380 matches
-
prezentat de Stahl, apare necesitatea elaborării unor reguli clare care să stabilească cine are dreptul să exploateze anumite bunuri. În lipsa unor bariere care să împiedice accesul din exterior la culegerea beneficiilor, stimulentele indivizilor de a manageria resursele scad. În satele devălmașe, uzul comun asupra bunu rilor obștii putea fi exercitat doar de către cei recunoscuți ca fiind parte a obștii. Această regulă a apartenenței la obște a fost considerată o regulă în uz pentru foarte mult timp, intrând în contradicție cu regulile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
pauză în care copacii să se poată reface. Odată cu apariția unor reguli constituționale privitoare la exploatarea pădurii, incendierea și dărâmarea nu au mai fost permise. Dreptul de tăiere a lemnului și cel de păscut al vitelor în pădure erau drepturi devălmașe tradiționale. În mare parte, pădurile erau în devălmășie, însă existau și păduri care se aflau în exploatarea privată a unor boieri. Pe aceste terenuri, accesul turmelor pentru pășunat era interzis; doar în condiții de secetă această interdicție era ridicată. Regula
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Creșterea oilor presupune efortul mai multor indivizi care să dețină cunoștințe tehnice și profesionale necesare procesului de trans humanță. Creșterea oilor presupune cunoștințe tehnice și profesionale avansate, ceea ce face ca turma comună să fie dată în grija unor ciobani. Mentalitatea devălmașă și egalitară își face simțită prezența și în stabilirea regulii de distribuire a produselor lactate obținute de la turma comună. Procedeul de împărțire a beneficiilor constă în faptul că, „de față fiind toți stăpânii de oi care și-au dat oile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
acaparatorilor locali devine abuzivă în momentul în care numărul de vite care sunt aduse la păscut crește neîncetat. Acțiunile acaparatorilor locali au ca scop creșterea vitelor pentru comerț, și nu pentru consumul propriu. În acest fel, procedeul tradițional de utilizare devălmașă a izlazului și a pădurii poate duce la supraexploatarea sistemului de resurse. De aceea, obștea vrânceană a dezvoltat un sistem de reguli stricte de utilizare a izlazului. Ca și în cazul celorlalte tipuri de reguli, nu a existat o abordare
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
pe numărul de pomi tăiați sau pe numărul de vite), fie impunerea unor interdicții (păscutul porcilor, caprelor). De asemenea, cei fără vite aveau în continuare drept la izlaz, însă erau despăgubiți de către ceilalți (Stahl și Serafim, 1939). În cadrul sistemului proprietății devălmașe, un rol aparte îl dețin terenurile agricole. În faza de devălmășie totală, loturile agricole pot fi considerate ca parte a proprietății comune, deoarece aceste loturi apar pe anumite țineri private care aduc doar un drept de uzufruct, și nu unul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
După strângerea recoltei, se revenea la sistemul devălmaș în care terenul devenea de uz comun prin procesul de izlăjire. Regula după care erau exploatate terenurile cerea ca acestea, odată ce înceta obiectul stăpânirii locurești, să fie deschise folosului comun devenind pășuni devălmașe. Odată cu evoluția capacităților de exploatare prin care devine posibilă exploatarea pe termen lung a pământurilor, stăpânirile locurești se transformă în ocină (Stahl, 1998, vol. I, p. 171). Ocina reprezintă dreptul de stăpânire ereditară a unei familii și nu un drept
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nivel constituțional statul recunoștea doar dreptul de proprietate individuală de care fiecare poate dispune. Statul nu recunoștea formal dreptul de organizare al țăranilor în obște și nu acorda obștilor personalitate juridică. Singurele obști recunoscute erau cele ale satelor cu averi devălmașe forestiere. Activitatea acestor obști era reglementată la nivel constituțional prin legile silvice (Stahl, 1998, vol. I, p. 34). De aici apar conflictele între regulile în funcțiune la cele două niveluri. La nivel constituțional statul trece la impunerea individuală a contribuției
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
putere și nevoi. După cum am văzut, în această fază de dezvoltare, exploatarea după putere și nevoi dă naștere unor inegalități economice majore. 3.7. Disoluția regimului devălmășiei absolute Stahl identifică două căi de desfășurare a procesului de dizolvare a satelor devălmașe. Prima, cea economică, se datorează fazelor succesive de dezvoltare a tehnicii agricole și creșterii demografice. Acești factori contribuie la trecerea la producția capitalistă de mărfuri, la spargerea obștii în gospodării autonome și la transformarea devălmășiei în proprietate individuală. O a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
