900 matches
-
un chip cât se poate de elocvent, persoana umană și presupusele sale drepturi. În acea zi, până la urmă a învins totuși obișnuința. Am repetat aceste plăcute extravaganțe, dar n-am izbutit decât să dezorientez puțin opinia publică. Nu să o dezarmez, și nici, mai cu seamă, să mă dezarmez. Uimirea pe care o întâlneam, în general, la cei ce mă ascultau, stinghereala lor oarecum reticentă, foarte apropiată de cea pe care mi-o arătați dumneavoastră acum ― nu, e inutil să protestați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
umană și presupusele sale drepturi. În acea zi, până la urmă a învins totuși obișnuința. Am repetat aceste plăcute extravaganțe, dar n-am izbutit decât să dezorientez puțin opinia publică. Nu să o dezarmez, și nici, mai cu seamă, să mă dezarmez. Uimirea pe care o întâlneam, în general, la cei ce mă ascultau, stinghereala lor oarecum reticentă, foarte apropiată de cea pe care mi-o arătați dumneavoastră acum ― nu, e inutil să protestați ― nu mi-au adus liniștea. Căci, vedeți dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
totul la societatea bărbaților. Nu, nu, n-am căutat o insulă pustie, așa ceva nu mai există. M-am refugiat în preajma femeilor. Știți, ele nu condamnă cu adevărat nici una din slăbiciunile noastre; mai curând încearcă să ne umilească sau să ne dezarmeze. De aceea, femeia nu-i răsplata războinicului, ci a criminalului. E limanul, adăpostul lui și de cele mai multe ori e arestat în patul ei. Nu-i oare tot ce ne-a mai rămas din paradisul terestru? Descumpănit, am alergat la adăpostul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
acele trepte, i se părea ei închisă toată problema acelei case noi, cu mulțumirile și necazurile ei. Rim, amenințat dincolo de un proces de evacuare și în vecinice discuții cu proprietarul, își manifesta supărarea în formă de descărcări nervoase din ce în ce mai dese. Dezarmat față de lege și de proprietar nu găsise altă soluțiune decât cumpărarea unei case. Astfel se născuse ideea. Avea însă rădăcini mai adânci. In clădirea ființei sunt multe etaje și subsoluri ale conștiinței. Acolo, în profunzimi, acea idee se altoise pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
suspectă a lui Lică nu dezmințea aceleași asemănări. Vagabondul inofensiv, cu mîinilc veșnic în buzunar, le-ar fi putut ține acolo strânse pe un revolver sau pe teaca unui cuțit. Arme care n-au nevoie să slujească cât timp își dezarma victima cu surâsul ascuțit și crud, sub mustața mică, cu privirea din coada ochiului, cu cererea precisă, iar, după ispravă, cu mișcarea disprețuitoare a umerilor întorși spre o mișcare nepăsătoare. Totuși Lică avea bilanțul foarte zdruncinat și din pricina asta o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
La invitările lui Marcian de a merge ia repetiții, nu obiectase,,, nimic, nici nu acceptase. îi era teamă să nemulțumească pe Elena sau pe Ada. Se simțea acum conciliant cu acele dușmane . . . femeile! . . . Surâdea serafic. O slăbiciune fără apărare îl dezarma total. Nici urmă de răutate sau de pasiune. Pe atunci, un cheag roșu mocnea în el răul care acum se rupsese. Văzuse în sângele propriu, din lighean, și mici coagule negricioase. Era stricăciunea ce se eliminase pentru binele lui, credea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
se văzu că băgase da seamă, Al Capone văzu cel dintîi și, Dumnezeu știa de ce, poate fiindcă de obicei copiii se bucură În asemenea cazuri, ori fiindcă niciodată n-au chelie, Îl țintui pe Julius cu o privire fioroasă. Îl dezarma, bagă de seamă că dacă rîzi te mănînc de viu și Într-un fel avea toate motivele, fiindcă Julius stătea acolo neclintit, așteptînd să intre În scenă și spunîndu-și: „ce arătare!“ — Ei, atunci hai să bem un pahar, spuse Juan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de bagaje și se repezi să-și Îmbrățișeze familia, urmat de aproape de Lester Lang al IV-lea. Susan Își luă o Înfățișare vesela ca să-și poată stăpîni emoția Întîlnirii eu băiatul ei, dar nu putu evita ca el s-o dezarmeze printr-o manevră rapidă, „ura!“, strigă Santiago și Începu să facă tot ce voia cu ea: o săruta, o Îndepărta de el, o privea lung, o admira, o Îmbrățișa din nou, o săruta, a ciufulit-o toată. „Darling! Darling! Darling
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
