662 matches
-
deci perfect seama că dânsul singur nu mai poate lupta cu mulțimea care și-a pierdut cumpătul. Dar nici nu putea dezerta de la datoria de a-și apăra pământul. Simpla-i prezență, prin prestigiul persoanei sale, constituia o piedică în dezlănțuirea anarhiei complete. Țăranul are instinctul respectului de bătrâni și fruntași, cu atât mai mult de stăpânul din moși-strămoși. Unde și cât va fi prezent dânsul, oamenii se vor sfii a trece la prădăciuni. Au pus foc la Ruginoasa, fiindcă el
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nebunie, când nu se bazează pe altă armă decât teama și rușinea ce poate să le inspire persoana lui? Și în clipa când zăgazul respectului s-ar rupe, n-ar fi socotită prezența lui ca o sfidare, ațâțând mai violente dezlănțuiri de furie?... Și-a întrerupt întrebările atunci, fiindcă i s-au părut primele simptome ale lașității. Numai lașitatea scormonește după argumente și considerente care s-o justifice. Ce va fi, se va vedea atunci când va fi să fie... Acuma Miron
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în vata deasă de nori. Pătrunderea domoală în atmosferă revenea lui Lambert, foarte abilă în găsirea parametrilor adecvați, și lui Dallas, pentru pilotaj. Nu ținu mult. Nava începu a fi zguduită de vârtejuri, atmosferice. ― Turbulență, constată Ripley care înfrunta această dezlănțuire a elementelor, lucrând la pupitrul ei. ― Aprindeți farurile de navigație și de asolizare. (Dallas se străduia să străpungă înspăimântătorul maelstrom care întuneca ecranul.) Poate că vom decela ceva. ― Fără instrumente nu se poate face nimic în mocirla asta, zise Ash
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ăsta. ― Nu se știe niciodată, spuse Kane, dând drumul la cupletul lui filozofic. Am putea descoperi o concepție diferită despre ideea de paradis. ― Nu văd de ce am blestema aceste locuri, interveni Lambert. Putea fi mai rău, zise ea și privi dezlănțuirea elementelor în exteriorul navei deteriorate. Treptat întunericul făcea loc zorilor. Pentru ei primii zori pe această lume aridă. Apoi întorcându-se spre colegii ei, continuă: ― Oricum prefer asta decât să mă fi pus pe o planetă gazoasă, pe care vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
se consumă gradual conexiunea relațională dintre persoanele implicate suportând disoluția și răcirea pulsației întemeietoare într-un proces de multe ori extins prelung. Dar această stare de înghețare treptată a unei relații se relevă a fi etapa introductivă, propedeutică, pregătitoare pentru dezlănțuirea, descătușarea energiilor distructive de despărțiri și îndepărtari efective, concrete. Înstrăinarea dintre individualitățile implicate în conexiunile unei relații, mai exact, înstrăinarea celui care va părăsi aceste conexiuni este profeția survenirii inevitabile a despărțirii concrete. De sunetul ascuțit dar veridic, de mesajul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de ne-desfăcut toate firele depresiilor, neîmplinirilor și revoltelor ce au zguduit spiritul celui părăsit și persistă în profunzimile sale cutremurate. Pierderea prin distanțare a persoanei îndrăgite reprezintă aici scânteia ce vine să aprindă o materie sufletească deja predispusă unei dezlănțuiri incendiare. În singurătatea ce-o învăluie din nou, conștiința abandonată de un celălalt pe care l-a crezut compatibil nelimitat cu sine are viziunea propriei neputințe și finalități deplorabile. În magia conviețuirii cu un altul atașat afectivității proprii, sufletul, abandonat
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
lucru creează un fel de realism magic care îi lasă stupefiați pe toți observatorii sociali. "Oameni teoretici" (Nietzsche), aceștia înțeleg cu dificultate setea de viață în aspectele ei încarnate. Încarnare pe care o regăsim în fanatismele religioase, dar și în dezlănțuirea simțurilor în toate ocaziile festive dragi diverselor triburi postmoderne. În fiecare dintre aceste situații asistăm la adevărate "parade amoroase", cu o accentuată componentă amicală, în care seducția joacă un rol important. Aproape că ar trebui să punem problema socială în
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
sfios părul, parcă s-ar fi temut să-l atingă ca să nu-mi ațâțe durerea. ― Lasă-mă, strigam printre suspine. Tu n-ai suflet! Nu meriți să te iubesc! O stâncă are mai multă simțire decât tine. ― Taci! Taci! În dezlănțuirea mea vijelioasă, nu mai găseam frânele. Și plângeam tot mai vârtos. ― Cu ce ți-am greșit! Ce crimă am comis? Cine m-a blestemat să te iubesc, pentru că e un blestem iubirea asta de care fugi mereu. ― Doamne, taci, nu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
