917 matches
-
Sugera ori că erai În doliu pentru bucata de penis pierdută, sau chiar mai rău, anticipai că rabinul va avea un accident catastrofal cu cuțitul. De asemenea, mama lui Fi va purta, desigur, negru pentru a arăta cât de mult dezaproba circumcizia lui Connor. În sfârșit, Ruby a hotărât să nu riște și a ales un costum roz pal din tweed, cu franjuri Înguste În jurul umerilor și manșetelor. Părul ei, care avea tendința de a se ondula, putea fi Îndreptat, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
sângeroase s-au declanșat odată cu răspândirea spiritului de cruciadă și cu deplasarea cruciaților pe teritoriul țării în primăvara anului 1096. Nu este mai puțin adevărat că importanți clerici cehi ai vremii n-au încuviințat măsurile antievreiești. Cronicarul Cosma de Praga dezaproba atât creștinarea prin constrângere a evreilor, cât și sechestrarea avutului lor, din ordinul principelui, în urma răspândirii zvonului precum că proscrișii aveau de gând să se refugieze în Polonia și Ungaria, ducând încolo imense bogății. Cehii susțineau că este nedrept ca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
generalului Beck, șeful Marelui Stat Major al armatei, și colonelul Alblori, șeful biroului de operațiuni, o inspecție prin trecătorile din Transilvania 82. Dornic să închidă conflictul diplomatic, guvernul Brătianu întocmea o declarație de principii în care discursul lui Grădișteanu era dezaprobat. Dacă satisfacția austriacă a fost atinsă prin publicarea documentului amintit în „Wiener • Gh. Platon ș.a., Cum s-a înfăptuit România modernă, p. 220. • Gh. Căzan, Ș. R. Zonner, op. cit., p. 110. • Ibidem, p. 111. Abendpost“, la 9 iulie 1883, opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în cazul de față. Gorceakov, scria ambasadorul francez la • Ibidem. 12 Ibidem, f. 112-114. 13 Ibidem. 14 Ibidem, f. 115-119. • C. P. Russie, vol. 230, f. 18. Petersburg, Duc de Montebello, la 7 ianuarie 1863, fusese foarte vehement în a dezaproba trimiterea unui comisar turc în România și, în același timp, s-a arătat un vajnic apărător a lui Mihai Obrenovici 16. Izbucnirea, în 1863, a revoltei poloneze îl va convinge pe cancelarul rus că e bine să-și tempereze atât
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Moore (1994, pp. 334-335), el referindu-se la ineficiența educațională a unor tipuri de ascultare: • Primul tip este similar cu numărul 6 la Ross. T.K. Gamble și M. Gamble îl descriu astfel: „Pretinzând că ascultă, privește spre vorbitor, aprobă și dezaprobă ceea ce spune acesta”. Moore o numește activitate de pseudoascultare - un pseudoascultător privește vorbitorul în ochi, își înclină capul și zâmbește aprobator, câteodată chiar poate pune întrebări; cu toate că dă astfel aparența că ascultă, în realitate, de obicei, se gândește la alte
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
interesant (în ceea ce privește conformarea), modelul potențialului de întoarcere, prin care acțiunea de conformare este explicată în perspectiva expectațiilor comportamentale. Modelul sugerează că orice comportament relevant se poate înscrie pe o curbă care să cuprindă măsura în care individul este aprobat sau dezaprobat de grup. Astfel, la începutul existenței unui grup, persoanele cu un nivel mediu de verbalizare pot să primească aprobarea grupului, iar persoanele care dovedesc un comportament extrem (vorbesc prea puțin sau prea mult) vor primi dezaprobări din partea grupului. Cu trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de norme putem deci remarca doi factori care au o influență majoră: patternul (modelul, structura) și intensitatea. Primul se referă la comportamentele ce sunt acceptabile și inacceptabile, iar intensitatea privește extinderea la care comportamentele sunt aprobate și la care sunt dezaprobate; cei doi factori sunt încorporați în Modelul Întoarcerii Potențiale (RPM) al lui J.M. Jackson. Spre exemplu, grupul poate considera acceptabil un lucru, chiar dacă îl dezaprobă cu totul; există și un caz opus, bineînțeles, în care grupul poate aproba la maxim
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și inacceptabile, iar intensitatea privește extinderea la care comportamentele sunt aprobate și la care sunt dezaprobate; cei doi factori sunt încorporați în Modelul Întoarcerii Potențiale (RPM) al lui J.M. Jackson. Spre exemplu, grupul poate considera acceptabil un lucru, chiar dacă îl dezaprobă cu totul; există și un caz opus, bineînțeles, în care grupul poate aproba la maxim un lucru, pe care îl consideră însă inacceptabil. Cele două fenomene, aparent paradoxale, sunt, desigur, în legătură: astfel, spre exemplu, să considerăm o normă conform
