1,662 matches
-
eliminarea tuturor armelor de distrugere în masă, realizarea dezarmării generale și complete, înghețarea și reducerea bugetelor militare ș.a. Propunerile prezentate de delegația română în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare, constituindu-se într-un veritabil program de acțiune în domeniul dezarmării, conțineau însă o serie cuprinzătoare de măsuri care făceau diferența între poziția României și cea pe care se situau Uniunea Sovietică și celelalte țări socialiste participante la lucrările organismului de negocieri. Între acestea, se distingeau în mod deosebit următoarele: reducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
amplasării de noi arme nucleare pe teritorii străine; retragerea trupelor staționate pe sol străin în limitele frontierelor naționale; crearea de zone denuclearizate în diferite părți ale globului, inclusiv în regiunea Balcanilor; adoptarea de măsuri efective de dezangajare militară și de dezarmare pe continentul european; desființarea neîntârziată și simultană a blocurilor militare opuse.8 Observatorii atenți și analiștii versați în problemele dezarmării și controlului armamentelor au putut remarca fără dificultate că, dincolo de aparențe, propunerile avansate de România vizau în special Uniunea Sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
zone denuclearizate în diferite părți ale globului, inclusiv în regiunea Balcanilor; adoptarea de măsuri efective de dezangajare militară și de dezarmare pe continentul european; desființarea neîntârziată și simultană a blocurilor militare opuse.8 Observatorii atenți și analiștii versați în problemele dezarmării și controlului armamentelor au putut remarca fără dificultate că, dincolo de aparențe, propunerile avansate de România vizau în special Uniunea Sovietică și Organizația Tratatului de la Varșovia, deși ele se adresau și Statelor Unite și celorlalte puteri occidentale, inclusiv Alianței N.A.T.O. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
puteri occidentale, inclusiv Alianței N.A.T.O. Un aspect ce merită o mențiune aparte, care nu a fost probabil sesizat la adevărata sa semnificație, este cel ce urmează. La 20 februarie 1963, Uniunea Sovietică a prezentat Comitetului celor 18 state pentru dezarmare Proiectul unui Pact de neagresiune între țările participante la Tratatul de la Varșovia și cele ce alcătuiau N.A.T.O.9 Inițiativa avea girul Organizației Tratatului de la Varșovia, toate statele membre fiind de acord cu prezentarea și conținutul acesteia, inclusiv România. În
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Tratatul de la Varșovia și cele ce alcătuiau N.A.T.O.9 Inițiativa avea girul Organizației Tratatului de la Varșovia, toate statele membre fiind de acord cu prezentarea și conținutul acesteia, inclusiv România. În luările de cuvânt ale delegației române în Comitetul de dezarmare din anii 1963 și 1964, propunerea "Pactului de neagresiune" era susținută formal, fără detalieri ori avansarea unor argumente de substanțiere. Examinând mai atent inițiativa sovietică, în condițiile în care abordările pe criterii de bloc deveneau tot mai evidente, factorii de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
un acord internațional liber consimțit, să fie legitimată hegemonia URSS și SUA în sferele lor respective de influență, delimitate de cele două alianțe militare. Această împrejurare explică de ce, începând cu anul 1965, delegația română în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare a evitat, conformându-se instrucțiunilor primite, referirile la încheierea "Pactului de neagresiune". În discuțiile cu diplomații sovietici și cei ai celorlalte țări aliate, atunci când aceștia remarcau absența menționării "Pactului de neagresiune" din cuvântările delegației române, răspunsul oferit cu promtitudine făcea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
obiectivul desființării blocurilor militare opuse, care figura printre măsurile esențiale convenite la cel mai înalt nivel în cadrul Organizației Tratatului de la Varșovia. Este, de asemenea, cazul să fie reținut că în întervenția șefului delegației române în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare, din 22 martie 1963, s-a pus un accent deosebit pe cerința respectării suveranității statelor, în procesul dezarmării. "Delegația română este de părere că, în nici o împrejurare, cauza dezarmării care este cauza asigurării păcii în relațiile internaționale nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Tratatului de la Varșovia. Este, de asemenea, cazul să fie reținut că în întervenția șefului delegației române în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare, din 22 martie 1963, s-a pus un accent deosebit pe cerința respectării suveranității statelor, în procesul dezarmării. "Delegația română este de părere că, în nici o împrejurare, cauza dezarmării care este cauza asigurării păcii în relațiile internaționale nu poate fi servită prin știrbirea suveranității statelor, prin crearea de organisme și instituții suprastatele prin a căror funcționare să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în întervenția șefului delegației române în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare, din 22 martie 1963, s-a pus un accent deosebit pe cerința respectării suveranității statelor, în procesul dezarmării. "Delegația română este de părere că, în nici o împrejurare, cauza dezarmării care este cauza asigurării păcii în relațiile internaționale nu poate fi servită prin știrbirea suveranității statelor, prin crearea de organisme și instituții suprastatele prin a căror funcționare să fie atinse atribute esențiale ale unui stat: suveranitatea și independența". 10 De
