1,506 matches
-
cele patru păcate în care poate cădea femeia: înfrumusețarea artificială cu ajutorul cosmeticalelor, aplecarea spre vrăjitorie, cleveteală și confesarea incompletă). într-un cuvânt, văduvele erau privite ca niște virtuale destrăbălate, păcătoase in spe. Pe lângă suspiciunea că sunt dispuse (dincolo de alte experiențe deviante) a călca „regula nunților” (singurele lor reprezentante în iad - unde se putea ajunge ușor prin sex - erau - vom vedea - preotesele recăsătorite), lor li se punea în seamă și capacitatea (necenzurată) de a întreține relații sexuale nelegitime (acompaniate de utilizarea mijloacelor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dintre ele și lume, dintre ele și ceilalți. Inadaptarea, dependența, conduitele de refugiu sau violența sunt forme de a fi ale persoanelor cu un tip de existență nevrotică. Ele se opun societății, dar modalitățile lor de opoziție au un caracter deviant. Societatea, celelalte persoane Îi izolează, Îi refuză. Aceștia nu sunt acceptați. Persoanele cu existență nevrotică știu, simt, văd că societatea le este ostilă, dar ei situează cauzele ostilității În societate și nu În istoria lor psihobiografică. Din aceste considerente, ei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de indivizi, cu grave tulburări caracteriale, de natură constituțional-genetică, fie unor tipuri nevrotice de indivizi, cu carențe educaționale, afective, frustrări, lipsiți de modele sau formați sub influența unor modele negative etc. În sensul acesta, conștiința pervertită este expresia unei naturi deviante sau pur patologice a persoanei umane, cea care te Împiedică de „a-fi-tu-Însuți”. Este o stare care te invalidează, dând naștere unui dublu conflict: al individului cu el Însuși și al individului cu lumea. Aceasta Întrucât conștiința pervertită te Împiedică să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și este forma naturală, pozitivă, de formare a Eului. În condiții negative, oferite de un mediu viciat, ostil, În absența unor modele sau sub influența unor modele negative, Eul se va dezvolta Într-o direcție negativă, prin interiorizarea unor tipuri deviante sau perverse, dependente. În cazul acesta, el fie că nu se va maturiza, fie va lua o direcție de dezvoltare de tip pervers-deviant, fie că va suferi un proces de regresiune și dependență. Etapele formării psiho-morale ale Eului sunt În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
devianței. Imaginile psihopatologice ale Eului sunt consecința alterărilor psihice dintre cele mai diferite ale sistemului personalității, ale Eului personal al individului. În ceea ce privește imaginile devianței, acestea nu recunosc drept cauză o alterare a personalității, ci o formă de Eu de tip deviant, ale cărei cauze sunt În primul rând de ordin psihologic și moral, prin insuficiențe sau deficiențe În formarea și maturizarea Supra-Eului moral al persoanei respective. Carențele educaționale și afective, frustrările, complexele, abandonul, vagabondajul, absența modelelor pozitive etc. sunt numai câțiva
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și moral, prin insuficiențe sau deficiențe În formarea și maturizarea Supra-Eului moral al persoanei respective. Carențele educaționale și afective, frustrările, complexele, abandonul, vagabondajul, absența modelelor pozitive etc. sunt numai câțiva dintre factorii care contribuie la configurarea unor imagini de tip deviant ale Eului acestei categorii de indivizi. În acest grup imagologic negativ sunt incluse imaginile prostituției, imaginile delicvenței antisociale, imaginile persoanelor dependente social etc. Problema generală a imagologiei Eului și semnificația acesteia este, așa cum se poate vedea din cele de mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este iubire propriu-zisă, ci o formă particulară de atașament față de o ființă diferită de om. Se mai pot discuta și formele aberante ale iubirii, iubirea deturnată de pulsiunile perverse dintre partenerii de același sex (homosexualitateaă, iubirea incestuoasă etc. Nici iubirea deviantă, nici atașamentul de obiecte (avariția, colecționarismul etc.Ă nu sunt forme ale iubirii. Iubirea trebuie să reunească un sentiment sufletesc cu o valoare morală care să corespundă acestuia. Între sentiment și valoare există, În cazul iubirii, o corespondență care face
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
neavând un fundament reprezentat de valorile morale, ele nu pot să dureze. Asemenea cupluri sunt marcate de tensiuni interioare sau de conflicte exterioare, sfârșind prin a se dizolva. Cupluri nefirești Poate că ar trebui să vorbim despre cupluri patologice sau deviante, dar am preferat acest termen pentru a rămâne În sfera Psihologiei Morale, accentuând asupra aspectukui care vizează experiența psihologică și valorile morale corespunzătoare acesteia. Nu toate cuplurile sunt de tipul descris mai sus. În afara acestora mai există numeroase forme de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
toate cuplurile sunt de tipul descris mai sus. În afara acestora mai există numeroase forme de cupluri nefirești, care din punct de vedere psihologic și moral se abat de la formele normalității. Aceste cupluri se constituie În virtutea unor atracții pulsionale de factură deviantă, constituțională sau perversă. Cuplurilor deviante nu le corespund motivații emoțional-afective, ci pulsiuni instinctuale primare care nu sunt dublate de valori morale. De regulă, persoanele care constituie aceste cupluri sunt fie personalități frustrate, cu carențe afective sau educaționale, persoane imature afectiv
