724 matches
-
Când trebuie să te prezinți la regiment? întreabă Smaranda într-un târziu, angajându-se în depășirea unei mașini. Pe 4 aprilie. Poate ar fi bine să nu te mai întorci... acolo. Cum poți spune așa ceva? Nu știi că asta înseamnă dezertare? șoptește Marius consternat. Poți fi în continuare militar, dar aici, în București. Cunosc persoanele potrivite care pot aranja asta. Sau, mai bine, hai să fugim. Unde? Toată lumea e prinsă în nebunia războiului. Și mai ales, cum? Simplu. Cu acte false
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mai putea explica suprimarea brutală a unei vieți. Fiecare amănunt al celor petrecute sub ochii lui se întipărise adânc în memoria și sufletul lui. Imposibil să uite, nici dacă ar trăi o sută de ani. Actul acuzării a fost simplu. Dezertare. Singura pedeapsă, execuția prin împușcare. Și pentru ce? Pentru că acel om refuzase să mai participe la un război considerat ca nefiind al lui. Un soldat merituos și curajos, dar care după trei ani de lupte se săturase, vroia să plece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ale rusului produceau întotdeauna frisoane reci. Nimeni nu uitase cum la una din aceste vizite neanunțate, sublocotenentul Tudor Răducu, un băiat simpatic și vesel de la corpul tehnic, fusese ridicat în miez de noapte de N.K.V.D. Motivul, o presupusă intenție de dezertare la inamic. Nevinovat fiind, se întorsese după câteva săptămâni. Dar nu mai era același. Cu ei nu știi niciodată. Ce gândesc, vorbesc și fac sunt lucruri total diferite. Se oprește schimonosindu-și ușor fața. Trage aer în piept și strănută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Paul Goma, alături de I. Negoițescu, care solicită în 1983 azil politic în RFG), Mariana Șora (RFG), Virgil Nemoianu (SUA), Tudor Olteanu (Olanda); George Bălan (RFG), Alexandru Mirodan (Israel); 1978: Pavel Chihaia (RFG), Al. Monciu-Sudinski (Suedia); se produce marea surpriză a dezertării generalului Ion Mihai Pacepa, cu una dintre cele mai înalte funcții în cadrul Securității, rămas în Germania și plecat apoi în SUA în iulie 1978 - ceea ce determină o destabilizare a serviciilor secrete românești și o profundă afectare a imaginii regimului Ceaușescu
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
capitolului Critică din remarcabila panoramă "optzecistă" a lui Radu G. Țeposu, doar trei nume se mai mențin astăzi în perimetrul criticii de întâmpinare; și în actualitatea pe care aceasta mizează, utilizând-o creator. Fiecare dintre acești comentatori rezistând valului de dezertări postrevoluționare a apelat la o soluție care să concilieze noul context cultural cu propria natură și structură profesională. Ion Simuț a făcut pasul către istoria literară, căreia i-a atașat inclusiv cronica edițiilor, privind în ansamblu și în secțiune temporală
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
Ai auzit? Condamnarea la moarte.'' " Totuși, e un drept absolut al acuzatului să se apere când viața lui e în joc, spusei deloc speriat, aproape zâmbind, dar fără sfidare, ci cu certitudinea că voi fi ascultat. Numai în caz de dezertare în fața inamicului soldatul e executat fără judecată, fiindcă nu mai e timp... Or în țară e liniște, nu e război civil, nu putem împușca oameni fără să-i ascultăm..." Noi nu sîntem judecători, spuse el, noi stabilim fapte și trimitem
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
camarad pentru care nu poate face nimic, situație care îi bântuie gândurile. Fuga finală a lui Yossarian, care refuză în prealabil un târg nedemn ce i-ar permite imediat să se întoarcă acasă ca erou de război, nu este o dezertare, ci o formă de a se desolidariza de lumea nebună a chichiței 22, și a tuturor celorlalte chichițe ce domnesc în lumi similare și interconectate. Fuga sa poate fi asemănată cu intenția lui Huck de a fugi de lumea civilizată
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