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
problemei neproliferării nucleare, a profundelor sale implicații de natură politică, economică, științifică, tehnologică și militară, a consecințelor în planul raportului de forțe și al echilibrului strategic la scară planetară. Dezbaterile de la ONU și discuțiile din Comitetul celor 18 state pentru dezarmare au furnizat, la rîndul lor, un larg evantai de informații privind direcțiile în care evoluează pozițiile statelor neposesoare de arme nucleare față de problema neproliferării. Laolaltă, toate aceste elemente au contribuit la definirea unei poziții proprii, independente a României privind chestiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din partea română au fost invocate argumente substanțiale privind viziunea României asupra neproliferării armelor nucleare. S-a susținut astfel pentru prima dată în cadrul Organizației Tratatului de la Varșovia teza de ordin principial privind necesitatea integrării neproliferării într-un complex de măsuri vizând dezarmarea nucleară. Această abordare a fost amplu argumentată de ministrul de externe Corneliu Mănescu la întâlnirea miniștrilor afacerilor externe, din 19 ianuarie.21 Expunând conceptul într-o formulare sintetică, în ședința plenară din 20 ianuarie, Ion Gheorghe Maurer declara în același
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ianuarie.21 Expunând conceptul într-o formulare sintetică, în ședința plenară din 20 ianuarie, Ion Gheorghe Maurer declara în același sens: " După părerea noastră, nediseminarea are sens numai în măsura în care ea reprezintă începutul unui proces, fiind în mod organic legată de dezarmarea nucleară, interzicerea folosirii armei nucleare, distrugerea stocurilor de arme nucleare. Numai astfel nediseminarea poate constitui un pas care să contribuie la înlăturarea pericolului războiului nuclear. Nediseminarea ca "un scop în sine", nelegată de aceste măsuri, duce doar la monopolul nuclear
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
L.I.Brejnev a dat de înțeles celorlalți lideri să nu mai insiste, spunând: "Vedeți, este altceva dacă puneți astfel problema. De aceea eu am întrebat la început care este poziția dv. clară în problema nediseminării. Dacă vom lega toate aspectele dezarmării, așa cum faceți dv., atunci va fi greu să obținem chiar și unele rezultate parțiale"22. Ca urmare a atitudinii inflexibile a delegației române, nici una din problemele suplimentare menționate mai sus nu a putut întruni acordul participanților. În consecință, ele nu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
arme și imposibilitatea practică de reconstituire a acestuia. In alți termeni, aplicarea principiului tratamentului nediscriminatoriu și al securității egale pentru toți. Fiecare din părți avea libertatea deplină de acționa pe plan internațional la Națiunile Unite, în organismul de negocieri asupra dezarmării și în alte instanțe internaționale potrivit deciziei proprii. Ceea ce avea să se confirme în lunile și anii următori. Este, de asemenea, cazul să se precizeze că, după reuniunea de la Varșovia, chestiunea neproliferării armelor nucleare nu a mai fost discutată în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la Consfătuirea de la Varșovia se va manifesta la toate reuniunile ulterioare ale Comitetului Politic Consultativ, ca și la alte reuniuni ale organizației, persistând până la autodizolvarea acestui bloc, în 1991. După "episodul" varșovian, delegația română în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare a păstrat o tăcere cvasiabsolută în ce privește neproliferarea, timp de peste doi ani și jumatate. Mai exact până la 8 august 1967. Delegația a procedat astfel în virtutea instrucțiunilor primite. Subiectul acesta nu a fost abordat nici în cuvântările politice ale liderilor români în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
numai pentru puterile ce nu dețin arme nucleare nu ar răspunde cerinței legitime a fiecărui popor de a-și vedea asigurat dreptul egal la securitate".25 În perioada de referință, la Națiunile Unite și în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare, s-au produs dezvoltări de mare interes, care reprezentau o schimbare de optică esențială comparativ cu rezoluțiile inițiate de Irlanda, care nu conțineau nici o prevedere vizând asumarea unor obligații de dezarmare nucleară de către puterile deținătoare de asemenea arme. Astfel, în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Națiunile Unite și în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare, s-au produs dezvoltări de mare interes, care reprezentau o schimbare de optică esențială comparativ cu rezoluțiile inițiate de Irlanda, care nu conțineau nici o prevedere vizând asumarea unor obligații de dezarmare nucleară de către puterile deținătoare de asemenea arme. Astfel, în discuțiile ce au avut loc în Comisia de dezarmare, aflată în sesiune la propunerea Uniunii Sovietice (21 aprilie 16 iulie 1965), India și Suedia au avansat ideea unei baze mai echitabile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
