652 matches
-
încălzite. Frunze de tot soiul se zgribulesc sub șfichiul palelor de vânt, stârnit de nu știi unde. Îmbujorate de răcoarea nopții, în nuanțe de galben și roșu, valuri de frunze se grăbesc să plece “în bejenie”, după vorba poetului nostru, dezgolind în pomi ramuri scheletice și rarele fructe rămase neculese prin vii și prin livezi. Contrar așteptărilor logice, tocmai pe când se pregătesc de iarnă, pomii ne oferă una din cele mai spectaculoase palete de culori. Spre deosebire de noi, oamenii, pomii se dezbracă
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
ai trecut pe la fabrica din Karachi. L-am trimis pe lumea cealaltă pe zevzecu'ăla care ți-a zis că-s în Afganistan. Vezi capul ăsta? Ei bine, cu iscusința acestei minți îmi voi duce misiunea până la capăt.” Apoi își dezgolește pieptul și se bate cu pumnul în el „ Aici bate o inimă, o inimă puternică. Dar, știi ce zice inima asta puternică? Zice să te întorci de unde ai venit bătrâne! Vezi, nu sunt chiar atât de crud.” Cuvintele lui îmi
SALADIN de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348746_a_350075]
-
face să trăim miracolul-de a trăi Aici și Acum în acest Univers plin de pace și lumină! Să reușim să descoperim toamna cea rodnică si iubitoare, să medităm la tot ceea ce trăim, nelăsând ca vantul indiferenței și răutații să ne dezgolească frunzișul sufletului. Referință Bibliografică: Toamna-anotimp al cautării și melacolicelor clipe / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul I, 30 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Elena Lavinia Niculicea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TOAMNA-ANOTIMP AL CAUTĂRII ŞI MELACOLICELOR CLIPE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346473_a_347802]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ANOTTIMPUL TREI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 442 din 17 martie 2012 Toate Articolele Autorului ANOTIMPUL TREI Te văd câmpie dezgolită De frumusețea plinei veri, Apare toamna ruginită, Natură, luptă-te și speri! Totul curge în liniștit destin, Vor veni și lacrimile din nori, Trimise de Creatorul Divin, Omagiu plecatelor flori. În locul culorii verde de smarald, Toamnă, ne aduci aur și
ANOTTIMPUL TREI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348365_a_349694]
-
fructului lui Bachus. Creatorul de artă superrealistă este un dezvelitor, un luminator al ascunsului tăinuit de semeni, ce se doresc neștiuți în vicii, al iubirii, un purificator al interzisului ordurier și un perpetuator al adevărului despre dorința de a se dezgoli. Toți aceia care se ascund de fapta iubirii sunt dedați plăcerilor dosite, chinuite în inimile lor încărcate de vreri. În pictură, parcă menit a fost să sugereze prin linii și culori, ideorealistul Picasso, senzualistul și doritorul de exprimări pătimașe, bărbatul
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348385_a_349714]
-
sugereze prin linii și culori, ideorealistul Picasso, senzualistul și doritorul de exprimări pătimașe, bărbatul pierdut în lipsurile vieții pe care și-a trăit-o umezită de culoarea picturilor ce l-au înconjurat. El avea în permanență trezite simțurile plăcerii și dezgolea voit femeia în pictură, o mângâia cu pensula lui, iar culoarea era cea care umbrea voia. În permanență amorezat Pablo Picasso își trăia viața împlinindu-se prin artă, jinduind și exprimând după senzualitate în forme bizare pe care ochiul și
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348385_a_349714]
-
nu pentru treburile țării. Profesori, doctori, ingineri, oameni de alte profesii, pensionari sau activi, se zbat în pragul supraviețuirii, fără ca cei „ajunși” să se mai uite în jos. Justiția care din antichitate are ochii acoperiți - simbol al nepărtinirii, și-a dezgolit un ochi, întocmai ca pirații, să poată vedea cine se prezintă la judecată. Dacă e tâlhar, îl avantajează pentru că din contul acestuia mai ajunge și în contul ei proaspăt deschis într-o bancă secretă. S-a adaptat vremurilor noi... Cândva
CE VREA BUCUREŞTEANUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348487_a_349816]
-
mâine am s-o ajut pe mama la treabă! Închise cu mare grijă ușa și plecă în odaia ei unde se urcă în pătuț și adormi purtând în gând hotărârea ce o luase. Vântul îi bătea în geam cu ramurile dezgolite de frunze, de parcă ar fi vrut să-i cânte un cântec de leagăn, să-i mai îndulcească puțin primii pași spre maturizare. Referință Bibliografică: Noapte magică / Adriana Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 653, Anul II, 14 octombrie 2012
NOAPTE MAGICĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345040_a_346369]