este conturată, de regulă, În cifre și fapte, Într-o bibliografie destul de Întinsă. Dincolo de consemnarea prezențelor și a faptelor de arme săvârșite, nu există decât indicii prea puțin semnificative referitoare la atitudinea manifestată față de realitățile văzute. Conduita oscilează Între frecventele dezertări și nesupuneri la recrutare (explicabile ușor prin specificul psihologiei soldatului-țăran) și bravura dovedită În campanie, aceasta din urmă ratașabilă tot unui comportament obișnuit de tip cazon, datorat disciplinei și calității pregătirii militare, și doar Într-o măsură mai scăzută unor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În Italia, pentru a fi ținute departe de casă și pentru a contribui la omogenizarea imperiului. Printre ele se numărau regimentele Bianchi și Strassoldo, la Timișoara și Sibiu, regimentele românești nr. 50 și nr. 61, la Veneția și la Treviso. Dezertările intervenite În regiuni atât de Îndepărtate vor determina consecințe dintre cele mai neașteptate, În ceea ce privește contactele personale dintre români și italieni. Interferența unor interese și idealuri comune celor două popoare va fi remarcată Îndeosebi de liderii politici radicali, care confecționau cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
liberală din Ungaria. Asemenea factori constituiau o atracție mult mai puternică În vederea realizării planurilor sale. În ceea ce Îi privește pe românii ardeleni, revoluționarul italian va Încerca să Îi atragă În frontul luptei antihabsburgice și prin intermediul unor acțiuni de instigare la dezertare, desfășurate În garnizoanele austriece din Italia de Nord. În general, apelurile la dezertare și Înrolare În rândurile revoluționarilor, adresate soldaților sârbi, croați sau români, erau mijlocite de către emisarii emigrației maghiare. Dar, ținând cont că aceștia ar fi găsit mai greu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
planurilor sale. În ceea ce Îi privește pe românii ardeleni, revoluționarul italian va Încerca să Îi atragă În frontul luptei antihabsburgice și prin intermediul unor acțiuni de instigare la dezertare, desfășurate În garnizoanele austriece din Italia de Nord. În general, apelurile la dezertare și Înrolare În rândurile revoluționarilor, adresate soldaților sârbi, croați sau români, erau mijlocite de către emisarii emigrației maghiare. Dar, ținând cont că aceștia ar fi găsit mai greu ecouri În rândurile soldaților din Transilvania, se recurgea mai ales la serviciile unor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
contribuție decisivă la victoria austriacă. Cu toate acestea, ecoul mesajului risorgimental se va face simțit și În rândurile acestor militari. Contactul cu realitățile politice italiene va provoca adevărate revelații și procese de conștiință, unii ofițeri ajungând la soluția extremă a dezertării și a Înrolării În rândurile revoluționarilor italieni. Dintre cei aproximativ 120 de români identificați În formațiunile lui Garibaldi XE "Garibaldi" , majoritatea provin din Ardeal, cel mai frecvent prin filiera garnizoanelor lombarde. Este de presupus că unii dintre ei s-au
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu putem exclude, În totalitate, nici existența unor asemenea opțiuni. Expuși sumar, principalii factori care nelinișteau conștiința soldatului din Italia erau următorii: depărtarea, Înstrăinarea și dorul de casă; sentimentele pacifiste inerente psihologiei țăranului-soldat; tentațiile pe care le ofereau apelurile la dezertare (grefate pe terenul prielnic al primilor doi factori și susținute de mirajul banilor); apoi, experiența războiului civil din Transilvania, dar și anumite idei social-politice, inclusiv conștiința originii latine, care se Înfiripa acum și În mentalul țărănesc. Asemenea sentimente (mai mult
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dumnezeiești. Pentru boală, vârstă înaintată, oboseală, canoanele prevăd asocierea unuia mai tânăr la păstorie. Dar de retragere sau demitere, nici vorbă"2. Episcopatul nu reprezintă un drept, ci o îndatorire, una dintre cele mai grele. Retragerea ar echivala cu o dezertare, ceea ce este de neconceput în lumea eclezială. Arhiereul învestit cu această sarcină dificilă a episcopatului trebuie să o ducă până la capăt împotriva tuturor atacurilor și adversităților. Mai mult, episcopatul nu constituie împlinirea unor satisfacții personale, ci asumarea unei jertfe "pentru
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
I, 2001; Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române; II, 2002). Două texte inaugurale, De ce scriu critică literară și Posibilitățile criticii literare, azi, formulează mobilurile și convingerile autorului: nevoia de autoritate într-o literatură tulburată de tendințele demolatoare postdecembriste și afectată de „dezertarea” unor critici importanți; așteptarea răbdătoare, în spiritul modelului oferit de E. Lovinescu, a operei și creatorului de geniu; „iubirea lucidă” pentru scrisul românesc, opusă „principiului urii”, dar și „beatitudinii perpetue” sau „extazului cvasimistic în fața oricărui text, bun sau rău”. V.
VONCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290642_a_291971]
-
deja, criza revoluționară se amplifică. Guvernul provizoriu, dominat de o diviziune analogă celei a Revoluției Franceze crede că mobilizează țara lansând, pe 1 iulie, o mare ofensivă militară. Aceasta sfârșește dezastruos și provoacă o dezagregare accelerată a armatei - indisciplină, fraternizări, dezertări. La țară, tulburările se înmulțesc, îndeosebi în momentul ocupării marilor proprietăți de către țărani, și trec de la 14 în martie, la 259 în mai și la 1122 în iulie. în orașe, comitetele muncitorești încep să controleze întreprinderile, fapt care duce la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sprijine pe CEC-ul sovietului și pe extrema stângă. Bolșevicii închiși sunt eliberați, milițiile muncitorești sunt înarmate și, pe 14 septembrie, Kerenski proclamă republica. Dar criza revoluționară se accelerează: guvernul provizoriu e confruntat cu o criză în sânul armatei, unde dezertările se înmulțesc - mai mult de 2 milioane din iunie până în octombrie -, cu o criză socială urbană - conflictele dintre patroni și muncitori devin cronice și provoacă prăbușirea progresivă a economiei -, cu o criză rurală - din ce în ce mai mulți țărani care jefuiesc conacele și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Armata Roșie, ele dispar oficial în aprilie 1918. Crearea Armatei roșii intervine în momentul când armata țaristă este practic dezagregata, greu încercată fiind de înfrângerile militare - îndeosebi în cursul ofensivei din iunie 1917 -, minată de răzvrătiri ale soldaților și de dezertări masive în toamna anului 1917 - Martov și Pasternak vor vorbi de „revoluția soldățimii” - apoi de izgonirea ofițerilor, după 7 noiembrie 1917, și în sfârșit de semnarea tratatului de la Brest-Litovsk, care abandona puterilor centrale partea cea mai occidentală a imperiului țarist
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a degenerat apoi într-un război de gherilă și a impus aducerea aici a 150000 de soldați - din care mai mult de 13000 vor fi uciși. Politica de glasnost a lui Gorbaciov* aruncă o lumină necruțătoare asupra sorții soldaților, asupra dezertărilor și a refuzurilor de a se prezenta la încorporare: prestigiul armatei are serios de suferit. Eșecul loviturii de stat din august 1991 conduse de ministrul Apărării Dmitri Iazov dovedește starea de decădere și criza morală pe care o traversează. Armata
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sfârșitul anului 1989, întârzierea tehnologică a URSS s-a mărit considerabil, ceea ce fragilizează și mai mult sistemul. Pe de altă parte, serviciile de contraspionaj occidentale, multă vreme depășite de puterea serviciilor comuniste, încep să înregistreze succese tot mai mari datorate dezertărilor - și asta în ciuda pedepsei sigure cu moartea pentru orice agent comunist care ar lucra pentru occidentali. Astfel, în anii 1980, DST franceză în recrutează pe agentul „Farewell” - un colonel KGB - iar președintele Mitterrand dispune expulzarea a 47 de membri ai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în armată, în cursul războiului, puterea decretează o „mobilizare generală în câmpul muncii”. Aceasta se traduce prin afectări forțate în industrie, dublate de măsuri disciplinare: astfel, prin legea din 26 decembrie 1941, orice schimbare neautorizată a funcției este asimilată cu dezertarea, și este pasibilă cu 5 până la 8 ani de muncă forțată în lagăr. Se notează, de asemenea, o feminizare a mâinii de lucru, o prelungire a duratei zilei de muncă și o accelerare a cadențelor care, în patru ani, crește
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
desemnarea unui guvern din care va face parte, în 1996, și Ieng Sary, fost ministru al Afacerilor Externe al lui Pol Pot; masa lui de manevră o formează chiar trupele sale, care-l urmează în schimbul unei promisiuni de amnistie. Această dezertare masivă provoacă o gravă criză în tabăra khmerilor roșii: Pol Pot este condamnat de către tovarășii săi, și el decedează în aprilie 1998, în condiții necunoscute. în 1999, ultimii khmeri roșii capitulează sau sunt capturați. Guvernul cambodgian inițiază atunci o politică
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
poziții izolaționiste până la 22 iunie 1941. în țările cotropite de Reich, după ce au încercat să joace cartea legalității, comuniștii ridică treptat glasul împotriva ocupantului, fără să abandoneze totuși ostilitatea față de Anglia și Rezistența* naționalistă. în ciuda dificultăților clandestinității și a amplorii dezertărilor, aparatele comuniste, formate de cadre alese cu grijă, își păstrează încrederea în Stalin, din plin justificată din punctul lor de vedere de extinderea teritorială a URSS, prezentată ca eliberarea unor popoare înfrățite, validată de niște alegeri organizate în stil sovietic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
asprime burgheziile britanică și franceză. La 26 septembrie, guvernul dizolvă PCF și organizațiile sale de masă. Tulburarea militanților, dezorganizarea datorată mobilizării și represiunii declanșează o hemoragie a efectivelor care scad de la 270000 în 1939 la câteva mii în timpul „războiului ciudat”. Dezertările se înmulțesc printre cei aleși, dar aparatul central dă dovadă de o nezdruncinată fidelitate. în iunie 1940, partidul pune responsabilitatea înfrângerii pe seama imperialiștilor și cere sosirea la putere a lui Maurice Thorez care, mobilizat, dezertează și se duce clandestin în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
NKVD joacă un rol important în timpul sovietizării* Poloniei orientale, a statelor baltice și a Basarabiei în 1939-1940: asasinate masive - de exemplu, ofițerii polonezi de la Katyn* - și mari operațiuni de deportare*. în timpul războiului cu Germania, NKVD este însărcinat cu lupta împotriva dezertării - în jur de 120000 militari sovietici vor fi împușcați din acest motiv -, cu deportarea prizonierilor de război și, în 1944-1945, cu deportarea „popoarelor pedepsite”. în 1943, NKVD pierde controlul spionajului preluat de NKGB care, în 1946, numără deja 115000 membri
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]