50,442 matches
-
aceasta nu doar în Elveția. Este un film despre ce se petrece în spatele ușilor închise: în ianuarie 2001, la Palatul Federal din Berna, în sala cu numărul 87, o comisie parlamentară începe elaborarea unei legi privind utilizarea ingineriei genetice (Gen-Lex). Dezbaterile au fost secrete și accesul publicului și al presei interzis, așa că timp de 18 luni, Jean-Stephane Born (născut în 1969, studii de scenaristică în Italia și diplomă de realizator la Departamentul de Audio-vizual de la école Cantonal d’Art din Lausanne
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
un secol și jumătate, că există 100 de feluri de a face istoria. El o știa prea bine și nu știu de ce se tot minunează unii astăzi, în special la noi, unde nu există suficientă cultură istorică și deschidere către dezbaterea istorică din Occident. Asta e, poate să nu ne placă, dar n-am ce să-i fac istoriei ! Țin să transmit această știre celor care nu au aflat-o până acum: nu a existat niciodată o singură istorie și nu
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
E un cumul care conduce spre refuzul celuilalt. Suntem o societate dezechilibrată și nici nu puteam să fim altfel. - Și o societate foarte puțin reactivă. - Da, vă spun drept, m-aș fi așteptat ca după ’89 să aibă loc o dezbatere mult mai vie de idei și ca intelectualii să dea mai mult. Firește, sunt mulți care au dat destul, dar m-aș fi așteptat să fie mult mai mult, în condiții de libertate. Nici istoria nu a oferit, încă, atât
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
identifică de multă vreme cu publicația în cauză. Exceptînd unele cazuri speciale, editorialele sînt articole de dimensiuni fixe, relativ reduse, publicate cel mai adesea în același loc de pe prima pagină, care prezintă poziția redacției în legătură cu o problemă controversată, aflată în dezbaterea societății, sau justifică orientarea tematică a respectivului număr de revistă. Inutile silogisme de morală practică este o selecție a editorialelor publicate de Nicolae Manolescu în „România literară” începînd cu anul 1995. Faptul că din volum lipsesc primii doi ani din
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
nimic de spus. Editorialele devin astfel săptămînale exerciții de silogism, de unde și numele acestei cărți, inspirat după arghezianul Manual de morală practică. Citite în succesiunea lor, editorialele lui Nicolae Manolescu se constituie într-un breviar al temelor care au dominat dezbaterea publică românească în anii tranziției (în cazul de față, din 1995 încoace). Probleme precum colaboraționismul scriitorilor cu regimurile autoritare, măsurile diferite folosite în momentul de față pentru cîntărirea celor două ideologii criminale ale secolului XX, fascismul și comunismul, existența sau
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
au fost ignorate cu totul. Despre cum se constituie o colecție de artă, despre circulația falsurilor, despre artiștii români cei mai vulnerabili la fals, dar și despre siguranța investițiilor prin cumpărarea unor lucrări adevărate sînt subiecte absolut obligatorii pentru o dezbatere publică și un semn indubitabil de maturitate socială. În afara unor astfel de discuții calificate, oricînd te poți aștepta că nu știu care negustor de țigări, ajuns peste noapte cumpărător de tablouri en gros doar din vanitatea de a rivaliza cu marii colecționari
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]
-
și imaginea este de fiecare dată alta mai ales în cazul celor care au cunoscut-o pe Aglaja. Filmul a fost prezentat mai întîi la Zürich, într-o sală arhiplină; autoarea era celebră în Elveția. Proiecția a fost urmată de dezbateri - bănuiesc că fiecare dintre spectatori a citit măcar una din cărțile Aglajei, mulți dintre ei au cunoscut-o personal... Se pare că filmul a izbutit să respecte identitatea Aglajei, să se apropie mult de ființa ei reală... de ceea ce a
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
mare popularitate, apărînd frecvent în presă -“amărîții se pot gospodări și își vor face cele necesare” (EZ 3551, 2003, 4); “să fac cantine sociale în tot orașul, unde să dau de mîncare amărîților” (EZ 3551, 2003, 7) - și chiar în dezbaterile parlamentare: „oamenii ăștia amărâți, în două bâte, sau cu căruciorul, la ăștia numai de transportul pe CFR nu le arde!” (D.B, 10.02.2003, CD); „atunci nu s-a gândit la mame? Se gândește acum la cele care au
Sărac, defavorizat, amărît... (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13263_a_14588]
-
ai PCR, azi președinte de țară, senatori, deputați, miniștri, prefecți) ai fărădelegilor comise este ultima - să sperăm - perfidie a fostului regim camuflat azi în «democrație». Cu alte cuvinte: ni se oferă o perspectivă dinspre diavol a pactului cu diavolul”. * O dezbatere foarte utilă, care a avut loc la G.D.S. la sfîrșitul lui noiembrie trecut, vede lumina tiparului în revista 22 nr. 719 din decembrie 2003. Mai exact, tema este Deontologia alcătuirii manualelor școlare. În bună măsură, ea se suprapune peste aceea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