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care îl consideră însă inacceptabil. Cele două fenomene, aparent paradoxale, sunt, desigur, în legătură: astfel, spre exemplu, să considerăm o normă conform căreia studenții trebuie să se implice în activitatea de grup. În acest caz, să considerăm că grupul îi dezaprobă relativ pe cei care nu se implică deloc și îi aprobă extrem pe cei ce se implică. În momentul în care cei care se implică depășesc însă o valoare acceptată de grup (pe o scară de zece trepte, să presupunem
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unii profesori folosesc în relațiile de comunicare cu elevii nume date acestora de către colegi sau de către alte persoane (porecle). Împotriva acestui mod de adresare s-au pronunțat toți elevii anchetați, fără nici o excepție. De asemenea, toți elevii au declarat că dezaprobă și condamnă pe acei profesori care în relațiile de comunicare cu elevii folosesc cuvinte și expresii jignitoare, lezând adânc personalitatea elevilor, știrbindu-și propria demnitate și autoritate. Sunt deosebit de grăitoare în acest sens cuvintele lui John Steinbek: Când un copil
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sau un „social-naționalism al câmpurilor de orez”. În consecință, „atunci când un ideolog marxist de cea mai pură tradiție leninistă se comportă fără posibilitate de contestare ca un nazist, explicația este simplă: tocmai pentru că era nazist și deloc comunist”. Iată de ce, dezaprobă Revel, „o anumită stângă, mai numeroasă decât am crede, se luptă feroce, de asemenea, pentru a interzice constatarea unui truism: identitatea esențială a fascismului roșu și a fascismului negru” (Revel, 1998, p. 233). Pe 6 noiembrie 1989, la Frankfurt, se
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de grup, nici să redacteze o revistă, cu tot sprijinul oferit de Al. Rosetti.” Revista „Critica” nu a putut să apară „din cauza interdicției oficiale”. Gruparea a fost primită cu iritare atât de N. Iorga, cât și de E. Lovinescu, care dezaproba însă numai caracterul ei limitat. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 226-228; E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, îngr. Gabriela Omăt, București, 1998, 658-662. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287379_a_288708]
-
povestire ce încearcă să elucideze cauza urâțeniei baroncilor, locuitori ai unui cartier din Florența. Se arată, în următoarea povestire rostită, compătimitoare a acelor femei urgisite de gelozia excesivă și, de multe ori, neîntemeiată a unor soți cu un comportament despotic, dezaprobă claustrarea forțată în casă a femeii, privarea ei de libertate și de bucurii, supunerea la munci mai mult sau mai puțin covârșitoare. Verdictul Fiamettei este dur: „bărbații de acest soi merită a fi încornorați, și mai cu seamă atunci când gelozia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în fața soțului: „iar de mă aflu întru păcat de moarte, află c oi sta în piuă cât îmi poftește inima, nu-mi plânge tu de milă”874. Femeia este o donna demonicata pentru că nu manifestă nicio adeziune față de lucrurile sfinte, dezaprobă tot ceea ce reprezintă o opreliște în calea dezmierdărilor senzuale, însă este simpatică, prin sinceritatea cu care își apără propria cauză, condamnând o căsătorie făcută fără discernământ, și devine scuzabilă în actul ei de respingere a unui soț decrepit. Același narator
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de țâțe de ai fi zis că-s două corfe de gunoi și c-un obraz cum numai pe la baronci mai vezi, toată asudată, unsă și afumată ca un horn”1020, care nu reușește să-și îndeplinească conștiincios îndatoririle). Puternic dezaprobate sunt prostia, mândria, snobismul (Ciesca din VI. 8 este obsedată de propria imagine, o narcisiacă ironică la adresa celor din jur, antipatică prin vanitatea afișată), dar și cruzimea unor femei ce se dovedesc insensibile la afecțiunea afișată sincer a unor adoratori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Corbaccio, una dintre cele mai caustice și demne de dispreț cărți, vreodată scrise, împotriva femeilor. Întâlnim o critică dură și incalificabilă. Tonul usturător vulgar și încărcat de repulsie ne determină să râdem pe seama acestei înclinații târzii a autorului, de a dezaproba capodopera sa și să fim de partea lui Boccaccio cel tânăr împotriva celui ajuns la senectute.” Hermann Hesse, My Belief: Essays on Life and Art, edited by Theodore Ziolkowski, translated by Denver Lindley, Farrar, Straus and Giroux, 1974, p. 303
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sunt lipsite de importanță pentru practică. 17. Sunt gata să mă consider ca având o personalitate puternică. 18. Sunt atât de absorbit de ceea ce fac, încât nu văd ce se petrece în jurul meu. 19. Mă simt încordat atunci când mi se dezaprobă conduita. 20. Valoarea materială a obiectelor are, în opinia mea, o mare importanță. 21. Nu întârzii niciodată la întâlniri. 22. Nu-mi plac oamenii care renunță atunci când văd că au un lucru greu de făcut. 23. Prefer să-mi asum
