778 matches
-
grup sau sistem social atât din punct de vedere social cât și cultural. Comportamentul deviant variază în raport cu regulile normative ale sistemului social respectiv. În acest sens, teoria sociologică concepe fenomenul devianței în două sensuri: (1) un sens restrâns predominant normativ "devianța negativă" -, care desemnează încălcarea standardelor normative, a regulilor de conduită și a mijloacelor legitime de atingere a scopurilor sociale care generează comportamentul deviant și, (2) un sens larg "devianța pozitivă" -, care reprezintă transgresiunea normelor și valorilor unui grup, evaziunea sau
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fenomenul devianței în două sensuri: (1) un sens restrâns predominant normativ "devianța negativă" -, care desemnează încălcarea standardelor normative, a regulilor de conduită și a mijloacelor legitime de atingere a scopurilor sociale care generează comportamentul deviant și, (2) un sens larg "devianța pozitivă" -, care reprezintă transgresiunea normelor și valorilor unui grup, evaziunea sau revolta împotriva lor, tendința de a le schimba, care generează comportamente inovatoare sau revoluționare. În acest al doilea sens, devianța constituie o încercare de a face lucrurile altfel decât
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care generează comportamentul deviant și, (2) un sens larg "devianța pozitivă" -, care reprezintă transgresiunea normelor și valorilor unui grup, evaziunea sau revolta împotriva lor, tendința de a le schimba, care generează comportamente inovatoare sau revoluționare. În acest al doilea sens, devianța constituie o încercare de a face lucrurile altfel decât în mod tradițional sau a schimba ordinea socială recunoscută. Putem spune, în ideea celor arătate, că funcționarea societății este o mixtură între conformare și devianță, astfel că amândouă pot să ajute
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
revoluționare. În acest al doilea sens, devianța constituie o încercare de a face lucrurile altfel decât în mod tradițional sau a schimba ordinea socială recunoscută. Putem spune, în ideea celor arătate, că funcționarea societății este o mixtură între conformare și devianță, astfel că amândouă pot să ajute la prezervarea stabilității sociale și, în egală măsură, la dezvoltarea acesteia. 7.1. Relativitatea devianței În contextul acestei probleme vom răspunde la cea de a doua întrebare: De ce un comportament este considerat deviant într-
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
schimba ordinea socială recunoscută. Putem spune, în ideea celor arătate, că funcționarea societății este o mixtură între conformare și devianță, astfel că amândouă pot să ajute la prezervarea stabilității sociale și, în egală măsură, la dezvoltarea acesteia. 7.1. Relativitatea devianței În contextul acestei probleme vom răspunde la cea de a doua întrebare: De ce un comportament este considerat deviant într-un timp și loc, dar nu este deviant în alt timp și în alt loc? Așa cum am spus ceva mai înainte
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
deviant într-un timp și loc, dar nu este deviant în alt timp și în alt loc? Așa cum am spus ceva mai înainte, mulți oameni consideră unele comportamente de-viante deoarece cred că acestea violează moralitatea. În acest fel, oamenii tratează devianța la modul absolut, judecă anumite comportamente în raport cu noțiunile morale de bine sau rău, drept sau nedrept. Dar sociologii văd devianța ca fiind definită atât de valorile morale și culturale cât și de violarea normelor și regulilor stabilite. În acest sens
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ceva mai înainte, mulți oameni consideră unele comportamente de-viante deoarece cred că acestea violează moralitatea. În acest fel, oamenii tratează devianța la modul absolut, judecă anumite comportamente în raport cu noțiunile morale de bine sau rău, drept sau nedrept. Dar sociologii văd devianța ca fiind definită atât de valorile morale și culturale cât și de violarea normelor și regulilor stabilite. În acest sens, primul dintre argumente este furnizat de analizele culturale, care demonstrează că noțiunea de drept și rău se schimbă de la cultură
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
numi contextul normativ și valoric al unei anumite societăți într-o anumită perioadă istorică. (Sorin M. Rădulescu, 1994, p. 19) Spre exemplu, în unele societăți preindustriale din zona cu climate calde, purtarea hainelor, cu excepția poate a accesoriilor ornamentale, este considerată devianță. Invers, să nu porți haine în țara noastră sau în oricare altă societate modernă este o manifestare deviantă. Al doilea argument are în vedere analizele istorice, care demonstrează că noțiunile referitoare la devianță se schimbă în timp. Legea însăși reprezintă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cu excepția poate a accesoriilor ornamentale, este considerată devianță. Invers, să nu porți haine în țara noastră sau în oricare altă societate modernă este o manifestare deviantă. Al doilea argument are în vedere analizele istorice, care demonstrează că noțiunile referitoare la devianță se schimbă în timp. Legea însăși reprezintă un factor important de schimbare socială, care poate induce modificări în aranjamentul contextului normativ al unei societăți. De exemplu, în unele societăți, la începutul dezvoltării moderne a acestora, femeile care au încercat să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