de ineficacitatea legii, dar și de amorțirea opiniei publice. Recitindu-l pe Titus Livius, un mare talent oratoric cheltuit generos în imaginarea unor discursuri pe care nu le-a auzit niciodată, ne-a trezit interesul episodul, plin de miez, al dezbaterii în jurul legii Oppia. Era o lege care interzicea luxul femeilor (podoabe de aur și veșminte de purpură), în regimul de austeritate din timpul războaielor punice. Indiferent de condiția ei socială, femeia nu avea voie „să aibă mai mult de o
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
unde-i place lui. * O problemă interesantă semnalează revista Litere în numărul din nov.- dec. 2003. Referindu-se la un articol al Nicoletei Sălcudeanu din Vatra, semnatarul rubricii din Litere își arată uimirea în fața scepticismului cu care N.S. privește orice dezbatere despre, să zicem, Adrian Păunescu și emisiunea lui televizată la kilogram, sub cuvînt că tirajul Literelor sau al altor publicații culturale nu poate concura numărul telespectatorilor lui A. P. Altfel zis, scriem pentru noi, ca să ne convingem pe noi cei deja
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
lui Adrian Păunescu (un fals caz, în opinia criticului), cu precizări binevenite despre ce s-a discutat în Catedra de Literatură a Facultății de Litere (și în legătură cu care, în presă, au apărut informații inexacte) și despre „puterea” efectivă pe care dezbaterea cu pricina o are în evoluția tezei lui A. P. etc. Cronicarul nu știe, în altă ordine de idei, dacă se cuvine să-i mulțumească dlui Lefter că a oprit de la publicarea în Observator a unor critici severe despre dnii Manolescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
a face teatru, de a cerceta și de a studia jocul actorului, toate valențele acestui esențial protagonist. Acum cîțiva ani, Teatrul Act a inițiat și a găzduit un colocviu sau, mai degrabă, o întîlnire în care Grotowski a fost tema dezbaterilor și confesiunilor. Michelle Kokosowski și George Banu de la Academia Experimentală de Teatru de la Paris, Monique Borie, personalități importante ale culturii universitare franceze care l-au cunoscut bine pe Grotowski, precum și unul dintre colaboratorii lui, actorul Zygmunt Molik au venit la
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
de la Cambridge, 1990, despre Interpretare și suprainterpretare. E vorba, firește, despre pragmatism în raport cu „critica umanistă tradițională” ca și cu reformatorii și adversarii ei din ultima parte a secolului XX. Atît conferința lui Eco, de la care au pornit acum treisprezece ani dezbaterile cunoscute sub numele de Tanner Lectures, cît și intervențiile unor Rorty, Culler ș.a. vor face conținutul unui volum aflat sub tipar la Editura Pontica * Și numărul pe octombrie al revistei Familia are un prim-plan: cu dl Bujor Nedelcovici. În afară de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
asupra dumnezeirii, una acorporală și nonvizuală, creștinismul oriental și-a însușit cu o anume vehemență, de cîteva ori de-a dreptul fundamentalist și belicos, interdicția decalogului în ceea ce privește ,,chipul cioplit”. Chiar și numai distrugerea sălbatică a imaginilor, șirul de excomunicări și dezbaterile fără sfîrșit pe tema imaginii din vremea lui Leon al III-lea Isaurul și a urmașilor sînt suficiente și convingătoare. Pe celălalt versant european, pe cel apusean, lucrurile stăteau puțin mai altfel. Moștenitor direct al unui aristotelism generic și al
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
tău ca pe tine însuți”, este a iubi în celălalt îngerul lui, a vedea îngerul de lîngă dușman. (Portretul schițat aici cu mari aproximări este mult mai complex în cartea lui Andrei Pleșu, unde cititorul are posibilitatea să descopere și dezbaterile legate de fiecare afirmație.) Puntea stilistică Andrei Pleșu este un scriitor cu o acută conștiință a comunicării. Discursul său vine întotdeauna în întîmpinarea celuilalt, conține un dialog implicit. De data aceasta interlocutorul este prezent în text mai mult ca oricînd
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
comentând vârstele și mai cu seamă defectele scriitorilor. Și n-am epuizat întregul sumar. Ioana Pârvulescu își avertizează cititorul cu modestie că a realizat „un decupaj limitat pe care-l mărturisește subiectiv.” Sigur că mai puteau fi prezentate confruntările și dezbaterile politice, polemicile literare, manifestările „străjerești” ale lui Carol al II-lea, Târgul Moșilor, anumite obiceiuri, precum aruncarea crucii în Dâmbovița, de Bobotează ș.a. Autoarea nu le putea epuiza pe toate într-un spațiu totuși restrâns. Dar temele ei, nu puține