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
evenimentele din timpul mișcării de la 1821, trecând, destul de confuz, de la luptele conduse de Tudor Vladimirescu la rolul eteriștilor și al lui Alexandru Ipsilanti. Z. pare copleșit de soluțiile revoluționare ce contravin ordinii divine prestabilite, condamnând răzvrătirea și pe „apostați”. Deși dezaprobă instalarea la Cotroceni a „Domnului Tudor”, el e fascinat de personalitatea aceluia pe care „cărbunele ce-l avea ascuns în inimă” îl ridicase împotriva tiraniei, realizând un portret bine intuit psihologic. Anul 1821 este, în viziunea cronicarului, însoțit de devastări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
condus singur, în poziție de monarh absolut, până la moartea să din 1685. Regele Carol al II-lea nu a avut moștenitori legali, însă a avut aproximativ doisprezece copii de la șapte amante.<footnote Idem, p. 411 footnote> Acest comportament a fost dezaprobat de publicul larg, care consideră pe de o parte imoral gestul regelui și pe de altă parte ilegală solicitarea de a plăti noi taxe create pentru întreținerea tuturor amantelor și a bastarzilor regelui. După încetarea din viața a regelui Carol
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
care romanul și-o face despre viața simplă de la țară: "Sărăcia nu este așadar privarea de orice bun ci de abundență, mamă a luxului și a viciilor pe care el le comportă. Și când scriitorii latini îi laudă noblețea, ei dezaprobă luxul care pune stăpânire pe Roma datorită prăzilor luate din Cartagina și exemplului Alexandriei" (Guillemin, Ovide et la vie paysanne). Binefacerile unei naturi simple, motivele bucolice proprii idilelor unui Theocrit sunt prezente. Ospitalitatea este pictată ca o idilă: ambianța prietenoasă
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sprire incontestabil... a poziției anglo-americanilor nu-l impresioneaz... peste m...sur... pe Stalin, Încredințat c... occidentalii se vor limita la proteste de principiu și c... nu se vor angaja În operațiuni de retorsiune, pe care opinia lor public... le-ar dezaprobă. Partenerii s...i Îi par probabil resemnați și, În ciuda evidentelor, Inc... plini de iluzii. Faptul c... În Ungaria și mai ales In Cehoslovacia într... la guvernare și se mențin autentice coaliții pluraliste este considerat de c...tre o parte a
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
auzim, prin raportare la gândirea noastră, de a evalua cuvintele pronunțate în funcție de imaginea pe care ne-o facem despre cel care le pronunță. Rogers pretinde că tendința noastră de a judeca, de a evalua, obiceiul nostru de a aproba sau dezaproba interlocutorul constituie bariera cea mai puternică în calea comunicării. Cu cât un individ este mai implicat în credințele și sentimentele sale, cu atât este mai dificilă comunicarea cu ceilalți; se ajunge adesea la două idei, la două sentimente, la două
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
specializate. În acest context, deosebit de favorabil, un loc important î-l ocupă și cercetarea privind marele eveniment ce a avut loc în 1877-1878. Ion Manolescu, în lucrarea, Războiul româno ruso-turc, arată că deși cabinetele europene cunoșteau cerințele guvernului român și dezaprobau în fond purtarea guvernului rus, dar în mijlocul complicațiilor care amenințau pacea Europei ele nu puteau făgădui o intervenție decisivă, făgăduiau însă că vor căuta să facă ca Rusia de la sine să renunțe la voința de a și călca angajamentele ce
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
va fi invers proporțională cu frecvența sa, deoarece este imposibil ca în cadrul unui grup să se condamne vehement acte sociale care se produc în mod curent. Relația necesară între devianță și raritate se explică nu numai că este dificil să dezaprobi cu consecvență practici frecvente, dar și faptul că grupurile/majorității reușesc, mai devreme sau mai târziu, să-și impună criteriul lor de normalitate, adaptându-l la evoluțiile socioculturale. Devianța în sens sociologic se aseamănă cu devianța în sensul statistic de
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
poate fi condamnat într-o împrejurare specifică și perceput ca fiind corect în altele ; de exemplu, o crimă este considerată un delict grav, dar nu și în situația unui război; c) statutul și rolul autorului; chiar într-o comunitate ce dezaprobă puternic suicidul, sinuciderea unei persoane investite cu putere ca semn de protest sau pentru apărarea unor valori va fi un gest valorizat și recompensat social; d) pragul de toleranță socială; într-o societate, există două tipuri principale de norme de
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]