draga mea. Prea faci cauză comună cu femeia adulteră, am exclamat cam surprins de atitudinea ei dârză, dar, ca să nu atrag atenția Bogdăneștilor, dădui cuvintelor un aer de glumă. Musafirii izbucniră în râs. Odată cu ei râdeam și eu într-o dezlănțuire care mi se păru cam exagerată. Soția mea se mulțumi numai să zâmbească (ce-i drept, cam acru) și să conchidă: ― În orice caz natura umană este foarte complexă. Ceea ce n-admite ca o ființă să dispună de altă ființă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
scrisoare. ― Bine, la revedere... ― Ce faci? Pleci? făcu ea surprinsă. ― Da. Trebuie. Trimit pe secretarul meu să-ți ajute. E nevoie de un bărbat pentru îndeplinirea formalităților... Fulgere de mânie țâșniră din ochii ei și Alexa, izbucnind vulcanic, într-o dezlănțuire care nu se potrivea deloc cu fire-ai stăpânită, răcni la mine: ― Pleacă! Acum știu cine ești. Tu ai omorît-o pe Mihaela! Strigătul ei de acuzare fusese rostit numai o singură dată, dar eu îl auzeam multiplicat de sute de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
sau dragostea? Parcă o mână dușmancă îmi spintecase pieptul ca să-mi smulgă de acolo inima, cu fibrele tremurinde. Și pe aceste fibre treceau, nemilos, arcușurile viorilor... Plângeam cu toată ființa... Tot ce rămăsese viu în mine plângea angrenat într-o dezlănțuire ce nu mai putea fi stăvilită. Și, ciudățenie, plânsul acesta îmi făcea așa de bine! Găsisem un sâmbure de fericire chiar în lacrimi. Când a tăcut orchestra, s-a destrămat și vraja care mă smulsese din realitate. Revenindu-mi luciditatea
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
fiică de nor. Trăia singură în înaltul cerului. Într-o zi, ea și-a trimis cei trei fii pe pământ; aceștia erau stropii de ploaie. Pe mine și pe alți frați ai mei ne-a trimis mama în lume odată cu dezlănțuirea fulgerului. Eu eram singur. Pluteam în întuneric, însă această cădere rapidă era plăcută. Știam că nu voi exista multă vreme. Mă apropiam de ceea ce se cheamă pământ. Întunericul mi-l explic prin simplul fapt că pe pământ era noapte. De
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
întrebările ce-l frământă și care-l fac uneori să se întrebe dacă mai este întreg, dacă mai este în deplinătatea minții. Slavă ție, Rugăciune, care ne-ai învrednicit să trecem lucizi cu sufletele noastre chinuite, cu trupurile schingiuite prin dezlănțuirea urii întunericului care închisese orice orizont de așteptare și ieșire în lumea idealurilor noastre, căci nu de puține ori nu ne mai simțeam decât umerii sortiți să ducă piatra de moară a istoriei vitrege! Savel închide fereastra, se duce la
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Zenobiei - „te apucă râsul numai când îi vezi, amărâții dracului...“. și poc ! îmi trase și mie o lovitură de bocanc... Firește, și vă rog să rețineți amănuntul acesta, oricine s-ar fi așteptat să intervină ceva care să pună capăt dezlănțuirii de brutalitate josnică a lui Iason; se afla acolo, prinsă de o grindă, o bardă bine ascuțită, oricare dintre noi ar fi putut, foarte ușor, să-i crape capul cu ea; sau domnul Sima, care avea în odaia de jos
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
și de mine) mi se părea subminat cu viclenie de forța sau natura aceea. Trăiam, ca totdeauna, printre avertizoare, așteptând ceva din ce în ce mai nedefinit. „De fapt, nu se întâmplă nimic grav“, îmi spuneam, ca să mă liniștesc. Dar, amenințat și slab în dezlănțuirea agresivă a unor legi nesigure, îmi spoream deruta chinuindu-mă să le deslușesc mecanismele. Obișnuita mea nepăsare-activă mă părăsea în favoarea unei obsedante nevoi de a găsi repere coerente. Percepțiile mele directe, cărora aș fi avut destule motive să nu le
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
importanță specială. În basmul românesc, zmeii reprezintă o expresie a naturii anorganice fără mâini, impetuoase, o sugestie a lumii minerale (aramă, fier, aur, topaz, diamant), a bogățiilor de pe tărâmul celălalt, precum și un simbol al forțelor telurice latente, al focului și dezlănțuirilor meteorologice. Din punct de vedere psihologic, zmeul este individul de tip gladiator, lipsit de inteligență, dar redutabil fizic, întrucât nu are mâini, ființă ce poate fi înfrântă doar prin tertipuri intelectuale. Ființe teratologice, cu inutile capete, balaurii sunt întotdeauna distrugători
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Noi nu sîntem decît pasagerii. Deocamdată, știința noastră miraculoasă, imensitatea producției mecanizate, organizarea complicată și superbă a sistemului legislativ și juridic și (șovăi, iar apoi vorbi mai departe contra voinței ei) existența Făuritorilor de Arme ca influență stabilizatoare au împiedicat dezlănțuirea unei explozii fățișe. Dar cel puțin vreme de o generație nu trebuie să clătinăm barca. Mă bizui în special pe o nouă metodă de educație mintală creată de Arsenale, care întărește funcția morală și realizează tot ceea ce constituia un punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