-
să-i admir frumusețea și pentru a-i gusta aroma fructului copt și plin de savoare. Ocoli măsuța, se apropie în genunchi de fotoliul ei și-i cuprinse picioarele cu brațele. Îi sărută genunchii, apoi urcă cu sărutările pe pulpele dezgolite de poalele rochiei ce se ridicau tot mai sus cu ajutorul mâinilor sale dibace. Femeia trăia din plin senzațiile momentului. Îl mângâie pe păr cu ochii închiși, răsfirându-și degetele prin cârlionții săi aspri. Nu avea curajul să și-i deschidă
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
pe când nucii își dăruiseră deja recolta, mă chema la el discret și cu un aer misterios. Băga apoi mâna în sân, invariabil în dreptul inimii, și scotea de acolo o nucă scăpată de vreo cioară și culeasă de dânsul de pe ogorul dezgolit de holdă, pe care-l cerceta melancolic. Abia atunci când, cu mâna tremurândă, îmi întindea darul, licărea pe chipul lui de dăruitor luminița aceea atât de absentă în restul zilelor. Deși aveam podul plin de nuci, zâmbetul bunicului mă îndemna să
BUNICUL ŞI... PUTEREA UNEI NUCI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377901_a_379230]
-
Acasa > Strofe > Atasament > EU CRED ÎN IUBIRE Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului Eu cred în iubire Când tăcerea îngerilor doare Peste raiu-acesta pământesc Dezgolit din cap până-n picioare Calm primesc oprobiul omenesc. Marea-nvolburată-mi știe taina Lacrimile-n valuri le-am ascuns Mi-ai luat trădându-mă și haina Sufletului ce atât te-a plâns. Când în noapte ascultând chemarea Zorii rătăcesc prin
EU CRED ÎN IUBIRE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377956_a_379285]
-
ca tine. Te sfătuiesc serios să faci un experiment cu Madam Nicolaou. -Și ce săi fac? Doar de mult o mângâi pe dinăuntru adică tocmai ce face și Mândreci mândrelor lui? -Mândreci mai dă și câte un pupic pe sânul dezgolit de exemplu. -Credeam că nu l-ai observat. Erai speriată de mărimea mângâietorului. Și în ce constă experimentul? -Când a avut loc ultima mângâiere? -Cam două săptămâni. -Tocmai bine. La noapte te duci la ea. După ce dorm toți din casă
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
nu mai există moarte, Într-o lume cu sete preschimbată. Un evantai de clipe mi te leagă, de- a mea soartă, Printre cuvânt și faptă. Te port mereu în suflet neumbrit, Durere, tu te-ai risipit, Luceferi azi ți-am dezgolit, Din părul tău cel despletit, Tu o șuviță mi-ai dăruit. Un zbor, un vis multicolor, azi ne-a reclădit. REFUGIUL Refugiul meu era o evadare, Dintr-o lume așa de mare, Când m-am trezit în beznă și trădare
POEME DE SUFLET (1) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376521_a_377850]
-
cu privire detașată, aproape rece, aruncată peste lac, de parcă nu-l surprinsese mai înainte zâmbind atât de atrăgător. Înghițea în sec și se întreba în gând: "oare mi-a văzut picioarele? Nu am tras fusta suficient ori bluza mi-a dezgolit sânii și l-a deranjat?! Nu-i plac fetele ușuratice, asta este clar, dar ce? Eu arăt ca ele...?" Seara, fără să treacă de ora nouă, Eugen avea grijă să o conducă acasă, chiar dacă ea mai protesta uneori. - Dar este
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
scuze si gata. Poți s-o iei de la capăt. Apoi, la anu’ îți ceri din nou iertare. Poți chiar și să furi. Important e să-ți ceri iertare”. Există o tendință a autorilor consacrați, remarcabilă pentru posteritate, de a se dezgoli, de a se arăta cititorului direct, de a-i spune adevăruri despre sine, pentru a comunica direct, șocant, palpitant. Aflăm astfel că Bianca e inginer constructor, că și-a publicat prima plachetă de versuri în 1985 în urma unui concurs, că
REBELA DIN HAIFA de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375122_a_376451]
-
O, ce suflete, de-o șchioapă! V-ar trebui dioptrii pentru suflete, orbilor! Dioptrii forte, poate așa o să mă zăriți atunci când mă fac nevăzută. Rămâneți cu bine în găoacea voastră domestică, la gura vetrei la care dansează amantele voastre frenetice, dezgolite de suflet, femei voluptoase învăluite în purpură. Rămâneți să spargeți semințe-n timpanele mele gingașe care țiuie de două decenii și jumătate și pe care doar Singurătatea știe, ca nimeni alta, să le potolească. Acufene, fosfene, tinitus, cascade prăbușite-n
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
Toamnă Din străfunduri lacrimi toarnă Primăvară strigă a Toamnă Din asfalt ... Sentimentale forme de femeie În mari picuri se răstoarnă Primăvară strigă a Toamnă Nemurirea își plânge profund și sacadat Însăși esență să de Doamna De ce? Primăvară strigă a Toamnă Dezgolindu-si senzual și repetat eternă Doamna De ce ... A noastră Primăvară ... Citește mai mult Primăvară 2015Primavara strigă a Toamnă ...Nobil suflet plânge că o DoamnaPrimavara strigă a ToamnaUrla nobil că o MamaPrimavara strigă a ToamnaDin străfunduri lacrimi toarnaPrimavara strigă a ToamnaDin
