828 matches
-
Să-i scuturăm nițel, adăugă și ăl bătrân. - Numai să iasă și Nicu din pușcărie, să se întoarcă și Oacă de la Filaret... Erau puțini, și asta cerea îndrăzneală. A treia noapte, au picat poterele. Jandarmii au înconjurat groapa. Căutau pe dezertorii fugiți de la armată. Trei camioane s-au deșertat la rampă. Soldații și-au stins țigările și n-au mai vorbit. Un căpitan i-a împărțit în plutoane și au coborât. Nu cunoșteau. Gunoaiele au început să se prăbușească. O dată a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
frizer. - Ce să facă și ea, e încă tânără... Baba n-a mai spus nimic. Tăcea, cu privirile ostenite. Câte nu văzuseră ochii ei... 294 Stăpânul La o petrecere, când s-au mai liniștit presării, că-i iertase regele pe dezertori, 1-a simțit Bozoncea pe ucenic. Era o noapte slută, aproape de Crăciun. Viscolea, viscolea. Starostele, cu damful în cap, i-a dat afară și s-a apucat să-și iubească ibovnica. Striga Didina în brațele lui de plăcere, și Paraschiv
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
răpească un deținut. Afacerea era ca și reușită și nici o mișcare anormală nu se petrecu în aceste secunde, când prizonierul întoarse capul spre domnul care îl apucase de umeri. Surpriză. Omul nu era Hangerliu, ci un individ oarecare, probabil un dezertor. Răpitorul clanului Hangerliu zise "pardon" cu o politeță naturală și intră în automobil. Toate cele cinci mașini dispărură într-o clipă și soldații urcară pe dezertor în dubă, fără măcar a comenta incidentul, a cărui semnificație n-o ghiceau. Cei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
apucase de umeri. Surpriză. Omul nu era Hangerliu, ci un individ oarecare, probabil un dezertor. Răpitorul clanului Hangerliu zise "pardon" cu o politeță naturală și intră în automobil. Toate cele cinci mașini dispărură într-o clipă și soldații urcară pe dezertor în dubă, fără măcar a comenta incidentul, a cărui semnificație n-o ghiceau. Cei zece conjurați se prezentară dezolați la prințesă. Aceasta era dinainte furioasă, căci primise de la autoritatea militară invitația de a merge la ora zece la fort spre
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o deosebită afecție la Curte. În vremea războiului sârbesc însă s-a dus și el ca voluntar în contra voinței esprese a suveranului său, a luat parte la luptă cu cunoscuta lui vitejie, dar conform legilor militare a fost considerat ca dezertor. De atuncea venise anume în Iași pentru a întîmpina pe membrii familiei imperiale și a solicita grațiarea sa. Marii duci, cu cari se 'ntîlnise, îi promisese că vor pune stăruințele lor pe lângă împăratul. El însă, anticipând stăruințele protectorilor săi, a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vârsta serviciului militar au fost încorporați, la fel ca și ceilalți tineri, dar nici aici nu se adaptau toți condițiilor impuse de situație, iar unii dezertau, refugiindu-se în pădure. Este cazul țiganilor de la noi numiți Țurlea și Mitică Buruiană, dezertori în câteva rânduri. În starea de război în care se afla România, erau pasibili de pedeapsa capitală. S-a întâmplat așa ceva ? Nici vorbă, Mitică Buruiană trăiește în ziua când se aștern aceste rânduri pe hârtie, se bucură de drepturile acordate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
angelicata, coborâtă din cer, perfectă, imaterială aproape. Frumusețea fizică o diferențiază de ceilalți și în același timp o izolează, subliniindu-i în plus solitudinea.990 Boccaccio, în incipitul poemului său, făcea o prezentare sumară a tinerei văduve părăsită de tatăl dezertor în tabăra grecilor.991 Personajul feminin din opera lui Chaucer rămâne o figură solitară, chiar dacă are alături niște prieteni și trei nepoate, nimeni din grup nu îi este un confident real, deoarece nu se încrede în ele, nu le face
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
angelicata, coborâtă din cer, perfectă, imaterială aproape. Frumusețea fizică o diferențiază de ceilalți și în același timp o izolează, subliniindu-i în plus solitudinea.990 Boccaccio, în incipitul poemului său, făcea o prezentare sumară a tinerei văduve părăsită de tatăl dezertor în tabăra grecilor.991 Personajul feminin din opera lui Chaucer rămâne o figură solitară, chiar dacă are alături niște prieteni și trei nepoate, nimeni din grup nu îi este un confident real, deoarece nu se încrede în ele, nu le face
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se respectă și sunt foarte respectați”, nu vom afla sfârșitul, poate tragic, al funcționarului ghinionist. În general, în literatura română se sinucid intelectualii. Excepție fac personajele lui Rebreanu: Ana trădată de Ion, care se spânzură - ca și Ițic Ștrul, dat dezertor și făcut scăpat de asasinat, dar inutil. De asemeni, se ucide Solomia din Amândoi, o minte complicată și confuză. Dovedită ca asasină, ea recurge la acul de păr, modus operandi mai original decât baioneta lui Chiriac sau șicul de baston