erau de ordin privat, lezându-i pe toți obștenii; aceștia își văd micșorate drepturile lor prin apariția unui nou competitor” (Stahl, 1998, vol. II, p. 236). Stahl discută comportamentul de tip „tragedia bunurilor comune” în contextul relațiilor din regimul proprietății devălmașe. Tragedia bunurilor comune derivă din strategiile comportamentale adoptate de apropriatorii de bunuri din sistemul de resurse comune. Odată ce obțin drepturi de exploatare asupra sistemului de resurse și au posibilitatea de a deveni proprietari de terenuri în conformitate cu Codul civil, acaparatorii trec
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
scopul menținerii sistemului de resurse, dar ele nu au putut fi implementate la nivelul operațional. Exploatarea în comun a sistemelor de resurse în comunitățile mici poate asigura menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse. În cazul românesc, exploatarea devălmașă nu avea reguli stricte de exploatare, ci se miza mai mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag resurse din sistem. Aceștia au internalizat regulile care le dădeau voie să exploateze după puterea și nevoile propriei gospodării. Probleme de aglomerare
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la nivel constituțional s-a permis individualizarea și tranzacționarea drepturilor. Codul civil a protejat acaparatorii și a contribuit decisiv la desființarea regimului devălmășiei absolute. Din analiza efectuată asupra modului de organizare și funcționare a sistemului de resurse comune specific satelor devălmașe românești putem observa că nu toate tipurile de reguli enunțate în teorie sunt prezente. Regulile nu au fost întotdeauna respectate la nivelul operațional, ceea ce a afectat menținerea în stare de funcționare a sistemului. În plus, sistemul de reguli dezvoltat la
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
el poate să se trezească într-o periferie și să fie apreciat (și remunerat) în conformitate cu „rangul” acesteia. Este valabil mai ales pentru „umanioare” și științe sociale, aplecate (încă) prioritar asupra propriilor națiuni : un bun specialist în Eminescu sau în obștea devălmașă va fi un marginal în lumea auditului. Mai departe, pentru a fi plătit trebuie să muncească pe gratis ! De la publicații la peer review, munca profesorului nu este plătită (eventual plătește el !) ; astfel acumulezi însă „puncte” pentru a fi „eligibil” ca
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tocmai prin dăinuirea ei încăpățînată. Repulsia „țăranului” față de „negustor” pare să se înscrie astfel în practicile mult mai vechi de marginalizare strategică a „meșteșugarilor” de către societatea noastră țărănească - și nu doar de către a noastră. Vorbind despre diviziunea socială în cadrul obștii devălmașe, după ce descrie pe îndelete „mandatarii satului” (oameni aleși dintre săteni pentru a se ocupa de anumite treburi globale ale satului, de la vaci și fîntîni pînă la alte „isprăvnicii”), Henri Stahl se oprește și asupra meșteșugarilor. „E vorba aici despre o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în proprietatea obștei, la început, fiind periodic împărțit, prin tragere la sorți, membrilor comunității, care aveau numai dreptul de folosință asupra loturilor arabile, iar pădurile, apele și pășunile erau folosite în comun. Prin urmare, pe de o parte, exista proprietatea devălmașă a obștei, iar pe de alta, posesiunea individuală a membrilor ei. Posesiunea individuală marchează începutul diferențierii sociale în obște ce avea să ducă treptat, într-un timp îndelungat, la destrămarea organizării devălmașe a obștei, prin stăpânirea individuală (personală) a casei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Prin urmare, pe de o parte, exista proprietatea devălmașă a obștei, iar pe de alta, posesiunea individuală a membrilor ei. Posesiunea individuală marchează începutul diferențierii sociale în obște ce avea să ducă treptat, într-un timp îndelungat, la destrămarea organizării devălmașe a obștei, prin stăpânirea individuală (personală) a casei, anexelor, grădinii și uneltelor de muncă, iar apoi la permanentizarea stăpânirii lor, la proprietatea asupra loturilor arabile, fără a mai fi distribuite, prin tragere la sorți, ca până atunci. Dacă la început
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la permanentizarea stăpânirii lor, la proprietatea asupra loturilor arabile, fără a mai fi distribuite, prin tragere la sorți, ca până atunci. Dacă la început, în forma sa primară, secolele IV-VI, obștea teritorială, ca instituție colectivă, se caracteriza prin proprietatea devălmașă asupra pământului, conducerea colectivă, răspunderea comună și organizarea împreună a muncii, în secolele VII-X, forma arhaică de organizare a obștii era abandonată pe întreg teritoriul locuit de români. A persistat doar folosința comună a pădurilor, pășunilor și apelor.9 La
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
marea familie a locuitorilor satului, se regăsește în denumirea satelor cu pluralul unui nume propriu de bărbat. Și mai târziu, până în secolul al XVII-lea, întâlnim în documente conducători de obști cu titluri precum pârcălabi, vătămani ș. a. Organizarea proprietății colective (devălmașe) și a conducerii obștilor dobândește, în istoria românilor, un aspect specific în așa-numitele "sate umblătoare pe bătrâni". În istoria obștilor vechi (antice) și medievale, la toate popoarele, nu doar la români, erau sate care păstrau amintirea unui strămoș comun
