3,820 matches
-
fugii de sine, de o dezordine interioară care îl înspăimîntă. Revenind la cea mai faimoasă carte, s-a observat ambiguitatea titlului: Ťsabbatť înseamnă în franceză "zi de odihnă", dar și "agitație frenetică". Întreaga viață a lui Sachs stă sub semnul dezordinii. La cel care și-a dorit să fie fată și a trăit în prima copilărie aproape numai printre femei, se manifestă devreme înclinațiile homosexuale, evocate fără pudoare. De la vîrsta pubertății, Maurice simte o înclinație spre furt, care, cu toate remușcările
Mult chinuitul Maurice Sachs by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6959_a_8284]
-
semnul oximoronului. Cititorului român îi stă la dispoziție și un foarte bun studiu al lui Henry Raczymow, în volumul Ura de sine. Identități dificile, coordonat de Esther Benbassa și Jean-Christophe Attias, tradus de Liviu Ornea la editura EST. "Cu războiul, dezordinea lui Sachs e la diapazon cu dezordinea lumii. Acesta e momentul în care acest personaj încetează a mai fi amuzant sau pitoresc (...) și devine într-adevăr abject. Și va merge pînă la capătul abjecției, ca într-o lentă sinucidere", scrie
Mult chinuitul Maurice Sachs by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6959_a_8284]
-
dispoziție și un foarte bun studiu al lui Henry Raczymow, în volumul Ura de sine. Identități dificile, coordonat de Esther Benbassa și Jean-Christophe Attias, tradus de Liviu Ornea la editura EST. "Cu războiul, dezordinea lui Sachs e la diapazon cu dezordinea lumii. Acesta e momentul în care acest personaj încetează a mai fi amuzant sau pitoresc (...) și devine într-adevăr abject. Și va merge pînă la capătul abjecției, ca într-o lentă sinucidere", scrie Raczymow, autorul unui volum despre tenebrosul personaj
Mult chinuitul Maurice Sachs by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6959_a_8284]
-
creatoare ascunsă în poza unui cititor hâtru și plictisit. Cu toate acestea, el se privește finalmente în oglindă, doar că nu în singurătatea lui. Ci a celorlalți. Asistăm, altfel spus, la un fel de descompunere obligatorie, livrescă, prin ceilalți. O dezordine necesară. Drept pentru care, el se asigură de trecerea în jocul ficțiunii. Două capitole aparte din volum tratează exact raportarea la instanță și interpretare. E vorba despre cum lumea se poate organiza prin contrariile ei. În prima narațiune, Adresantul necunoscut
Dezordinea necesară by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2855_a_4180]
-
o noutate istorică: paradigma posmodernismului a existat de mai multe ori în trecut, dar de fiecare dată umanitatea a dispus de suficiente resurse pentru găsirea unor rezolvări rezonabile, care au evitat dezastrul. Cu ajutorul unor neașteptate precedente istorice, aflăm că aparenta dezordine fără speranță ce domnește în lume are pînă la urmă un sens. Capitolele primei secțiuni a cărții analizează exemplele de „postmodernitate” metaforică; raționalismul, mecanicismul, credința în progresul material infinit, anti-religiozitatea - toate revendicate drept moștenire cartesiană, își puseseră pecetea pe Luminismul
De partea lui Nemoianu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4478_a_5803]
-
pentru prima oară -, adierea aceea excitantă de trupuri tinere, care răpândeau o mireasmă dulce de eleatrop, de muguri de salcie și de ceva fără nume care-l pătrunse până în stomac. Camera o cunoștea, dar și aceasta avea ceva schimbat în dezordinea și răvășeala lucrurilor împrăștiate de-a valma. Ceva din tinerețea și drăgălășenia fetelor plutea peste tot. Dacă intri, intră odată, să închid! îl zori fata din ușă. Avea mișcări svâcnite din umeri parcă mereu voia să te împungă cu sânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mișcare, nici o voce. "N-a venit încă, își spuse. Dar de ce? El vine devreme. Ce s-a-ntâmplat?" Clipi mărunt, să se deprindă cu umbra, și-l văzu singur în toată hardughia, părând și mai goală acum, dimineața, în harababura, dezordinea și murdăria de peste noapte, de la închidere, cu urmele proaspete ale celor plecați, și mai singur, ca un paznic al singurătății oarbe și deznădăjduite. Ridică fața spre ea, și-atunci văzu cana de cafea de lângă el și ziarele, maldărul de hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Omul religios e omul etern. Omul științific e neomul istoric. Tot ce face el poartă pecetea preaomenescului lui. Umanitatea o iubești lesne. Pe om, mai greu. ORDINE Ordinea nu trebuie să fie confiscatoare, ci protectoare, deoarece ordinea, în afara adevărului, e dezordine. La germani e o ordine pe care nu o simți. Chiar când vezi un polițist, ca o statuie, pe stradă, el nu-ți apare coercitiv — ci regulator. ORIGINAL Originali, vorba lui Heidegger, nu sunt decât idioții. Altminteri doar Dumnezeu e
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