temporal-spațiale, cu o derutantă și rapidă succesiune a secvențelor de viață, totul guvernat de implacabilul “tic-tac”, echivalentul ceasului biologic, subiectiv al naratorului. Narațiunea la persoana întâi consfințește existența unui spirit hiperlucid, analitic, de sorginte camil petresciană, introspectiv și nu o dată dezarmat în fața prostiei, invidiei, răutății celor din jur. Schițele de portret presărate de-a lungul confesiunii românești se împletesc inextricabil cu întâmplări triste, tragice, grotești, comice. Anumite similitudini dezvăluie cu discreție elemente autobiografice precum și repere ale unui Vaslui de dinainte de Revoluție
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
aștepta treaz, scos din minți. Credeam că ți s-a întâmplat ceva. Credeam... puteai fi oriunde. Putea să ți se întâmple ceva rău. Putea fi cu alt bărbat. Îmi pare rău, spuse ea. Trebuia să dau un telefon. Ca să-l dezarmeze, îi povesti totul. El ascultă, dar fără s-o ajute cu nimic. Cine a anunțat accidentul? Rupp și Cain? Nu cealaltă mașină? Credeam că era îngerul ăsta... — Poate că au anunțat amândoi. Dar credeam că poliția a spus... —Știu, Daniel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
sau pentru mine. Greșesc oare? Gosseyn nu răspunse, dar era furios. Greșea cu totul. El era la fel de întemnițat ca și ea. Fără zonă exterioară spre care să se similarizeze, fără o priză de energie pe care s-o memorizeze, era dezarmat. O studie, ușor, încruntat. Ca o codeținută ce se afla, era o aliată teoretică. Ca doamnă de "calitate" și fără îndoială, locuitoare a acestei planete, putea să-i devină foarte utilă. Necazul era că, foarte probabil, opera de partea Discipolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
la ușile cafenelelor. Thaw se simțea inferior și i se părea că toți ochii sînt ațintiți asupra lui. Șușotelile pe care le auzea păreau să îi ia în bătaie de joc privirea absentă pe care o arbora pentru a-i dezarma pe cei care-l criticau, iar rîsetele pe care le auzea părea provocat de părul său zbîrlit pe care nu și-l peria sau pieptăna niciodată. Mergea repede pe străzile cu mai puține magazine, în care oamenii se mișcau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
repede, Sandy. — NunununununununuMamimamimamimami! Alexander continua să urle și Lanark se plimba cu el prin cameră. Simțea că duce în brațe un pitic care-l tot lovea în cap cu un băț, un pitic pe care nu putea nici să-l dezarmeze și nici să-l lase jos. Oamenii din dormitoarele învecinate începură să bată în pereți, apoi intră un bărbat și zise: — Sînt oameni aici care vor să doarmă, Jimmy. Bărbatul era înalt, chel, cu obrajii nerași, cu un unic dinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dispărând senzația de paralizie. Se repezi la gardianul cel mai apropiaf și-i luă arma. În picioare, încordat, pândea cea mai mică mișcare a corpurilor prăbușite. Dar nu observă nimic. Toate zăceau absolut imobile. În grabă, Gosseyn începu să-i dezarmeze pe paznici. Oricare ar fi fost cauzele ocaziei ce i se oferise, n-avea timp de pierdut. Odată treaba terminată, se opri și privi din nou strania scenă. Fuseseră nouă gardieni. Acum zăceau pe podea într-o dezordine bizară, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
către arma din buzunarul drept al hainei. Probabil într-o mișcare reflexă; nici el nu spera cu adevărat să reușească, căci Gosseyn îl devansă, fără nici o dificultate. ― Aș îndrăzni să afirm ― zise liniștit Gosseyn o clipă mai târziu, după ce îl dezarmaseră pe Prescott ― că vila este încercuită. 16 Sistemul nervos umanare o structură de o complexitate de neconceput. Se apreciază că există în creierul omului circa 12 milioane de celule nervoase sau neuroni, dintre care peste jumătate sunt localizate în cortexul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
admis că uciderea lui X și a președintelui Hardie s-a datorat purei întâmplări. Dar acum îmi aduc aminte că el s-a oprit un moment, înainte de a se apropia de Thorson, tocmai pentru a-mi da timp să-l dezarmez. Cu alte cuvinte, a ucis doi pământeni care serviseră drept acoperire imperiului galactic, lăsând astfel pârghiile guvernului terestru exclusiv în mâinile galacticilor. Gosseyn își închise ochii: ― Un moment... ― zise el. Mă gândesc la ceva... jocurile! Nu cumva jocurile de anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
ce se deschisese, văzu un robot-mitralior care îi urmărea orice mișcare. Din spatele acestuia, răsună vocea lui Jim Thorson: ― All right, Gosseyn, aruncă-ți armele și lasă-te percheziționat. Nu era nimic de făcut. Ceva mai apoi, după ce soldații intrați îl dezarmaseră, robotul se retrase. Și Jim Thorson intră în cameră. 27 Ambasadorul Ligii ateriză pe planeta sălbăticiunilor pe platforma superioară a unui bloc metalic. Fără grabă se apropie de parapetul imensei construcții și stingherit, contemplă jungla care se întindea zece kilometri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
