789 matches
-
această emergență creativă ,,limita haosului”. Aceasta este un loc în care nu este destul de mult acord și certitudine pentru a alege următorul pas în mod obișnuit, dar nici nu există destul dezacord și incertitudine astfel încât sistemul să cadă într-o dezorganizare completă. Evident că aceste proprietăți definitorii pot avea, în cazurile concrete ale unor sisteme adaptive complexe din realitate, o multitudine de forme de manifestare, ceea ce dă, de fapt, varietatea infinită de sisteme care alcătuiesc această realitate. O ultimă definiție pe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ca o amintire obsedantă, traumatizantă, de memoria cuplului, ca eșec existențial. În acest caz, fiecare persoană care a făcut parte din cuplul respectiv va proiecta cauzele eșecului existențial asupra celeilalte, culpabilizând-o. Ruperea existenței nu se produce numai În cazul dezorganizării cuplului de persoane. Ea se poate produce și din alte numeroase cauze, cum ar fi: pierderea capacității de muncă, infirmități fizice sau psihice, pierderea locului de muncă, accidente, catastrofe naturale, deportări, prizonierat, detenție etc. Orice schimbare În planul existenței este
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau mai puțin Îndelungat: război, detenție, prizonierat etc. Plecarea este o despărțire care implică neliniștea, pierderea siguranței și a echilibrului intern și extern: „Partir c’est mourir, un peu”. 2Ă Izolarea Izolarea persoanei afectează cuplul și poate duce chiar la dezorganizarea acestuia. Ea se produce prin pierderea sau privarea de libertate a unuia dintre parteneri (detențieă, prin lipsa de comunicare, sau prin uzarea sau chiar devalorizarea completă a relațiilor afective și morale dintre parteneri, precum și datorită apariției unei boli psihice la
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
va depinde de forța morală a legilor, a sistemului de valori, care stă la baza lor, de capacitatea acestuia de a modela sufletul colectiv. Garanția stabilității unei cetăți stă În forța caracterului oamenilor acesteia, În cinstea și devotamentul lor. Cauza dezorganizării cetății este dată de slăbiciunea morală, de alterarea moravurilor și de deteriorarea caracterului cetățenilor săi. Orice criză nu este numai formală. Ea are la origine un conținut sufletesc și moral alterat. Slăbiciunea caracterului cetățenilor se manifestă În sfera psihologiei morale
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din care rezultă intențiile primare negative. Cele mai frecvente forme de prejudiciu sunt: furtul, orientat către obiecte materiale; calomnia, orientată către reputația unei persoane, În scopul alterării imaginii acesteia; terorismul, centrat asupra unor instituții, formații sociale, personalități etc. În scopul dezorganizării unui sistem social-politic sau economic. Desigur că exemplele pot continua, dar cele menționate sunt, În același timp, și cele mai semnificative și mai frecvente. Trebuie să sesizăm și Înrudirea dintre formele de prejudiciu amintite. Toate sunt forme de descărcare agresivă
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pierzându-și semnificația umană. În această situație, sentimentul sufletesc și moral al remușcării va duce la dezvoltarea unei depresii grave, dureroase și penibile, care invadează sufletul individului. Spre deosebire de căință, remușcarea are un caracter profund afectiv, care poate duce la o dezorganizare importantă a vieții sufletești a individului. Limitele extreme la care pot ajunge remușcările sunt reprezentate prin disperare. Disperarea Închide persoana, Îi răpește libertatea interioară și autonomia. Individul nu-și mai aparține. El se va Întoarce și va rămâne fixat, În
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
îndrumați de orgoliu, de vise, de gustul abstract al misterului, ne lăsăm pradă lumii. Permitem să fim acaparați de Univers și există un singur factor care ne influențează alegerea: suntem oameni! Există momente în care ne afundăm profund în marea dezorganizare în care alergăm.. există momente în care nu suntem conștienți de calea ce-o urmăm. Aceste momente reprezintă stele pe cerul propriului nostru Univers, alcătuit din mii și mii de constelații învăluite-n aure magice ce se întrepătrund cu visele
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Derya Isleam, Suba Aurora () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2046]
-
vieții și tipul de muncă, între timpul uman și timpul trăit, pe de o parte, și timpul cronologic pe de altă parte îl are asupra personalității umane, bufeele delirante, puseele procesuale paranoide care apar, de cele mai multe ori, ca rezultat al dezorganizării reperelor temporale; abordările cognitiviste se conturează pe surprinderea efectelor de natură patologică ce pot apărea atunci când subiectul execută simultan activități multiple (de exemplu, să răspundă motor la un sunet grav și la altul ascuțit apăsând pe niște pedale și să
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