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
descris mai sus. În afara acestora mai există numeroase forme de cupluri nefirești, care din punct de vedere psihologic și moral se abat de la formele normalității. Aceste cupluri se constituie În virtutea unor atracții pulsionale de factură deviantă, constituțională sau perversă. Cuplurilor deviante nu le corespund motivații emoțional-afective, ci pulsiuni instinctuale primare care nu sunt dublate de valori morale. De regulă, persoanele care constituie aceste cupluri sunt fie personalități frustrate, cu carențe afective sau educaționale, persoane imature afectiv, personalități narcisiste, care nu și-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dezvolta normal numai În condițiile În care are la dispoziție modele pozitive, pentru care să opteze În mod liber. Impunerea unor modele stricte, rigide, va duce la formarea unor tipuri psihomorale defectuase, personalități cu o structură nevrotică, instabile sau impulsive, deviante sau de tip violent. În egală măsură, acceptarea necondiționată, fără rezerve, a oricărui model oferit la Întâmplare va duce la tipuri psihomorale deformate, dependente, de dependență, regresive etc. Asupra acestora vom mai reveni. În ceea ce privește modelul ales, trebuie să adăugăm faptul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
educative, frustrările, traumele emoționale, modul de formare a identității și rezolvarea situației oedipiene, rangul În fratrie etc.; că adolescența individului, conduite, atitudini, studii, pasiuni, interese, asocierea și prieteniile acestuia, idealurile de viață etc. Trebuie avute În vedere carențele, frustrările, conduitele deviante, Începutul vieții sexuale etc.; dă modelele acceptate sau refuzate de individ au un rol esențial În formarea sa. Se discută rolul modelelor alese, motivele care stau la baza acestor alegeri. În egală măsură se are În vedere imitarea unor modele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o mare importanță. Toate acestea Însă se diferențiază În raport cu tipurile de situații de dificultate. 3. Tipurile de persoane cu dificultăți Persoanele cu dificultăți se diferențiază Între ele după tipul de deficiență sau de dependență, după statutul social, afecțiuni cronice, conduite deviante etc. Vom prezenta În continuare principalele tipuri de persoane cu dificultăți care necesită asistență și ajutor social special. aă Persoanele handicapate reprezintă grupa principală de populație care necesită măsuri de asistență permanentă, specializată În funcție de natura handicapului (orbi, surdomuți, deficienți neuromotori
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
somatice sau, uneori, chiar psihice. Ulterior, conceptul de patologie s-a extins. El a fost adoptat Întâi de cercetările privind tulburările de comportament, dificultățile de comunicare, tulburările de adaptare-integrare, făcându-și astfel intrarea și În sociologie. Patologia socială cuprinde conduitele deviante, aberante, sociopatiile, inadaptarea, dependența etc. În sfera pedagogiei, se constituie un sector similar, cuprinzând următoarele: dificultățile de adaptare școlară, dificultățile de Învățare, copilul dificil sau problematic, copilul cu nevoi speciale, copilul nemotivat, absenteismul școlar, copilul timid sau instabil, tulburările de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a sentimentelor și dorințelor etc. Înainte de a trece la descrierea acestor tipuri psihomorale, vom analiza cauzele și circumstanțele care le produc. În cadrul cauzelor și a circumstanțelor care stau la baza tulburărilor psihomorale, menționăm următoarele: imaturitatea sau structurarea deformată, de tip deviant, a supraeului, răul model, imitația unor conduite negative, o anumită structură de factură perversă a Eului, tulburări ale conștiinței morale, care este Înlocuită cu o conștiință pervertită, factori psihologici de natură psihotraumatizantă (frustrări, complexe, carențe emoționaleă etc. 1Ă Imaturitatea sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
supraeului, răul model, imitația unor conduite negative, o anumită structură de factură perversă a Eului, tulburări ale conștiinței morale, care este Înlocuită cu o conștiință pervertită, factori psihologici de natură psihotraumatizantă (frustrări, complexe, carențe emoționaleă etc. 1Ă Imaturitatea sau structurarea deviantă a supraeului are o importanță majoră În geneza tulburărilor psihomorale ale unei persoane, Întrucât supraeul este depozitarul valorilor morale care normează și cenzurează conduitele și acțiunile persoanei respective. Un supraeu slab, nedezvoltat, sau dezvoltat vicios, poate favoriza apariția unor tulburări
