681 matches
-
din timpul verii. Iarna, acest strat activ va îngheța mult mai târziu, chiar și atunci temperaturile vor fi mai mari decât cele normale, lucru care va cauza o creștere a activității microbiene și pe timpul iernii. În concluzie, încălzirea climatică și dezghețul permafrostului determină eliminarea de CO2 în atmosferă, un gaz cu efect de seră recunoscut. Este poate încă prea devreme să ne pronunțăm cu certitudine în privința modului în care circuitul acestui carbon rezultat se va realiza. Sunt studii care sugerează că
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
să ne pronunțăm cu certitudine în privința modului în care circuitul acestui carbon rezultat se va realiza. Sunt studii care sugerează că această creștere a carbonului va fi compensată de creșterea productivității vegetale - care ar putea absorbi acest surplus de CO2. Dezghețul permafrostului ar putea însă contribui la accelerarea încălzirii climatice globale prin eliberarea metanului - un gaz cu un efect de seră mai puternic decât CO2. Emisiile de metan sunt caracteristice sectoarelor mai umede, acest gaz fiind eliberat în zonele în care
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
o scădere a ritmului în care are loc oxidarea CH4. Acest fenomen se întâmplă deja în cazul lacurilor siberiene, a turbăriilor din Canada sau din Suedia nordică. Este evident că nu toate ecosistemele din tundră vor răspunde la fel la dezghețul permafrostului. Emisiile de gaze generate depind de cantitatea, distribuția și compoziția materiei organice stocate în permafrost. III.3.2. TERITORII CONTINENTALE DIN ARCTICA - DIFERENȚIERI REGIONALE Predominarea mediilor oceanice este clară în regiunea Arctica, prin prezența Oceanului Înghețat de Nord, însă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
prezent Arctica în ansamblu, Rusia arctică a cunoscut o creștere a temperaturii aerului de peste 2șC în ultimii 30 de ani (conform studiilor făcute de Centrul Meteorologic și Hidrologic din Murmansk). De aici și toate consecințele care decurg: retragerea banchizei arctice, dezghețul permafrostului, modificări ale ecosistemelor, avansarea dinspre sud a zonei de pădure etc. Acestor efecte ale încălzirii climatice li se alătură consecințele activităților de exploatare a resurselor subsolice (minerit, foraje etc), concretizate în poluarea aerului, a lacurilor și râurilor etc. Sunt
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
fi Peninsula Antarctica, situația poate fi comparată cu cea din Arctica. Peninsula Antarctica are un relief format în principal dintr-un lanț muntos cu înălțimi de peste 2000m și se deosebește de restul Antarcticii prin aceea că aici se înregistrează un dezgheț de vară. Sunt astfel eliberate de zăpadă anumite areale care devin habitate pentru comunități de plante primitive, pentru microbi, nevertebrate, atrăgând și un număr mare de mamifere și păsări marine în sezonul de împerechere. În ultima jumătate de secol Peninsula
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
vestul Peninsulei Antarctice au arătat tendințele de evoluție la toate nivelele trofice cauzate de reducerea gheții marine. Se constată o pierdere substanțială la nivelul krill-ului, de exemplu, ceea ce va avea un impact asupra albatroșilor, pescărușilor, balenelor, pinguinilor. Pe uscat, accelerarea dezghețului va modifica particularitățile suprafeței active, în cadrul căreia suprafețele stâncoase și permafrostul vor ocupa areale tot mai mari, devenind noi habitate ce vor fi colonizate de floră și faună invazivă. În afară de această ameliorare climatică, pericolul pătrunderii speciilor invazive este cauzat și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sunt denunțate tarele epocii comuniste, revoltele și indignările se atenuează cumva. Diaristul fusese constrâns să nu mai pună mâna pe condei timp de un deceniu (1954-1964) pentru că, pe de o parte, sperase ca după moartea lui Stalin să apară un dezgheț, ceea ce nu s-a întâmplat, și pe de alta, pentru că îi intrase frica în oase. Avea motive întemeiate să fie înfricoșat, deoarece în câteva rânduri este invitat la Miliție sau la Securitate ca să fie descusut în legătură cu biografia sa. Mai târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
și înseamnă a filtra materialul prin propria gândire și sensibilitate, pentru a exprima o atitudine față de acest material. În literatură, nu este de ajuns prezentarea inexpresivă a unor evenimente nude, pentru că ele slujesc, de fapt, o temă universală. În perioada "dezghețului hrușciovist", se publicau în URSS scrieri despre lagăr, unele semnate de autori obscuri precum Boris Diakov și Aldan-Semionov, iar Șalamov face distincția între opere literare și texte lipsite de valoare artistică: Nu lipsa de experiență personală îl împiedică pe Aldan-