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în Muzeul Național, 1, 1974, p. 35-57. 9. Istoria Românilor, vol. III, p. 64-65. 10. Ibidem, p. 66-68. 11. P. P. Panaitescu, Obștea țărănească în Țara Românească și Moldova. Orânduirea feudală, București, 1964; H. H. Stahl, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol. I-III, București, 1958-1965; idem, Introducere la istoria culturii românești, București, Editura Științifică, 1969, p. 156-157. 12. P. P. Panaitescu, Introducere..., op. cit., p. 157-159. 13. Ibidem, p. 159. 14. Ibidem, p. 159-160. 15. Ibidem, p. 160-161. 16. Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Românilor, vol. III, p. 210-212. 11. P. P. Panaitescu, Obștea țărănească în Țara Românească și Moldova. Orânduirea feudală, București, 1964; idem, Introducere la istoria culturii românești, București, Editura Științifică, 1969, p. 174-175. 12. H. H. Stahl, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol. I-III, București, 1958-1965; P. P. Panaitescu, Introducere...op. cit., p. 176-177. 13. H. H. Stahl, Studii de sociologie istorică, București, 1972; P. P. Panaitescu, Introducere..., p. 177-178. 14. I. Bogdan, Despre cnezii români, în Scrieri alese, București, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
suferit prefaceri pe măsura celor din societatea românească, dar când oficialitatea ungară a încercat să-l înlăture și să-l înlocuiască cu dreptul feudal, românii au reacționat energic. Dreptul românesc vechi era prezent în întreaga viață a obștilor autohtone: proprietate devălmașă și familială, moștenire și hotărnicire, împărțirea produselor obștilor, folosințe comune (pășuni, păduri, ape), relații între membrii obșei, abateri de la legea străbună (loviri, furturi, omoruri). În toate situațiile menționate, erau respectate legile îndătinate, legile vechi, obiceiul pământului.40 În aceeași vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din 1241-1242 asupra românilor, în SMIM 19, 2001, p. 196-206. Spinei V. și Coraliuc G., Date noi cu privire la circulația unor obiecte de cult din scolele XII-XIII, în SCIVA, 1976, nr. 3, p. 319-330. Stahl H. H., Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, I, București, 1958, p. 170-186. Idem, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol. I-III, București, 1958-1965. Stănescu E. (coord.), Răscoala și statul Asăneștilor, București, 1989. Stăniloae Dumitru, Contribuția ¨călugărilor sciți¨ la precizarea hristologiei la începutul secolului VI, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și Coraliuc G., Date noi cu privire la circulația unor obiecte de cult din scolele XII-XIII, în SCIVA, 1976, nr. 3, p. 319-330. Stahl H. H., Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, I, București, 1958, p. 170-186. Idem, Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol. I-III, București, 1958-1965. Stănescu E. (coord.), Răscoala și statul Asăneștilor, București, 1989. Stăniloae Dumitru, Contribuția ¨călugărilor sciți¨ la precizarea hristologiei la începutul secolului VI, în M.O., 1985, nr. 3-4, p. 199-244. Stoicescu N., Continuitatea românilor, București
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
iar în lipsa unei stipulațiuni se aplică dispozițiile art. 1902 C.civ. Neexecutarea aportului în prestații sau cunoștințe specifice dă loc numai la o acțiune în excludere cu daune-interese, dacă este cazul, potrivit art 1899 C.civ. c) Situația bunurile proprietate devălmașă. Unele particularități ale aportului în natură apar în situațiile în care dreptul de proprietate asupra bunului subscris aparține mai multor persoane: bunurile proprietate devălmașă și bunurile proprietate pe cote părți. Posibilitatea participării unui soț cu bunuri comune la constituirea unei
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în excludere cu daune-interese, dacă este cazul, potrivit art 1899 C.civ. c) Situația bunurile proprietate devălmașă. Unele particularități ale aportului în natură apar în situațiile în care dreptul de proprietate asupra bunului subscris aparține mai multor persoane: bunurile proprietate devălmașă și bunurile proprietate pe cote părți. Posibilitatea participării unui soț cu bunuri comune la constituirea unei societăți și mai ales regimul juridic al părților de interes, acțiunilor, părților sociale dobândite drept contraprestație a acestui aport au constituit subiect de controversă
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
dintre societățile comerciale existente astăzi sunt constituite anterior intrării în vigoare a noului Cod civil ni se pare potrivit să abordăm problematica în discuție separat pentru perioada anterioară, respectiv ulterioară datei de 1 octombrie 2011. c.1. Situația bunurile proprietate devălmașă anterior intrării în vigoare a Noului cod civil. Regimul juridic al bunurilor soților era cel al comunității de bunuri. S-a pus problema de a ști dacă soții pot participa împreună ca asociați la aceeași societate comercială sau se pot
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]