tiptil dimineața și intra pe fereastră. Femeie tânără și nechibzuită, neglija casa, nu făcea altceva decât să stea la bârfă cu altele câteva de teapa ei, iar tânărul soț când venea de la lucru, nu găsea nimic de mâncare și o dezordine de nedescris. S-a așezat la pânda Într-o noapte, a prins-o cu iubitul ei Într-o căpiță de fân. A strigat un vecin ca să aibă martor și a divorțat de femeia care nu a știut să aprecieze nimic
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
salturi și voci amatoare de bătrâni erau cântece străine-n rostire. Încerc pereții camerei cu tapetul de mătase violet, afrodisiac înflăcărat, ca părul viu, șerpuind peste perna de puf. Eroare, pereții s-au măcinat; am ascultat cum vâjâie la colțuri dezordinea vântului, sau respirația mea cu obrazul ciupit de vărsat, destramă zbârcit, cenușiu brâul care a fost cândva colorat și viu. Spori microscopici dansează pe zid, un miros de alge îmi atinge fața când dorm; un vrăjitor lărgește vârstele tăiate-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
să trec, săgețile să le-nec, ființă căzută în aceeași lume dintr-o stare anume. * * * Stelei, prietena mea din tinerețe Amintirile trec și ele, nu mai vin iubirile! Ele se târăsc prin iarba neagră în vântul năuc, se apropie în dezordine, apoi se duc. Te-ai întors în sfera cu lumina de oase galbenă ca ceara... fără certitudine un al treilea ochi trebuie privirii să se arate voințelor noastre ingrate. El caută lumina înghețată și limpede în neputință, însuflețită de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
ani, putem să-i răspundem? Să-l chemăm la masa pătrată a poeziei. Fără făptură și fără chip doar glasul îl măsurăm tot cu acel cântec șoptit la Moartea căprioarei. De ce atâta tristețe în versurile poeților? și mersul vântului seamănă dezordine în mintea și în inima subțire, ca o năframă întinsă peste obrazul de mire al celui rămas, al celui plecat. La fereastra de-acasă, umbra lui străbate grădina cu tristul fior, ce ne cuprinde în somn. Dimineața ne spală fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
receptacol cognitiv. Experiența poetică înfăptuiește în primul rând decondiționarea, purificarea eului empiric, fapt care corespunde extincției în supraintensitate, "ruinării în flăcări", scrie Hölderlin. Pentru că "în poezie, disoluția este soluția". Dar în acest sfârșit se află începutul, afirmă T.S. Eliot. Prin "dezordinea unui delir divin" (Hölderlin), ieșirea din absența pe care ne-o găzduim este urmată de transmutarea într-o stare virginală, pură de orice condiție limitativă de ființare. "Să ajungi la începutul Timpului, afirmă Mircea Eliade, să atingi Ne-Timpul, prezentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ordine, armonie, coerență internă opus conceptului de "chaos" semnificând dispersie, dizarmonie, anarhie. De asemenea, gândirea clasică elenă opunea "hybris-ul", adică supramăsura, conceptului "dike" care era legea, echilibrul. Principiul delfic metrion "nimic prea mult !" recomanda evitarea excesului care poartă la dezordine. Expresii ale ordonării cosmice aflăm în unele principii, precum: logosul universal rațiunea care instituie unitatea și inteligibilitatea lumii, anulând haosul; platonicianul kalonka gathon unirea Frumosului cu Binele văzute în proiecție universală, concept care va constitui cultura matricială a Europei; Binele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o poezie a inimii, romantică, a intimității, după ce omul Renașterii s-a despărțit de rest în eu și non-eu; iar acum egolatria, in nuce atunci, a coborât, în mare parte, de la creier și inimă, deci de la cele două călăuze, la dezordine și impuritate la antipoezie, "mlaștina" prevestită de Eminescu. Totul are loc cu perfectă logică internă a înlănțuirii fenomenelor în evoluția spiritualității și culturii universale. Astfel, nu este simplu hazard că acum are loc invazia predominantă a unei versificări fără prozodie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
s-a trezit cu o mare apăsare pe suflet. La patru ceasuri de la amiază urma să se însoare cu Isabel de Los Reyes, cea atât de proaspătă și de veselă, pentru care nu avea, iată, nici un dar de nuntă. Multă dezordine. Un haos comparabil celui care domina, pe vremuri, grădina din Intrarea Vâlcului. Care nu a fost niciodată miraculoasă, ci numai neîngrijită. O vreme, David privește în jur, fără să facă nici un gest, de parcă i ar fi greu să se integreze
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
investigarea artei primitive. Frații Schlegel, Schelling consideră mitologia condiția permanentă a artei. Momentul Nietzsche ocupă un loc aparte în estetica mitului. Pentru el, tragedia elină reprezintă o îmbinare între elementul apolinic și dionisiac, între lumea seninătății, echilibrului și cea a dezordinii și iraționalului. Tudor Vianu era de părere că bunul cel mai de preț pe care-l propune Nietzche lumii moderne prin contactul său cu tragedia antică este acela al afirmării unei vieți despuiate de iluziile ei, întrucât tragedia presupune un