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Muzică „ușoară”, de mahala, se face din belșug în Groapa Cuțaridei, imortalizată de Eugen Barbu. Romancierul reproduce versuri numeroase de iubire, dor și jale (La șalul cel negru, pângeam în tăcere). Versurile narează faptele eroilor care le ascultă, hoți și dezertori (Am fugit de la armată/pentru-n puișor de fată). Aceștia se identifică până la plâns cu personajele cântecelor. Studentul mutat în mahala, Pricopie, are gramofon și plăcile poartă cântece sentimentale, mai ales tangouri care o vrăjesc pe fata minoră a gazdei
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lor de a pretinde că spun adevărul nu poate fi ignorată cu desăvârșire. Cifrele arată că bătrânii și tinerii sunt categoriile cele mai expuse gestului extrem. Nici autorii de jurnale nu se sustrag acestei reguli. Matematica sinuciderii spune că marii dezertori din tărâmul vieții sunt, de obicei, obsedați de autosuprimare Încă din tinerețe. Și Cesare Pavese, și Virginia Woolf, și Sylvia Plath reproduc, În confesiunile lor, cu o Înspăimântătoare fidelitate, obsesiile morții și ale sinuciderii. Jurnalul de adolescență al Sylviei Plath
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
puțin a celor apostați în comunitatea creștină, problemă pe care Ciprian din Cartagina (210-258) și Dionisie din Alexandria (190-265) au știut să o rezolve cu o anumită elasticitate, spre deosebire de mișcările eretice, precum novaționismul, care s-au menținut intransigenți față de toți dezertorii credinței creștine. Concomitent presiunii goților pe limesul dunărean, ciuma decima populația imperiului, iar de apariția acestor catastrofe erau inculpați creștinii care, sub principatul lui Trebonianus Gallus (251-253), au pătimit o persecuție ce urmărea să elimine în special călăuzele Bisericii. Prin
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștine, care le cere să fie statornici și robuști în virtute, asemenea armelor pe care le au soldații: Căutați să plăceți Celui în a cărui oaste sunteți (2Tim 2, 4), de la care primiți și plata. Să nu fie găsit careva dezertor. Botezul vostru să vă rămână armă, credința coif, dragostea suliță, iar răbdarea armură. 2.1.2. Scrisoarea către Diognet Puțin mai târziu, Ad Diognetum (Scrisoarea către Diognet), opuscul grecesc alexandrin, deși nu aduce în discuție problema etică a serviciului militar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din obediență față de superiorul său, căruia prin lege trebuie să-i fie supus, el nu este vinovat de crimă în baza nici unei legi a țării sale; care, dimpotrivă, dacă acesta nu ar fi îndeplinit-o, ar fi vinovat asemenea unui dezertor și ca unul care a încălcat o poruncă. Sfântul Augustin, citând exemple din Vechiul Testament, ne spune că, pentru a extirpa păcatul, Dumnezeu însuși i-a inspirat și i-a îndemnat uneori pe stăpânitorii popoarelor să facă războaie,: Autoritatea divină însăși
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
imoral, iar meseria armelor josnică. Nu știm dacă au fost mulți sau puțini acei soldați care au îmbrățișat cuvântul lor, însă Filaster (330-397) ne spune că, carpocrațienii, au fost numiți și soldați, pentru că rândurile lor s-au îngroșat prin înrolarea dezertorilor și a foștilor soldați; negau nașterea lui Cristos dintr-o Fecioară. Dintr-un fragment din Apologia lui Iustin aflăm că doctrinele anarhice ale gnosticismului ar fi influențat o bună parte a creștinilor care luptau sub arme, deoarece, în scrisoarea trimisă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
astfel dușmanii Imperiului roman, care personifica în sine genul uman, puteau fi persecutați din acest motiv prin judecăți sumare, în baza legii ius gladii. Declarându-i dușmanii săi personali și ai guvernării sale, a trecut la aplicarea pedepselor care pentru dezertorii, răsculații și dușmanii statului erau asemănătoare celor pentru incendiatori: mutilarea corpului, răstignirea și expunerea ad bestias: Autorii revoltei și ai agitației sau incitatorii poporului, în numele demnității, sunt înălțați pe cruce, sunt aruncați la fiare ori sunt deportați pe o insulă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a participat la conciliul de la Aquilea (septembrie 381), prezidat de episcopul Ambroziu din Milano (n. 339; 374-397), care i-a condamnat pe ereticii arieni Palladius și Secondianus. Bagauzii erau un amestec de lume săracă și nenorocită: sclavi, păstori, țărani, militari dezertori, flămânzi fără ocupație, lucrători cu ziua prost retribuiți, care, răsculați împotriva celor bogați, cereau dreptate socială. Autorul unui panegiric scria cu o oarecare dezamăgire: Cezar, nu știu dacă împins de curaj sau îmblânzit de bunătate, s-a transformat în distrugătorul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