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și pentru grupul social-uman. Condițiile de viață, ritmul vieții și obligativitatea de asimilare a noului antrenează noi forme de manifestare ale patologiei psihice: suprasolicitare, stres, stări reactive de tip nevrotic, anxios, depresii, afecțiuni psihosomatice, tulburări de comportament, conduite de tip deviant, sociopatii, creșterea violenței, toxicomanii și perversiuni sexuale. Toate acestea constituie un tablou sumbru al vieții comunității umane a secolului XX, în plină expansiune a civilizației. Creșterea riscului de boli psihice prin înmulțirea factorilor morbigenetici ridică serioase probleme pentru societate. În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ani, în cadrul Institutului de Neurologie și Psihiatrie al Academiei de Științe Medicale din România. În această perioadă am abordat majoritatea aspectelor legate de sănătatea mintală, factorii de risc și vulnerabilitatea personalității față de bolile psihice, aspectele particulare legate de suicid, conduitele deviante, alcoolism, socio-patologia psihiatrică a grupului familial, epidemiologia bolilor psihice, adaptarea și inadaptarea psihosocială, activitatea intelectuală și surmenajul intelectual, nevrozele și stările reactive, stresul psihic, aspectele morbidității psihice în grupul familial, aspectele medico-legale ale bolilor psihice, psihoprofilaxia și recuperarea bolilor psihice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
boală, care este anormalitatea în sens lărgit, aparținând sferei medicinei. Schenk distinge cinci tipuri de norme: a) norma statistică, ce se apreciază după frecvență; Fig. Norma medie Anomaliile externe Fig. - norme de contrast realizare (+) tulburare (-) - norme liniare tulburare (-) tulburare (+) - norme deviante domeniu de toleranță devianță - norme de sectorializare tulburare - norme degenerative normă reducere - norme transacționale de suprapunere interior exterior - norme tematice tematica de tulburare A tematica de tulburare B b) nivele fenomenale, care derivă de la nivelul de adaptare subiectivă; c) nivelele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
societatea respectivă. L. Brunetière afirmă că „sănătatea spiritului, ca și cea a trupului, rezultă dintr-o proporție armonioasă între forțele care rezistă morții”. L. Frighi susține că nu trebuie să confundăm normalitatea culturală cu sănătatea mintală. Orice cultură își are devianții săi, iar, pe de altă parte, adaptarea socială conformă modelului de valori culturale este adevăratul atribut al sănătății mintale. În sensul acesta, indiferent de aspectele sale, după L. Frighi, ea trebuie să rămână în mod necesar raportată la normalitate. Astfel
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de sănătate mintală prin incapacitatea de adaptare la schimbări. În acest al doilea caz, remarcăm faptul că factorii de progres duc la declinul evoluției culturii spiritualo-sufletești a personalității umane, având drept consecință creșterea frecvenței îngrijorătoare a bolilor psihice, a conduitelor deviante, a violenței etc. Din aceste motive se impune de urgență instituirea unor măsuri de igienă mintală, la nivel social-comunitar, de protejare a stării de sănătate mintală, mergându-se chiar până la ideea de a întreprinde o „reformă a sănătății mintale”, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
imaginar; izolare și însingurare; sentimentul insecurității. Aspectele mai sus prezentate scot în evidență importanța relațiilor care se stabilesc între comunitățile sociale și mediile umane în ceea ce privește menținerea și progresul sănătății mintale, dar și riscul legat de apariția tulburărilor psihice, a conduitelor deviante antisociale, schimbarea mentalității etc. 4. Sănătatea mintală și patologia orașului Dacă, prin caracteristicile sale de organizare și funcționare socială, satul reprezintă un mediu social protector pentru sănătatea mintală a comunității social-umane care-l locuiește, iar patologia psihiatrică nu este semnificativă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
populațională pe unitatea de suprafață; creșterea timpului afectat activității socio-profesionale a individului; scăderea timpului liber personal; factorii de stres, tensiunea psihică legată de competiție și asimilarea noului cu obligativitatea adaptării la acesta; necesitatea schimbărilor sociale, profesionale frecvente; dezvoltarea unor conduite deviante, cu creșterea delincvenței, a toxicomaniilor și a criminalității; creșterea riscului bolilor psihice, a surmenajului, a nevrozelor, tentativelor de suicid etc.; destrămarea familiei; mutațiile în modelele de educație a copiilor și tineretului. Se poate constata din cele de mai sus că
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Lehman, L. Tanfani și G. Caprini, P. Sivadon). Măsurile care se impun din punctul de vedere al igienei mintale sunt deosebit de importante. Ele vizează atât persoanele imigrante, cât și societatea receptoare. Aceasta, întrucât mulți imigranți pot adopta conduite de tip deviant, delincvent, care reprezintă un pericol antisocial pentru societățile în care ei imigrează. 6. Sănătatea mintală și schimbările forțate de mediu Dacă în cazul mobilității geografice individul sau grupul de indivizi acceptă în mod voluntar schimbarea mediului de origine prin emigrare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a acestor indivizi, fie este vorba de psihoze reactive ce apar ca urmare a regimului de penitenciar. Manifestările de natură constituțională implică tarele ereditare, constituția perversă sau hiperemotivă și cazurile de intelect de limită. Deținuții din penitenciare, în majoritatea lor devianți sociopatici, „aduc” cu ei această încărcătură caracterial-constituțională, pe care se grefează, în condițiile de carceralitate, psihoze de tip carceral. Psihozele carcerale se datorează condițiilor de claustrare penitenciară a acestei categorii de indivizi tarați social, moral sau psihologic. Acest grup de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]