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Pentru A. Soljenițîn, "ieșirea din ascunzătoare" înseamnă decizia de a da spre publicare nuvela O zi din viața lui Ivan Denisovici, care apare în 1962, în revista "Novîi mir". Debutul a fost favorizat de condițiile a ceea ce s-a numit "dezghețul hrușciovist", perioadă în care au fost condamnate abuzurile staliniste și cultul personalității instituit de "tătucul" Stalin. Autorul care debuta avea, atunci, 45 de ani și nu era deloc un tânăr neexperimentat și timid, dimpotrivă, el era un scriitor deja format
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Ivan Denisovici, era ferm convins că este vorba despre lagărele staliniste, că el nu are așa ceva100. În scurt timp, însă, condițiile redevin aspre. Ceea ce se întâmplă în continuare cu Soljenițîn completează aspectul neobișnuit al destinului său. Scurta perioadă de "dezgheț" se încheie odată cu înlăturarea lui Hrușciov și înlocuirea lui cu Leonid Brejnev, în 1964. Ca urmare, scriitorul este nevoit să-și ascundă scrierile acasă ori la prieteni. În anul 1965, îi este confiscată arhiva ce cuprindea piesele de teatru compuse
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
revoluții din anul 1917, "toată lumea s-a întors pe dos", apoi a urmat colectivizarea. Ulterior, a început al Doilea Război Mondial, din care nu s-a mai întors Efim. După aceea, s-au înmulțit represiunile, cunoscute mai ales de Ignatici. Dezghețul hrușciovist aduce cu sine noua lege a pensiilor și vizite ale delegațiilor străine în URSS. Apariția lui Faddei strică echilibrul vieții tihnite a celor doi, gazdă și chiriaș. Faddei îi vizitează cu scopul de a interveni pentru fiul său corigent
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
o lumină orbitoare și o lovitură care transferă dintr-o dată prezentul în trecut, iar imposibilul devine un prezent cu drepturi depline"246. Într-o altă definiție metaforică, "arestarea este lovitura necruțătoare pe care gerul o dă unui lichid, eliberarea este dezghețul timid dintre două geruri puternice"247. Imaginarul "siberian" vizibil în această definiție este grăitor pentru reperele scriitorului. Intitulată sugestiv "Perpetuum mobile", partea a doua este consacrată etapelor de lagăr, ceea ce înseamnă transportul zekilor dintr-un loc de detenție în altul
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să cîștigăm timp, de-acum înainte, e limpede, irosesc timpul responsabililor tot mai presați ai circulației publice. Caleidoscopul se reface, cercul se închide. Negarea relativistă a oricărei valoare, afirmarea repetitivă a valoarii absolute. În definitiv, s-ar putea ca marele dezgheț al timpului să apară, într-o bună zi, drept un intermediar între două imobilități, timpul-cristal al Scripturilor primordiale și timpul-fum al comunicațiilor imediate. Intrați în timpul istoric prin intermediul religiei, ne vom găsi puși în situația să ieșim pe ușă pe ritmurile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
depozitez cârnații într-un congelator. I-am luat cu mine la acea lansare la care țineam neapărat să particip. În tren fusese frig. Și asta, din punctul de vedere al cârnaților, era excelent. Pentru că nu se dezghețaseră. Au așteptat momentul dezghețului pentru când am ajuns io la sindrofia aia culturală. Și-au început să răspândească miresme de cimbru. De porc pârlit. Superbe miresme. Pe perete - manuscrise gălbejite ale unor scriitori mari și geanta mea neagră, care răspândea mirosuri demențiale. Și oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
am devenit ,,celebru” în toată școala. Îmi amintesc că în clasa a II-a am primit premiul „II” premiu care consta, de obicei, în câteva cărți. Printre acestea se afla și o carte intitulată „Povestea unui om adevărat” Era perioada „dezghețului” după moarte lui Stalin din fosta Uniune Sovietică când au apărut pe la noi o serie de cărți interesante din literatura rusă, mai ales despre „Marele război al patriei”. Povestea de arme a lui Alexei Meresiev, aviator rus care a zburat
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
pretins, așadar, că în ultimul timp se devia ideologic, că apăreau prin revistele Uniunii poezii mistice, și a furnizat exemplul unei poezii de Leonid Dimov, unde, chipurile, ar fi fost evocată Fe cioara Maria. Așadar, se cam întrecuse măsura cu dezghețul ideologic, voia să spună respectivul scriitor, iar unul ca el găsea că era cazul să ia atitudine. Să mai notez că poezia incriminată fusese publicată de revista Luceafărul, seria Ștefan Bănulescu. Perfida intervenție demascatoare a trezit parcă un resort care
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pe el în lupta ideologică. Astfel apare poate cel mai reprobabil text al lui Ov. S. Crohmălniceanu, acel volumaș din 1960 intitulat Pentru realismul socialist, replică târzie și cu atât mai regretabilă dată mișcărilor reformatoare est-europene („revizioniste“), încurajate de micul dezgheț hrușciovian de la mijlocul deceniului al șaselea. Erau combătuți în acel pamflet „antirevizionist“ intelectuali estici reformatori sau scriitori disidenți precum Jan Kott sau Hłasko, iar din interior erau supuse criticii evazionismele grupului de la Steaua sau timidele noncon formisme ale tânărului poet