agricultorului neștiutor, plugarul pe cea a pedestrașilor, păstorul pe cea a cavalerilor, dușmanul barbar pe cea a locuitorilor. Dacă în mijlocul lor nu lipseau tâlharii și prădătorii, cu certitudine erau printre oamenii simpli și creștini. Informația este confirmată de prezența unor dezertori printre aceștia, pe atunci în plină eficiență chiar și printre soldații creștini, din cele mai diverse motive. Maximian a poruncit masacrarea multora dintre creștinii întâlniți fie pentru că i-a găsit înarmați, fie pentru că i-a acuzat de favorizare și de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Constantin a dat un alt decret (320) anulând privilegiilor oferite ecleziasticilor și tuturor acelora care ar fi intrat în rândul clericilor pentru a evita serviciul militar, după data menționată în decret. Ba mai mult chiar, o altă lege stabilea ca dezertorii să nu se mai poată îmbrăca bărbătește, fiind obligați să apară pentru toată viața în public îmbrăcați asemenea femeilor, pentru a fi de rușinea și de batjocura cetățenilor Constantinopolului. Întrucât obiecția de conștiință, dintr-un fenomen religios, s-a transformat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și cu prioritate din rândul conaționalilor lor din România, din cele mai diverse medii și ocupații (preoți, comercianți, cadre didactice, studenți etc.); a doua cale consta în exploatarea de informații din surse deschise gen presă românească, dar și turiști sau dezertori români ajunși pe teritoriul Bulgariei. Secția B-Contrainformații, care avea ca principală sarcină identificarea agențiilor trimiși de serviciile de informații străine, protecția propriilor informații secrete și a celor pe care le dețineau, a creat ea însăși, în anul 1930, o structură
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sau „căderea de acord” asupra oricăror măsuri sau acțiuni ce urmau a fi întreprinse. Totodată, au fost precizate modalitățile de recrutare a agenților dintre „prizonierii unguri, slovaci, refugiați evrei și comuniști din Ungaria, partizani comuniști unguri din România (MADOSZ)”, dintre dezertorii unguri din Armata română, care se întorseseră în România și, în ultimă instanță, dintre voluntari sau „ofertanți întâmplători”. Cu ocazia discuțiilor asupra acestui punct, au apărut primele suspiciuni din partea sovieticilor. După informațiile colonelului Kalinin, de la Comandamentul Militar Sovietic din București
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
vârstă de 30 de ani la înscrierea pentru un program de licență, 35 de ani pentru unul de doctorat, 40 de ani pentru specialități; funcționarii statului român ori ofițerii trimiși la studii / specializare; studenții stabiliți cu familiile lor în străinătate; dezertorii ori aceia care nu aveau o situatie militară în regulă; cei care nu frecventau cursurile; cei care se înscriau la școli nerecunoscute de statul român; cei care se prezentau la studii după 20 noiembrie 1920 (art. ÎI). Regulamentul preciza rata
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
umane) este eficient atunci când conducătorul subliniază, totuși, semnificația respectării regulilor pentru buna funcționare a organizației și ineficient atunci când manifestă pasivitate și dezinteres. În primul caz, avem de-a face cu un conducător birocratic, iar în al doilea, cu liderul numit dezertor. Contribuția lui Reddin este introducerea câtorva noțiuni care specifică mai bine concepția cu privire la stilul de conducere. El vorbește despre flexibilitatea comportamentală (definită ca fiind capacitatea conducătorului de a se adapta mai multor stiluri eficiente alternative) și despre rezistența de stil
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
umane) este eficient atunci când conducătorul subliniază, totuși, semnificația respectării regulilor pentru buna funcționare a organizației și ineficient atunci când manifestă pasivitate și dezinteres. În primul caz, avem de-a face cu un conducător birocratic, iar în al doilea, cu liderul numit dezertor. Contribuția lui Reddin este introducerea câtorva noțiuni care specifică mai bine concepția cu privire la stilul de conducere. El vorbește despre flexibilitatea comportamentală (definită ca fiind capacitatea conducătorului de a se adapta mai multor stiluri eficiente alternative) și despre rezistența de stil
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
în relație cu tema romantică a predestinării. - Conflictele sunt mai ales interioare. Nuvelele realiste surprind crizele de conștiință, urmărind amplificarea unor conflicte morale și psihologice (În vreme de război de I.L. Caragiale, Moara cu noroc de I. Slavici, Ițic Ștrul, dezertor, Catastrofa de L. Rebreanu). În nuvelele de factură modernă, în schimb, conflictele psihologice se asociază cu cele cognitive, manifestate ca o criză de cunoaștere, de identitate sau de valori (Camil Pe trescu, Turnul de fildeș, Fănuș Neagu, Dincolo de nisipuri etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]