "Cultures et Conflits", 2001) se afirmă că "elitele europene se definesc în funcție de atitudinile psiho-sociale ale momentului". Rezultă de aici că în definirea elitelor europene se aplică în general o viziune deterministă, existând variații în funcție de zonă, mediu, adaptibilitatea lor, oportunități și mode. Aceste elite sunt calificate în volumul sus-numit ca "elite noi", căci sunt elite "mutante" care "se democratizează" la comandă și din interese personale, fie în tranziția spre democrația populară comunistă
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
on ne peut concevoir de champ non structuré) șont capables de leș contrôler, utiliseront leur pouvoir pour s'imposer face aux autres."18 Se impune deja una dintre concluziile pe care teoria clasică a organizațiilor și teoria sociologică de tip determinist nu le prevedeau. Indivizii utilizează "situația, resursele și capacitățile" pe care le dețin pentru a-și amenaja un spațiu de libertate, care este, în același timp, din punctul de vedere al organizației sau al grupului social, un spațiu de incertitudine
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
și-n teologia catolică ca analogia entis (Dumnezeu este explicat prin om fără a suprima prin aceasta infinita depărtare dintre El și om)56. În sfârșit, descoperirea legăturilor cauzale între diverse fenomene istorice decurge din aplicarea principiului corelației. Acest principiu determinist, care presupune relativitatea și contingența și care unește toate evenimentele prin raportul cauză-efect, anulează orice abatere de la normalitate și, în consecință, unicitatea, centralitatea și universalitatea tainei Întrupării. Credința creștină și criticismul istoric, spune Troeltsch, nu pot fi conciliate, deoarece concepțiile
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
dacă Napoleon ar fi fost ucis în acțiune la Toulon?", se întreabă Engels într-o scrisoare către Borgius din 25 ianuarie 1894. "Desigur că un altul i-ar fi luat locul"3 conchide părintele materialismului dialectic și istoric. Viziunea sa deterministă asupra istoriei, unde condițiile economice generează suprastructura socială, inclusiv istoria societății, strivește orice geniu sub povara necesității. În această logică deterministă, ne întrebăm (și pentru Engels) cine i-ar fi putut lua locul lui Iisus Hristos? Mai aproape de zilele noastre
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
1894. "Desigur că un altul i-ar fi luat locul"3 conchide părintele materialismului dialectic și istoric. Viziunea sa deterministă asupra istoriei, unde condițiile economice generează suprastructura socială, inclusiv istoria societății, strivește orice geniu sub povara necesității. În această logică deterministă, ne întrebăm (și pentru Engels) cine i-ar fi putut lua locul lui Iisus Hristos? Mai aproape de zilele noastre, încercăm să ne imaginăm configurația politică a Europei actuale fără Mihail Gorbaciov. S-a spus despre semnul său de pe frunte că
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
spațiul carpato-dunăreanopontic, etnogeneza românească și constituirea statelor medievale românești. Opera sa istorică evidențiază constanta încercărilor de a opune manierei de concepere a istoriei ca simplă înșirare de fapte, înțelegerea ei în sens global, explicarea faptelor istorice prin cauzalități de factură deterministă, de unde necesitatea recursului punctual la elemente care țin de ansamblul vieții economice, sociale și politice. Formația filosofică de esență idealistă, dobândită în timpul studiilor și cercetărilor efectuate la Cracovia, Lemberg, Viena, Munchen, Paris, Londra, Budapesta, Belgrad etc., explică, în bună măsură
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
sine, ca ele să poată fi mulțumite, dacă își pot păstra numai independența lor"54. Pe lângă ideile cantemiriene legate de inevitabilitatea decăderii Imperiului otoman, în judecarea noilor raporturi din sud-estul european, Balș era influențat de realitățile timpului, precum și de ideile deterministe și relativiste ale lui Montesquieu 55, afirmând că: "Măsura măririi și puterii anumitor state este hotărâtă de locul, puterea și constituția statelor vecine. De aceea, un stat pierde adesea la mărirea sa reală, prin aceea că dobândește o situație mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]