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
variații de atitudine în politica culturală, schimbări, din timp în timp, ale „liniei“, corespunzătoare fluctuațiilor din politica generală a Partidului Comunist. Rigorile ideologice când erau aspre - și absolute -, când se mai îmblânzeau, „închiderilor“ le urmau relative „deschideri“, „înghețul“ alterna cu „dezghețul“, totul în limite fixate, bineînțeles, de conjunctura politică. Din 1948 până în 1953, închiderea în dogmatism a fost într-adevăr ermetică și părea definitivă. Totul încremenise. Este intervalul despre care pe drept se poate spune că ne sechestrase în „Siberia spiritului
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Sorin la mine, căci de el mi-am propus să vorbesc aici, chiar dacă nu mă pot scoate cu totul din scenă: am fost unul dintre actori. Mica destindere ideologică dintre anii ’54 și ’56, ecou bine temperat, cum arătam, al dezghețului hrușciovian, nu oferea o deschidere efectivă de orizont cultural. Nimic limpede nu se profila înainte, nimic ademenitor, totul era cețos, incert și astfel privirile noastre, ale tinerilor studioși de atunci, literați în formare, se întorceau iscoditoare spre trecut, nu spre
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
topit, folosit la linotipuri pentru turnarea rândurilor cu litere. În epoca de care vorbesc, controlul politic al presei se înăsprise iar, după mica destindere din anii ’54-’56, când ajunseseră și la noi, îndeajuns de filtrate, ce-i drept, ecourile dezghețului hrușciovian. Evenimentele din Ungaria, survenite în toamna lui 1956, fuseseră pentru echipa Dej un bun motiv pentru a strânge din nou șurubul ideologic și nimic nu mai putea să fie publicat fără două sau trei avizări ale forurilor „de îndrumare
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
ceea ce ajungeam să publicăm, din când în când, în Gazetă sau prin alte părți. Gerul de afară al iernii dogmatice încă nu se domolise, dar mica noastră agitație de interior spunea ceva despre faptul că avea să vină o schimbare. Dezghețul literar din anii care au urmat nu a fost inițiat de acei tineri, dar i-a găsit pregătiți moral să-l fructifice. Și au făcut-o cu promptitudine și eficiență, după cum s-a văzut. Spre sfârșitul anului 1959, Paul Georgescu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
prin Gazeta literară. Prin acești colegi ai noștri ne apropiaserăm și noi, ceilalți, cât de cât, de lumea scriitoricească a momentului. Să mai spun că momentul era al unei oarecari liberalizări artistice, după anii de dogmatism integral, ecou timid al dezghețului pornit de la Moscova după moartea lui Stalin, un proces din nefericire curmat prea repede, în toamna lui 1956, ca urmare a evenimentelor din Ungaria. De influența „contrarevoluției“ ungare România trebuia bine păzită. Dar să ajung la subiectul meu, după această
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
precondiție a integrării NATO. Pentru că noi am avut două integrări atunci. În NATO și în UE, începute în timpul lui Emil Constantinescu... Acești factori externi au contat enorm. Descendenții lui Ceaușescu ar fi condus și azi România dacă nu începea Gorbaciov dezghețul în țările din jur. Deci istoria României s-a decis, în ultimii 20-30 de ani, mai ales, în exterior. Asta nu micșorează din meritul celor curajoși care au ieșit pe 22 decembrie 1989, nici a celor care au făcut reforme
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
poet printre medici”, prietenii se căutau unii pe alții. Soseau în strada Dr. Staicovici, Ion Pilat, Adrian Maniu, Cincinat Pavelescu, epigramistul, Ionel Teodoreanu, romancierul. În afara preocupărilor serioase care căpătau viață aici, devenind proiecte sau opere literare, îi chema atmosfera liberă, dezghețul discuțiilor, călătoriile lor cu gândul sau cu pasul mereu în efervescență, soția gazdei lor fiind foarte gospodină și ospitalieră ca și amfitrionul. Biroul poetului era amenajat în camera de la stradă, pereții îi erau aproape în întregime acoperiți cu cărți, puțin
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
letopisețului... și să ne 'plinim datoria... ca ele să nu fie îngropate în mormântul uitării...". Macarie Sunt dator cititorului a desluși destinul romanului " Patimile după Ștefan" de frații Radu și Alexandru o lungă și tragică poveste... În perioada de timid dezgheț a vitregitei noastre istorii naționale anii '60 fratele Alexandru a scris o piesă istorică "Io Ștefan Voievod", inclusă în repertoriul Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași. Un "binevoitor" a șoptit o "notă informativă", precum că piesa ar fi naționalistă etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]