box este un atac violent ori că uciderea de către personalul militar este o crimă. Astfel, sub anumite circumstanțe, violența fizică sau uciderea nu sunt considerate comportamente deviante. Prin urmare, dacă un comportament dat este considerat deviant depinde de situație. Deoarece devianța nu este un fenomen omogen, sociologii tind să o analizeze ca o violare a socialității determinată de reguli mai mult decât de standardele morale absolute. Definițiile devianței variază în aceeași societate de la o clasă socială la alta și în raport cu culturile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Prin urmare, dacă un comportament dat este considerat deviant depinde de situație. Deoarece devianța nu este un fenomen omogen, sociologii tind să o analizeze ca o violare a socialității determinată de reguli mai mult decât de standardele morale absolute. Definițiile devianței variază în aceeași societate de la o clasă socială la alta și în raport cu culturile variate ale omenirii. Comportamentul care îl poate face pe un om să fie arestat și închis, poate să îl califice pe un altul, din alt spațiu geografic
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
spațiu geografic, pentru a fi sanctificat, de unde calitatea acțiunii însăși depinde așa de mult de circumstanțele sub care ea a fost înfăptuită și de starea de spirit a audienței care a fost martora acesteia. Exemplele menționate mai sus, demonstrează că devianța este un concept evaluativ a cărui relativitate se înscrie în perimetrul variabilității istorice sau diversității modelelor cultural-normative ale societăților și grupurilor sociale. Ceea ce pentru o societate sau pentru un grup subcultural poate constitui devianță, pentru altă societate sau subcultură apare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Exemplele menționate mai sus, demonstrează că devianța este un concept evaluativ a cărui relativitate se înscrie în perimetrul variabilității istorice sau diversității modelelor cultural-normative ale societăților și grupurilor sociale. Ceea ce pentru o societate sau pentru un grup subcultural poate constitui devianță, pentru altă societate sau subcultură apare ca normalitate. Ceea ce pentru o anumită perioadă istorică apare ca normal, pentru o perioadă istorică ulterioară poate deveni deviant. (Sorin M. Rădulescu, 1994, pp. 22-23) 7.2. Explicații ale devianței și crimei La fel
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
grup subcultural poate constitui devianță, pentru altă societate sau subcultură apare ca normalitate. Ceea ce pentru o anumită perioadă istorică apare ca normal, pentru o perioadă istorică ulterioară poate deveni deviant. (Sorin M. Rădulescu, 1994, pp. 22-23) 7.2. Explicații ale devianței și crimei La fel ca tot comportamentul uman, devianța este complexă. În plus de asta, deoarece devianța este adesea văzută ca amenințătoare și respingătoare, ea poate fi pentru oameni una dintre cele mai dificile forme de înțeles ale comportamentului uman
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
subcultură apare ca normalitate. Ceea ce pentru o anumită perioadă istorică apare ca normal, pentru o perioadă istorică ulterioară poate deveni deviant. (Sorin M. Rădulescu, 1994, pp. 22-23) 7.2. Explicații ale devianței și crimei La fel ca tot comportamentul uman, devianța este complexă. În plus de asta, deoarece devianța este adesea văzută ca amenințătoare și respingătoare, ea poate fi pentru oameni una dintre cele mai dificile forme de înțeles ale comportamentului uman, lucru ce îi determină pe aceștia ca uneori să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
perioadă istorică apare ca normal, pentru o perioadă istorică ulterioară poate deveni deviant. (Sorin M. Rădulescu, 1994, pp. 22-23) 7.2. Explicații ale devianței și crimei La fel ca tot comportamentul uman, devianța este complexă. În plus de asta, deoarece devianța este adesea văzută ca amenințătoare și respingătoare, ea poate fi pentru oameni una dintre cele mai dificile forme de înțeles ale comportamentului uman, lucru ce îi determină pe aceștia ca uneori să îi dea explicații mai mult sau mai puțin
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ale comportamentului uman, lucru ce îi determină pe aceștia ca uneori să îi dea explicații mai mult sau mai puțin simple. În istoria cunoașterii umane s-au cristalizat câteva abordări nesociologice pe care le prezentăm succint. Orientarea clasică localizează cauzalitatea devianței și crimei la nivelul libertății de voință a individului de a alege între "plăcerea" ce decurge din comportamentul deviant sau din încălcarea legii și sancțiunea penală. Orientarea antropologică (medicul și criminologul italian Cesare Lombroso) conferă factorilor biologici-ereditari o importanță hotărâtoare
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