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
piciorul ca un cal care dă din copite fără să știe de ce, de foame sau de slăbănog ce e, ca să arate și el că poate fi un armăsar adevărat, dacă țara i-o cere. Se Îndreptau agale către oraș, În dezordine, plouați cu toții de efort și de mascaradă, unii se amuzau dându-și șuturi În fund sau glumind cu vajnicul plutonier Morteci, care Își distribuia cu Îngâmfare rudimentele de Înțelepciune. Aveau de trecut printr-un lan de grâu care dădea șapte
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
răspuns cu tristețe: “Dar cine mai are nevoie de cultura în România?” Dacă vom continua să fim nepăsători, atunci ceva din adâncul ființei noastre va fi definitiv pierdut. Dostoievsky susținea acest mare adevăr: “În lipsa cauzei și a muncii, apare veșnic dezordinea”. “Stricatu-s-au oamenii și urâți s-au făcut întru îndeletnicirile lor.” (Psalm 13, 1). * În vederea formării unui om cu un ridicat potențial din punctul de vedere al aportului său social, sunt necesari minim 3 ani de studii superioare. În decursul unui
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
care păstoresc credincioșii parohiei, în marea lor bunătate și din respect față de aceștia, nu impun coercitiv respectarea rânduielilor, ci prin blânde rugăminți adresate celor care, din neștiință sau anumite lipsuri, în dauna sufletească a semenilor prezenți în sfântul lăcaș, provoacă dezordine. Am văzut și rugăminți trecute cu vederea, iar tonul blajin folosit, considerat drept slăbiciune de către unii traseiști prin cele spirituale. Datorită fluxului mare de vizitatori care nu respectau reguli elementare de vestimentație la intrarea în lăcașul de cult (mai cu
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
o oficiază Sfințiții Părinți este o misiune asupra căreia trebuie să se concentreze și asupra căreia trebuie să i se dedice în totalitate. Ei nu-și bat joc de Dumnezeu și de semenii lor, așa cum faci tu, provocând deranj sau dezordine. Diferența dintre un novice și un nesimțit, în cazul de față, este că novicele, cu discreție și respect față de alții, învață în timp și este un fin observator al celor ce se petrec în biserică, pe când nesimțitul, dă buzna și
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Dar eforturile fizice și emoțiile îi schimbă pasul. Nenumărate exemple pot fi înșirate. Mecanisme fine se opun bolii și morții reglând toate aceste procese subtile. Tinzând către echilibru, ele se opun entropiei prin formarea de energie utilă chiar și când dezordinea și aleatorul scad, folosind chiar creșterea de entropie exterioară. Universul e compus la nivel macro și microcosmic din astfel de balanțe fine, în conformitate cu principiul antropic, cu luarea în calcul a ființei umane. Nu se poate să nu crezi în Divinitate
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
și cu sine însuși, ludic și grav în același timp, Paul Neagu investește creația artistică și nenumăratele sale forme de acțiune cu un conținut, în cel mai exact înțeles al cuvîntului, terapeutic. El încearcă, simultan, vindecarea prin geometrie a tuturor dezordinilor și îmblînzirea geometriei prin chemarea ei la o viață aproape organică. Crisparea și jocul, provocările și gestul imprevizibil, alături de alte nenumărate manifestări - greu de sugerat prin formule convenționale -, sînt o tentativă patetică de ieșire din haos, de subminare a stării
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
ani. De aproape zece ani, însă, nu mai este cu noi. Zece ani în care, într-un fel, deriva societății s-a accentuat. Valoarea este pusă, fără remușcări, în paranteză. Modelele autentice sînt marginalizate, reperele morale sînt atacate de mișei, dezordinea unei lumi fără busolă aruncă în aer civilizația cetății. Parcă nimic nu se mai leagă și nu ne mai leagă. Cei ce ar avea de spus chestiuni majore se retrag. Defensiva aceasta este mană cerească pentru mediocritate și impostură. Ocupă
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
calcul. Poate că intercalarea, destul de bucolică și de marcată alegoric, a capitolelor despre Paul și grijulia sa asistentă, Nuți, nu e decât rezultatul unui vast exercițiu imaginativ a cărui gestație coincide cu vacanța rustică pe care Ana-Maria o trăiește în dezordinea casei lui Nori. Poate, dacă schimbăm raportarea, însăși aparența continuu infantilă a acestui vlăjgan naiv și sedentar e doar o proiecție tardivă, cu materialul precar al amintirii sedimentate în copilărie. Variantele sunt în egală măsură posibile, atâta vreme cât Maria Ellis ne
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]