situații, inclusiv introducerea unui militarism total. Gosseyn încuviință reamintindu-și cuvintele lui Thor-son. Și nu se mai întreabă de ce Enro căutase tocmai acest sistem solar, de care nimeni mai că nu auzise, pentru a-i declara război. Atacarea singurei planete dezarmate din întreaga Galaxie era calea de a sfida în modul cel mai fățiș tratatele Ligii. ― Eldred a fost cel care și-a dat seama― continuă Patricia ― că rănile suferite de bătrânul Lavoisseur acum câțiva ani, în timpul exploziei de la Institutul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
sau pentru mine. Greșesc oare? Gosseyn nu răspunse, dar era furios. Greșea cu totul. El era la fel de întemnițat ca și ea. Fără zonă exterioară spre care să se similarizeze, fără o priză de energie pe care s-o memorizeze, era dezarmat. O studie, ușor, încruntat. Ca o codeținută ce se afla, era o aliată teoretică. Ca doamnă de "calitate" și fără îndoială, locuitoare a acestei planete, putea să-i devină foarte utilă. Necazul era că, foarte probabil, opera de partea Discipolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
dispărând senzația de paralizie. Se repezi la gardianul cel mai apropiaf și-i luă arma. În picioare, încordat, pândea cea mai mică mișcare a corpurilor prăbușite. Dar nu observă nimic. Toate zăceau absolut imobile. În grabă, Gosseyn începu să-i dezarmeze pe paznici. Oricare ar fi fost cauzele ocaziei ce i se oferise, n-avea timp de pierdut. Odată treaba terminată, se opri și privi din nou strania scenă. Fuseseră nouă gardieni. Acum zăceau pe podea într-o dezordine bizară, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
către arma din buzunarul drept al hainei. Probabil într-o mișcare reflexă; nici el nu spera cu adevărat să reușească, căci Gosseyn îl devansă, fără nici o dificultate. ― Aș îndrăzni să afirm ― zise liniștit Gosseyn o clipă mai târziu, după ce îl dezarmaseră pe Prescott ― că vila este încercuită. 16 Sistemul nervos umanare o structură de o complexitate de neconceput. Se apreciază că există în creierul omului circa 12 milioane de celule nervoase sau neuroni, dintre care peste jumătate sunt localizate în cortexul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
admis că uciderea lui X și a președintelui Hardie s-a datorat purei întâmplări. Dar acum îmi aduc aminte că el s-a oprit un moment, înainte de a se apropia de Thorson, tocmai pentru a-mi da timp să-l dezarmez. Cu alte cuvinte, a ucis doi pământeni care serviseră drept acoperire imperiului galactic, lăsând astfel pârghiile guvernului terestru exclusiv în mâinile galacticilor. Gosseyn își închise ochii: ― Un moment... ― zise el. Mă gândesc la ceva... jocurile! Nu cumva jocurile de anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
ce se deschisese, văzu un robot-mitralior care îi urmărea orice mișcare. Din spatele acestuia, răsună vocea lui Jim Thorson: ― All right, Gosseyn, aruncă-ți armele și lasă-te percheziționat. Nu era nimic de făcut. Ceva mai apoi, după ce soldații intrați îl dezarmaseră, robotul se retrase. Și Jim Thorson intră în cameră. 27 Ambasadorul Ligii ateriză pe planeta sălbăticiunilor pe platforma superioară a unui bloc metalic. Fără grabă se apropie de parapetul imensei construcții și stingherit, contemplă jungla care se întindea zece kilometri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
situații, inclusiv introducerea unui militarism total. Gosseyn încuviință reamintindu-și cuvintele lui Thor-son. Și nu se mai întreabă de ce Enro căutase tocmai acest sistem solar, de care nimeni mai că nu auzise, pentru a-i declara război. Atacarea singurei planete dezarmate din întreaga Galaxie era calea de a sfida în modul cel mai fățiș tratatele Ligii. ― Eldred a fost cel care și-a dat seama― continuă Patricia ― că rănile suferite de bătrânul Lavoisseur acum câțiva ani, în timpul exploziei de la Institutul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
și petrecu un alt tentacul pe după mijlocul omului care urla. Nu-i păsa de arma atârnată la brâul acestuia. Dar după ce-l azvârli pe Kent într-un colț, își dădu seama, înciudat, că ar fi fost mai bine să-l dezarmeze totuși. Acum va fi nevoit să-și dea în vileag capacitatea de apărare. Furios, Kent își șterse cu o mână fața mânjită, iar cu cealaltă își căută arma. Țeava acesteia se ridică brusc, iar raza albă a trasorului țâșni spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]