surprinderea efectelor de natură patologică ce pot apărea atunci când subiectul execută simultan activități multiple (de exemplu, să răspundă motor la un sunet grav și la altul ascuțit apăsând pe niște pedale și să efectueze activități intelectuale); se constată apariția unor dezorganizări psihice (cognitive și afective) ce sugerează procesele procesele psihotice, de asemenea, instalarea confuziilor mentale; abordările „agresologice“ centrate pe descoperirea factorilor agresori asupra omului (deficiențe ale ambianței, cadența crescută a executării sarcinilor, incidentele și accidentele, exigențele cognitive) care îi produc suferințe
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu cunosc activitățile minorului), precum și atitudinile antisociale ale mediului familial sunt principalii factori care influențează conduita minorului, determinându-l ca, în anumite situații favorizante, să comită și să reitereze acte cu caracter predelicvent sau delicvent. Rezultă, de aici, că nu dezorganizarea ca atare este un factor determinant al comportamentului delicvent al tânărului, ci deficiențele educative ale familiei. Familia în conflict Există unele familii care, deși sunt ,,organizate" se caracterizează prin accentuate stări conflictuale. Aceste stări pot fi de intensitate diferită și
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
juvenilă apare ca un fenomen urban generat de procesele de dezvoltare socială ce-și au baza în: migrările de populație din mediu rural spre marile orașe, izolarea socială, caracterul impersonal al relațiilor interumane, slăbirea controlului social exercitat de familie. Teoria dezorganizarii sociale consideră că factorul determinant în mecanismul cauzal al delicvenței juvenile îl reprezintă scăderea funcțiilor de socializare și control exercitate de comunitate și vecinătate, destabilizarea ordinii sociale și a coeziunii grupurilor datorită eterogenității populației și varietății normelor de conduită, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se preocupă să-și îmbunătățească imaginea proprie în ochii celorlați membrii, * 44,7% caută un mediu care să le asigure securitate emoțională, stabilitate și confort (Siegel, L.J. și Welsh, B.C., 2009, pp. 130-136). Considerând devianța ca un produs direct al dezorganizării sociale unii autori evidențiază faptul că delicvenții juvenili crescuți în zonele defavorizate economic comit alt gen de infracțiuni decât delicvenții minori din zonele rezidențiale. Privind valorile sociale ca un important suport în determinarea comportamentului deviant al tinerilor, criminologii consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Lynskey, 2001, Lane și colab., 2001) Expunerea la violență Deprivare economică (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Lipsa legislației sau legislație inadecvată (Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Sancțiuni legislative blânde (Hawkins, Catalano și Miller, 1992) Comunități dezorganizare și/sau conflictuale-tabere pentru refugiați zone de conflict (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Spooner, Hall și Lynskey, 2001) Acceptarea comportamentelor deviante și a consumului de substanțe în comunitate (NIDA, 1997) Accesul la servicii de suport (Spooner, Hall și Lynskey, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
deși pentru moment aducea doar o probă) că, atunci când testele proiective se analizează, ca urmare a terapiei, chiar și elementele pe care cel orientat terapeutic le vede ca dovezi ale progresului său sunt percepute de cel avizat ca dovezi ale dezorganizării. Ar exista ordine în aparentul haos - dar ea nu este recunoscută de experți. Ceea ce unul vede ca fluiditate, deschidere spre experiență, altul vede ca o organizare existențială mai mult decât rigidă. Așadar, pare posibil ca deschiderea, adaptabilitatea și existențialitatea caracteristică
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este un răspuns al individului la condițiile de mediu. În acest sens, cea mai cunoscută teorie este aceea formulată de cercetătorul american de la Universitatea Yale, J.Dollard, care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. În raport cu agresivitatea, violența este considerată dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social și care se traduce printro pierdere a integrității care poate fi fizică, psihică sau materială. Această dezorganizare poate să opereze prin agresiune, utilizarea forței, conștient sau inconștient, Însă poate exista
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
care explică natura comportamentelor agresive prin ipoteza frustrare-agresiune. În raport cu agresivitatea, violența este considerată dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social și care se traduce printro pierdere a integrității care poate fi fizică, psihică sau materială. Această dezorganizare poate să opereze prin agresiune, utilizarea forței, conștient sau inconștient, Însă poate exista și violență doar din punctul de vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă intenția de a face rău (Eric Debarbieux). Istoric și cultural, violența este o noțiune
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
acest scop un entuziasm de comandă; În al doilea loc, Împrejurarea aceasta procură patrioților mijlocul de a Întreprinde cheltuieli din banul public și prin urmare ocaziunea de a Încărca la izvod” . La rândul lui, ziarul Era Nouă constata tensiunile și dezorganizarea din tabăra liberală, observând că, la banchetul dat În cinstea primului ministru, fruntașii locali „nu au fost În stare să-i aducă pe T. Geani, Mârzescu, Șendrea și Vizanti”, cu toții membrii ai aceluiași partid . Totodată, ziarul atribuie conservatorilor meritul reușitei