hrănită de frici apocaliptice, imaginația lui Jacobs închipuie coșmarul acestui timp plasat sub semnul anomaliilor și al presimțirilor sumbre. Meteo rologia este la fel de ubicuă și apăsătoare ca și păsările ce înconjoară și terorizează comunitatea arcadică a lui Hitchcock. Însă această dezlănțuirea escatologică este, ca și în La marque jaune, efectul premeditării științifice. Geniul infernal al voinței de dominație mondială se apleacă, acum, asupra lumii naturale - complicatele aparate ale conspirației dețin capacitatea de a genera infernul indescriptibil al unei lumi pradă revoltei
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cei ce ne-au trecut și ne trec pragul. După o asemenea vreme caniculară pe 17 august după orele 17 vremea se întunecă, fulgere, tunete și trăsnete asurzitoare alcătuiesc un tablou de groază momentană. Furtună, nori agitați și noi privim dezlănțuirea oarbă a stihiilor... apoi totul se liniștește și devine mai accesibil stării de confort către care tindem. Pentru 21 august Mariana a pregătit un parastas de pomenire a neuitatului prieten Gil Crăescu, organizând totul în amănunt. Doar un gest pios
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
înconjurător devine un factor-cheie care determină comerțul dezvoltat de consumatori. Modificările climatice vor redefini managementul riscului la nivel global în business, determinând multe corporații să preia sarcina construirii unei lumi mai sustenabile. Ce alimentează uraganele Cu doar câteva zile înaintea dezlănțuirii uraganului Katrina, un om de știință de la MIT, pe nume Kerry Emanuel a publicat un document în respectatul ziar Nature. Emanuel descoperise că începând din anii 1970, s-a înregistrat o creștere de aproximativ 50% în ceea ce privește durata și intensitatea furtunilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
primăvară scăldată într-o lumină suavă, ca un eleșteu de grădină pe care plutesc lebede albe, dacă ar fi așa n-ar începe Găsit să scheaune, brusc, jalnic, Și eu, și eu, spunea el. Pentru a răspunde la o asemenea dezlănțuire a unui suflet necăjit, Cipriano Algor nu găsise, îngrijorat cum era de responsabilitatea misiunii care-l ducea la Centru, alte cuvinte mai bune decât, Azi stai acasă, noroc că neliniștitul animal a văzut-o pe Marta făcând doi pași înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
spurci? MACABEUS: Dacă nu-l omori îți crap capul! PARASCHIV: N-ai decât... MACABEUS (Rugător, fierbinte.): Trebuie să-l omori... Dacă nu-l omori tu, te omoară el... PARASCHIV (Făcut ghem.): N-are decât. MACABEUS: Taci! (Explozii apropiate, haosul în dezlănțuire.) PARASCHIV: Mi se înfundă trompeta! MACABEUS: Taci, taci... Se adună rău... PARASCHIV: A plecat? MACABEUS: I-e frică... Își caută și el un adăpost... PARASCHIV: Mă duc să-i dau drumul... MACABEUS: Nu. PARASCHIV: I-o fi foame... MACABEUS: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
duminica! Numai duminica! (Acompaniindu-l și pe BĂRBATUL CU ZIARUL.) Ta-ta-ta-ta! Numai duminica! Ta-ta! DOAMNA CU VOAL: Așa! Așa! Brusc începe să cânte cu o voce destul de educată de soprană.) O sole mio... o sole mio... O sole mio... (Dezlănțuire totală. BĂRBATUL CU ZIARUL tropăie și face pe trompetistul cu ajutorul ziarului, DOAMNA CU VOAL se urcă pe un scaun și urlă în disperare același „o sole mio...” iar BĂTRÎNUL CU BASTON începe să bată la baterie pe marginea unui scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
VOAL se urcă pe un scaun și urlă în disperare același „o sole mio...” iar BĂTRÎNUL CU BASTON începe să bată la baterie pe marginea unui scaun. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL continuă să cânte la violoncel, concentrat, pasionat, netulburat. În culmea dezlănțuirii, BĂTRÎNUL CU BASTON scoate o muzicuță din buzunar și continuă să participe la concertul infernal cântând îndrăcit din muzicuță o melodie ritmată cu ecou western, dansând în același timp. După încă vreo câteva zeci de secunde de infern muzical colectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
conversații de amor. Bărbatul zâmbi în caiacul său, vru să intervină și lăsă, la rândul lui, să-i scape un bubuit ce căpătă putere lovindu-se de lemnul curbat al ambarcațiunii, dar, chiar și așa, se dovedi incapabil să potolească dezlănțuirea pasionată a perechii. Continuă să vâslească fără grabă. Canalele începură să se lărgească, apele se eliberară de nuferi, iar malurile se dădură în lături, așa încât coroanele arbuștilor și ale cedrilor încetară să se mai atingă de la un mal la celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]