reprezentau o schimbare de optică esențială comparativ cu rezoluțiile inițiate de Irlanda, care nu conțineau nici o prevedere vizând asumarea unor obligații de dezarmare nucleară de către puterile deținătoare de asemenea arme. Astfel, în discuțiile ce au avut loc în Comisia de dezarmare, aflată în sesiune la propunerea Uniunii Sovietice (21 aprilie 16 iulie 1965), India și Suedia au avansat ideea unei baze mai echitabile de realizare a unui acord, sub forma unui "pachet" sau a unei "soluții integrate", constând dintr-un tratat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
măsuri care să afecteze direct capacitățile nucleare ale statelor deținătoare de arme nucleare.26 Cu ocazia celei de-a XX-a sesiuni a Adunării generale, din 1965, cele opt state nealiniate și neutre membre ale Comitetului celor 18 state pentru dezarmare (Brazilia, Birmania, Etiopia, India, Mexic, Nigeria, Republica Arabă Unită și Suedia) au prezentat un proiect de rezoluție conținând o lista de cinci "principii principale", destinate a servi drept bază pentru negocierea unui tratat de neproliferare, în cadrul Comitetului de dezarmare. Proiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pentru dezarmare (Brazilia, Birmania, Etiopia, India, Mexic, Nigeria, Republica Arabă Unită și Suedia) au prezentat un proiect de rezoluție conținând o lista de cinci "principii principale", destinate a servi drept bază pentru negocierea unui tratat de neproliferare, în cadrul Comitetului de dezarmare. Proiectul de rezoluție al celor opt state a fost adoptat de Adunarea generală la 23 noiembrie 1965, devenind rezoluția 2028(XX). Cele cinci "principii principale", enunțate în par. 2 al rezoluției, erau următoarele: a) tratatul va trebui să nu conțină
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
indirect, armele nucleare, sub orice formă ar fi; b) el va trebui să stabilească un echilibru acceptabil de responsabilități și de obligații mutuale între puterile nucleare și puterile nenucleare; c) el va trebui să constituie un pas în direcția realizării dezarmării generale și totale, și, îndeosebi, a dezarmării nucleare; d) dispoziții acceptabile și aplicabile vor trebui să fie prevăzute pentru a asigura eficacitatea tratatului; e) nici o clauză a tratatului nu va trebui să afecteze dreptul unui grup oarecare de state de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fi; b) el va trebui să stabilească un echilibru acceptabil de responsabilități și de obligații mutuale între puterile nucleare și puterile nenucleare; c) el va trebui să constituie un pas în direcția realizării dezarmării generale și totale, și, îndeosebi, a dezarmării nucleare; d) dispoziții acceptabile și aplicabile vor trebui să fie prevăzute pentru a asigura eficacitatea tratatului; e) nici o clauză a tratatului nu va trebui să afecteze dreptul unui grup oarecare de state de a încheia tratate regionale care să asigure
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
va trebui să afecteze dreptul unui grup oarecare de state de a încheia tratate regionale care să asigure absența totală a armelor nucleare pe teritoriile lor respective.27 Delegațiile celor opt state au introdus în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare, la 19 august 1966, un memorandum comun prin care se cerea ca tratatul de neproliferare să fie conectat sau urmat de măsuri efective de stopare a cursei înarmărilor nucleare și de limitare, reducere și eliminare a stocurilor de arme nucleare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ministrul afacerilor externe al Japoniei a declarat în Dieta japoneză că țara sa sprijină obiectivele tratatului de neproliferare, făcând însă o serie de precizări. Între acestea figurau următoarele: tratatul trebuie să fie însoțit de eforturi ale puterilor nucleare în direcția dezarmării nucleare și a dezarmării generale; să nu stânjenească în nici un fel utilizarea energiei atomice în scopuri pașnice; să nu fie discriminatoriu între țările nucleare și cele nenucleare în privința utilizărilor pașnice ale științei, tehnicii și energiei nucleare; să ofere țărilor nenucleare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Japoniei a declarat în Dieta japoneză că țara sa sprijină obiectivele tratatului de neproliferare, făcând însă o serie de precizări. Între acestea figurau următoarele: tratatul trebuie să fie însoțit de eforturi ale puterilor nucleare în direcția dezarmării nucleare și a dezarmării generale; să nu stânjenească în nici un fel utilizarea energiei atomice în scopuri pașnice; să nu fie discriminatoriu între țările nucleare și cele nenucleare în privința utilizărilor pașnice ale științei, tehnicii și energiei nucleare; să ofere țărilor nenucleare posibilitatea de a beneficia
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]