310 matches
-
calzi, prietenoși 1,2 % 1,0 % 9. Egoiști, avari, zgârciți 2,2 % 10. Cinstiți 2,0 % Sursa: cercetare proprie Alte răspunsuri oferite de subiecți, care reprezintă procentual sub 1% din totalul răspunsurilor, au fost: ambițioși, culți, patrioți, fără noroc, liniștiți, dezbinați, sau răspunsuri memorabile cum ar fi "buni față de unguri", "români la suprafață dar ruși în interior", "demni de originea lor latină", "trebuie duși de nas ca vitele", etc. Atașamentul, mândria față de comunitatea etnică, sat, regiune, națiune Printre criteriile subiective ce
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
prezintă grafic asocierea dintre cele două variabile, devenind evident ce imagine au despre români diferitele etnii. Graficul 5.3 arată rezultatele acestei analize. Se observă că românii își atribuie numai calități (inteligenți, primitori, modești), maghiarii le atribuie românilor numai defecte dezbinați, leneși, hoți, ipocriți și consideră că sunt religioși, iar rromii atribuie preponderent calități românilor cumsecade, demni de încredere, cinstiți, harnici -, dar și câteva defecte delăsători, egoiști. Printre defecte același studiu enumeră duplicitatea, indisciplina, lenea, egoismul, slugărnicia, naivitatea, dar și credulitatea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fapt credeți că se datorează acest lucru? 15. (A6) Există oameni din sat care trăiesc mult mai rău după 1989? Cărui fapt credeți că se datorează acest lucru? 16. (A7) Cum se înțeleg oamenii din satul dumneavoastră? Sunt uniți sau dezbinați? Se ajută între ei sau fiecare își urmărește interesul propriu? Au încredere unii în alții? 17. (A8) Credeți că relațiile între oamenii din sat s-au schimbat față de înainte de 1989? 18. (A9) Există oameni marginali în sat (respinși de ceilalți
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
raport de reciprocitate. Nu poate fi pace adevărată dacă lipsește lucrarea dragostei, iar dragostea nu poate să se manifeste deplin pe toate coordonatele ecumenicității sale dacă nu este pace. Hristos este pacea noastră, pentru că ne-a adunat pe toți cei dezbinați și ne-a împăcat cu Dumnezeu-Tatăl - spune Niceta. Această împăcare cu Dumnezeu, realizată de Iisus Hristos, trebuie trăită de către toți credincioșii. Sfântul Niceta subliniază semnul ecumenic al dragostei, care trebuie să se îndrepte către Dumnezeu, către semeni și către
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
realităților astronomice juste de atunci pe care la aveau în vedere, evidențiau rădăcina credinței creștine, în revelația dată poporului evreu. Începută prin reglementarea pascaliei, continuată prin colecțiile de canoane ale Sinoadelor ecumenice, inițiativa unificatoare a celor două părți ale creștinătății dezbinate de mai multe decenii se împlinea în impunerea unui sistem universal de comput pascal și de numărare a anilor. Conciliată astfel progresiv în problemele de credință ortodoxă, Europa de după anul 525 dobândea germenii solidarității ei și sub raport moral și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ce a făcut Biserica, ci, reproșând celor vicleni dezbinarea și recomandând celor credincioși pacea, arată cu propriile Sale cuvinte că El este mai degrabă cu doi sau trei care se roagă uniți în același cuget, decât cu mai mulți, dar dezbinați, și că se poate obține mai mult prin rugăciunea unită a celor puțini, decât prin ruga gâlcevitoare a multora”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XII, în PSB, vol. 3, p. 443) „Unul este Dumnezeu, unul Hristos, una este Biserica
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
perspectivă, Ismail și Turnavitu trimit, mai degrabă, la referenți caragialieni din comedii, de pildă la Tipătescu și Pristanda, iar Algazy și Grummer la Chiriac și Jupân Dumitrache, la Brânzovenescu și Farfuridi, la Iordache și Girimea, deci la acele cupluri care, dezbinate, "scoase din țâțâni", ar putea reacționa în aceeași manieră bufon răzbunătoare sau autodistructivă ca orgolioasele personaje ale lui Urmuz. Relațiile de subordonare dintre personajele caragialiene implică aceeași potențialitate a denaturării în conflicte deschise cu însemnate pierderi de ambele părți, întrucât
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a văzut De cerțile și lucrăturile-ntre duci, De greul frîu pe care l-au impus Bătrînului bun rege, -or din mai adînc Ceva, cărui poate-astea-s doar pretexte Dar sigur e, din Franța vine-o oaste-n Ast dezbinat regat, și ea deja Știind negrija-ne în taină-ntrat-a-n Cele mai bune porturi și-s pe punctul Deschis să-și nalte steagul. Ție-acum, Pe-al meu cuvînt dacă-ndrăznești clădi, Încît să-alergi la Dover, vei găsi Pe cineva ce mulțumi-ți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pace! Mă tem că vom fi la fel de penibili și când vom sărbători, în noaptea de Revelion, intrarea în UE deja am văzut că, la București, totul se va petrece în trei locuri diferite, parcă pentru a arăta Europei cât de dezbinați suntem. Într-un fel, sunt fericit că voi petrece noaptea respectivă, ca și ultimele două Revelioane, în Piața Centrală a Cracoviei, împreună cu sute de mii de oameni de toate neamurile și chiar știu că va fi o sărbătoare adevărată. Singura
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
aceste rezultate pozitive, este absolut necesară unitatea în gânduri și fapte. Nimic nu-i bucură mai mult pe dușmanii Bisericii decât contradicțiile dintre catolici. Aceștia trebuie convinși să evite cu orice preț disensiunile, amintindu-le acele cuvinte divine: Orice împărăție dezbinată va pieri (Mt. 12-25). Iar dacă, pentru a păstra unitatea, e nevoie ca fiecare să renunțe la propria opinie, să o facă din suflet, pentru binele comun" (Ibidem). 128 "Ziarele democrat-creștine sunt libere să emită știri și păreri cu privire la sfera
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]