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
ascuns-o cu grijă în țandăra unui gând curat din mintea și inima fiecăruia dintre noi. Și când fierbințeala voluptoasei veri se mai stingea un pic, venea la rînd, în necurmata scurgere a vremii, toamna, cea care, în tremurul pomilor dezgoliți de vântul vagabond care cutreiera zile și nopți la rând peste noi și lume, aducea cu ea mult prea zgribulita tristețe. Atunci sufletul nostru se răcea și se sleia la fel ca și cuibul brumelor de pe vânturatul Continit, iar când
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
și de niciunde, venea pe cărări ascunse un vânticel aproape nebăgat în seamă, ușor și călduț ca un surâs, ca o speranță înmugurită în mintea unui lacom. Începeau atunci a plânge streșinile caselor, a se înmuia și topi zăpezile ogoarelor dezgolind urma brazdelor groase rămase încă din toamnă. Mirosea a ceva nou, jilav, îmbietor și așteptat de oameni și animale deopotrivă. Mi se porneau atunci toți și toate spre o nouă viață, cu grabă, cu nerăbdare, cu bucurie, iar când plesneau
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
Trimite razele argintate-în mișcare În univers se simte miros de rășină S-a coagulat sângele vegetal Cu parfum puternic de tămâie.. Pentru a timpului veșnicie! Pe coapsa unui țărm luna și-a pironit În noapte ochii vii ....și luna a dezgolit, Din mari pustiuri dune de nisip Intrate în al clepsidrei trup de demult.... Referință Bibliografică: LUNA FECIOARĂ / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2235, Anul VII, 12 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate Drepturile
LUNA FECIOARĂ de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371745_a_373074]
-
lacomă ori o mână întinsă, Ci, dimpotrivă, din plin admirată De blânde priviri cu inimă curată. "Bunule trecător, îndrăznește și atinge-mă Ușor, iar cu privirea, surâzând,strânge-mă Duios, ca să-ți ostoiești dorul și durerea, Care te-au apăsat, dezgolindu-ți încrederea. Lasă-te blând, pe umerii mei, cu credință, Eu, voi înflori din nou, ieșind din neființă O dată, de două, sau chiar de trei ori În același an, ca tu, de plăcere să te-nfiori. Adună-ți copilă cosițele și
MAGNOLIA de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371788_a_373117]
-
nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Arare licărele de lumină aurii de pe ramuri se desprind legănând clipele-n vălul de întuneric și taxiul sfredelește noaptea străbătând prin fulgurațiile-n negru și alb lumea paralelă necunoscuta ce se dezgolește-n dans rotit ca o bacantă pe asfaltul de oglindă neagră și toate gândurile rătăcite-n adâncul pupilei urmăresc în tăcere dârele ploii ce se preling alene pe parbriz până rămâne doar un strop tremurător ce-ascultă încă difuzorul răgușit
TAXI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375780_a_377109]
-
soarele-apune. Întotdeauna eu găsesc în ea O șoaptă ce adesea mă răpune. De multe ori tu te-ai ascuns în vis Din teamă poate iubirea noastră. Și în acele clipe mi-am promis Să n-aveți satisfacție, a voastră. Te dezgolesc de doruri în tăcere Și mă-ngrozesc de-atâta suferință. Cuvintele au gustul ca de fiere Iar visele nu au vreo trebuință. De câte ori atunci te-am căutat Tu mi-ai răpit o clipă de iubire. Și ai continuat neîncetat Să
DISPARIȚIE MISTERIOASĂ de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379189_a_380518]
-
după ea, erau aduse aproape de locul unde se așeza masa, pe un loc curat, atunci măturat, chiar în oborul vitelor. Vițelul, scos din cotețul lui era nerăbdător să sugă, neuitând niciodată când avea țâța în gură să-și ridice codița, dezgolind locul unde mama lui, cu grijă îl lingea, treabă neînțeleasă atunci de mine. Stăpâna vacii aducea o cotovaică plină cu ouă adunate din cuibare și un copil, care era considerat cel mai isteț lua un ou, se apropia de sărbătorită
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
răni ce porți de când te știu. De-ai alerga desculță prin pădure Și foc din cer ți-ar arde calde pleoape Nu te-aș lăsa s-aluneci în genune Iubirea mea, te-aș apăra de toate. De-mi plâng copacii dezgoliți de frunze Și-mi ard câmpiile ca-ntr-un blestem Pe piept de-mi curg șiroaiele de sânge Tot aș veni atuncea când mă chemi. Cutremurat de gândul c-ai plecat Lovită-n suflet de cuvânt lumesc M-apuc să
SĂ ÎNȚELEAGĂ TOȚI CĂ TE IUBESC! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378801_a_380130]