libertății de voință a individului de a alege între "plăcerea" ce decurge din comportamentul deviant sau din încălcarea legii și sancțiunea penală. Orientarea antropologică (medicul și criminologul italian Cesare Lombroso) conferă factorilor biologici-ereditari o importanță hotărâtoare în geneza crimei și devianței, cauzele acestora rezidă în diversele anomalii și deficiențe anatomo-fiziologice ale organismului individului infractor sau deviant. Orientarea psihiatrică și psihologică consideră că geneza actului deviant și infracțional rezidă în dezechilibre și debilități psiho-fiziologice care apar și se transmit de cele mai multe ori
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
deficiențe anatomo-fiziologice ale organismului individului infractor sau deviant. Orientarea psihiatrică și psihologică consideră că geneza actului deviant și infracțional rezidă în dezechilibre și debilități psiho-fiziologice care apar și se transmit de cele mai multe ori pe cale ereditară. În ceea ce privește teoriile sociologice referitoare la devianță, acestea diferă de explicațiile biologice și psihologice deoarece plasează cauzele acesteia în ordinea socială mai mult decât în psihologia și constituția fizică a individului. De aceea, din punct de vedere sociologic devianța este abordată ținând seama de relația dintre indivizii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ori pe cale ereditară. În ceea ce privește teoriile sociologice referitoare la devianță, acestea diferă de explicațiile biologice și psihologice deoarece plasează cauzele acesteia în ordinea socială mai mult decât în psihologia și constituția fizică a individului. De aceea, din punct de vedere sociologic devianța este abordată ținând seama de relația dintre indivizii care se angajează în anumite tipuri de comportamente și comunitatea socială care definește aceste comportamente. Însă, în mod esențial, sociologii accentuează pe rolul culturii, structurii sociale și interacțiunii sociale în producerea devianței
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
devianța este abordată ținând seama de relația dintre indivizii care se angajează în anumite tipuri de comportamente și comunitatea socială care definește aceste comportamente. Însă, în mod esențial, sociologii accentuează pe rolul culturii, structurii sociale și interacțiunii sociale în producerea devianței. Există o duzină sau chiar mai multe de teorii sociologice despre comportamentul deviant. Pentru a realiza o ordine în demersul nostru le vom grupa potrivit celor trei cadre teoretice de lucru deja familiare: funcționalismul, interacționismul-simbolic și teoria conflictului. 7.2
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de coeziune datorită pierderii caracterului reglativ al vechilor norme și întârzierea apariției unor norme noi. Când schimbările se produc cu rapiditate, vechile norme cad și comportamentele considerate deviante se răspândesc. Această abordare a fost pentru prima dată aplicată la explicația devianței de către Durkheim în studiul său clasic despre sinucidere (orig.1897/1993). El a încercat să explice de ce oamenii din societățile industrializate au un grad mai ridicat de probabilitate să comită sinucideri decât oamenii din alte societăți. Durkheim a sugerat că
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
toate țările care au ieșit din sistemul comunist se distinge prin schimbări rapide în toate domeniile vieții sociale, care intră în contradicție cu structurile, normele și comportamentele ce aparțin vechiului sistem social. Acest lucru a declanșat o adevărată erupție a devianței. Din nefericire, procesul de tranziție da la o societate la alta nu se derulează lin și uniform, ci contradictoriu și conflictual, întrucât se mențin o serie de structuri, instituții și mentalități birocratice, precum și unele norme și reguli sociale și juridice
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
1994 p. 13) Sub denumirea de teoria tensiunii, sociologul american Robert Merton sugerează că anomia se dezvoltă când o societate inculcă membrilor săi anumite nevoi și dorințe, dar eșuează să asigure oportunități legitime ca să le satisfacă. Teoria tensiunii subliniază că devianța apare când obiectivele acceptate cultural nu pot fi atinse prin mijloace acceptate cultural. Cu alte cuvinte, o societate creează dorințe pe care nu poate să le îndeplinească pentru o parte din membrii acesteia. Datorită acestui lucru unii indivizi utilizează mijloace
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
clasele de jos au mai puține oportunități să aibă succes în viață. Aceștia descoperă că normele care reglementează posibilitatea realizării obiectivelor acceptate cultural nu sunt aplicabile la situația lor și atunci unii dintre ei le încalcă. Teoria lui Merton cu privire la devianță sugerează că aceasta apare ori de câte ori există o discrepanță între obiectivele instituționale și mijloacele disponibile de a le atinge. Indivizii prinși în această dilemă resping atât obiectivele cât și mijloacele. O dată ce ei fac acest lucru devin devianți. Dată fiind blocarea căilor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]