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
45 și 50 de ani). Participă la anchetă scriitori din generații diferite: Claudiu Groza, Ion Pop, Gh. Perian, Ruxandra Cesereanu, Simona Oprescu, Mihaela Ursa, Al. Cistelecan și Vlad Roman. De citit totul, mai ales opiniile dlor Pop și Cistelecan. O dezbatere în trei aflăm în Columna nr. 5-6. Directorul publicației din Tg. Jiu, dl Gh. Grigurcu, i-a invitat pe dnii Laszlo Alexandru și Ovidiu Pecican să reia o mai veche discuție în aceeași formație de pe C.D. Radio Cluj despre care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
fost!), dacă nu cu unul din factorii responsabili din acea vreme cum este dl Paul Niculescu-Mizil? Lasă că dl Pecican afirmă că l-am invitat pe fostul secretar cu propaganda la „serbările” RL, care sînt în realitate doar niște Întîlniri, dezbateri, confruntări ca oricare altele. Se pare că o ciudată idee îi stăpînește pe conlocutorii dlui Grigurcu și anume că există autori despre care criticii nu trebuie să scrie, criteriul subînțeles fiind, desigur, moral, nu literar. Ce să le spunem? Că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
gestionează. Și-a anunțat, de asemenea, intenția de a fi foarte transparentă în gestionarea banilor (puțini) de la buget și foarte perseverentă în atragerea unor fonduri suplimentare. Dialogul local-național și cel public-privat se numără, deja, printre prioritățile ministerului. Alte decizii supuse dezbaterii au fost cele privind Fondul Cultural și Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii. Problema subvențiilor în cultură a animat discuția. Au existat intervenții "de principiu", privind transparența și neimplicarea ministerului în organizarea internă a instituțiilor de cultură, ca
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
popor. Documentar (color); 19.45 Imn pentru conducătorul țării. Spectacol literar-muzical-coregrafic (color); 20.45 cu poporul pentru popor (color). Producție a Casei de filme cinci. Regia: Gheorghe Vitanidis; 21.50 Telejurnal". l În SUPLIMENTUL DE CULTUR|, nr. 10, pe lângă o dezbatere despre optzecism, declarațiile lui Ion Bogdan Lefter și ale lui Carmen Mușat referitoare la suspendarea apariției Observatorului cultural, o corecție aplicată lui Dan Puric devenit apărătorul lui Dinu Săraru, un interesant interviu cu Robert Turcescu luat de Ana-Maria Onisei: "Presa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
un jurnalist responsabil." l Editorialul revistei TIMPUL, nr. 1, este semnat de Gabriela Gavril, un text pertinent intitulat Cât de necunoscut ne-a rămas Eminescu?, un articol echilibrat cum ar trebui să fie toate cele scrise despre poet. Revista continuă dezbaterea despre literatura tânără începută acum trei numere, Liviu Antonesei scrie despre excelentul grafician Ion Barbu, iar Radu Andriescu începe un serial despre Noul val al poeziei ruse și poeții beat. Cităm din articolul lui George Onofrei intitulat Jurnalistul român între
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
ultimă instanță, scopurile. Pentru că prin imaginea video - și televiziunea a demonstrat-o de atîtea ori - se poate face orice; de la dublarea realității la falsificarea ei și de aici mai departe pînă la suspendarea oricărui simț moral. n P.S. În vederea unei dezbateri mai cuprinzătoare asupra Muzeului Național de Artă Contemporană, atît în ceea ce privește proiectul în general, amplasamentul, politica de achiziții, selecția autorilor și a lucrărilor, dar și în ceea ce privește realizarea propriu-zisă, aștept reacții și atitudini din partea mediului artistic și intelectual, în general, pe adresa
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
afirmă printr-o gesticulație multiplă, se implică direct în cotidian, se eliberează de atemporalitatea glacială și trăiește, în priză directă și pe spații mici, întreaga învolburare a istoriei. El scrutează timpul și se mișcă în spațiu, stabilește contacte, participă la dezbateri, conferențiază, se implică în problemele sociale fierbinți, scrie, vorbește, protestează, admonestează ș.a.m.d. într-un cuvînt, își pune probleme mult mai largi decît cele legate strict de tehnică și de construcția formei și se transformă, cu sau fără voia
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
demers. Refuzînd să-și reconsidere, dacă nu cumva chiar să-și trădeze, idealul estetic și moral pe care și l-a format în timp, dar supus unei tot mai puternice presiuni a contextului, artistul a găsit soluția angajării într-o dezbatere directă, lipsită de orice ipocrizie și, de cele mai multe ori, publică. în cadrul unor expoziții, simpozioane, convorbiri sau chiar monologuri, el a căutat să argumenteze, cu o credință autentică și cu o enormă energie morală, necesitatea unei Arte înalte, pornită din infinitul
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]