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
de diminuare în perioada 1980-1989, ajungând la valori de cca. 25‰ înainte de 1990. După acest an se produce o creștere a ratei mortalității infantile, între 30‰-40‰,ceea ce se poate explica prin precaritatea condițiilor igienico-sanitare și lipsa educației, pe fondul dezorganizării economice și a standardului economic redus. În ultimii ani,totuși, se constată o diminuare a acestor valori mari până la valori ce oscilează în jurul a 20 ‰, totuși mai mari cu cca. 1,4‰ față de media națională. Reducerea mortalității infantile se poate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
perioadă fiind favorizant în acest sens. Astfel, numărul participanților la navetă din satele comunei Șipote era de cca. 200 de persoane. În perioada actuală (1990-2000) intensitatea deplasărilor sezoniere și navetiste s-a redus considerabil, datorită crizei economice și în special, dezorganizării activităților miniere, de construcții și din numeroasele întreprinderi ale industriei de transformare. În prezent, satele din comuna Șipote sunt atrase într-un flux moderat al navetismului. Zilnic pleacă să lucreze în alte localități (Vlădeni, Plugari ) 20-25 de persoane, iar spre
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
dotarea tehnică a agriculturii reprezintă una din condițiile esențiale pentru practicarea unei agriculturi de mare randament. În ceea ce privește nivelul de dotare tehnică a agriculturii comunei Șipote se poate spune că, la fel ca în toată țara, aceasta suportă aceleași consecințe ale dezorganizării de după 1990 din domeniul agricol. Organizarea de dinainte de 1989, prin care fostele S.M.A.-uri, actualele AGROMEC-uri asigurau baza principală din punct de vedere al mecanizării, rezistă mai mult teoretic. Parcul de mașini și tractoare este uzat în proporție de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în domeniul energiilor alternative).29 Chiar și în interiorul Parlamentului European au existat reacții ale diferitelor partide reprezentate după cum urmează. În tabăra socialistă s-a decis trecerea la construirea de propuneri pentru viitoarea politică energetică europeană. Verzii au subliniat o posibilă dezorganizare a pieței prin liberalizare excesivă cu câștiguri nete pentru companiile energetice și acționarii lor, deși în același timp au recunoscut nevoia de acțiuni concrete, invitând astfel Comisia la continuarea demersului.30 Cel mai mare grup europarlamentar, cel al partidului popular
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
bolile cu depozite miocardice, boli endocrine (hiperparatiroidismul, feocromocitomul) sau tumori primare ale septului [9]. Pattern-ul histopatologic tipic pentru CMH este reprezentat de creșterea diametrului transvers al miocitelor care prezintă forme bizare și care sunt aranjate haotic. Acest aspect de dezorganizare caracterizează atât zonele hipertrofiate cât și pe cele de dimensiuni normale ale ventriculului. Necropsiile efectuate la copii foarte mici care arată aceste modificări au dus la concluzia ca ele apar încă de la naștere [3]. Pe lângă elementele contractile și țesutul conjunctiv
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
cele de dimensiuni normale ale ventriculului. Necropsiile efectuate la copii foarte mici care arată aceste modificări au dus la concluzia ca ele apar încă de la naștere [3]. Pe lângă elementele contractile și țesutul conjunctiv interstițial prezintă aceleași apecte de hipertrofie și dezorganizare. O altă caracteristică a CMH este reprezentată de zonele de fibroză care se întrepătrund cu cele ale fibrelor miocardice și determină adevarate cicatrici miocardice. În vecinatatea zonelor fibrotice se constată artere coronare intramurale ce prezintă hipertrofia pereților cu îngustarea consecutivă
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
fibrotice se constată artere coronare intramurale ce prezintă hipertrofia pereților cu îngustarea consecutivă a lumenului, mecanism - se pare responsabil - de aspectele clinice ale bolii (ischemie miocardică silențioasă, moarte subită). De asemenea, prezența zonelor de fibroză haotic dispuse are ca rezultat dezorganizarea transmiterii impulsurilor electrice la nivel miocardic, ceea ce duce la apariția tahicardiilor ventriculare și a morții subite [3]. FIZIOPATOLOGIE Principala caracteristică fiziopatologică a CMH este reprezentată de obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng. Factorii care contribuie la realizarea acesteia sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
STANLEY obține paracristale iar în 1936 BAWDEN analizează virusul și constată că este o nucleoproteidă. Caracterele și proprietățile virusurilor Virusurile sunt entități parazite obligate, desfășurând activitatea lor numai în celulele vii. Se consideră că sunt parazite absolute întrucât procesul de dezorganizare și de sintetizare patologică este inițiat doar de ele, obligând celula parazitată să realizeze acest proces. Particula virală denumită și virion sau nucleocapsidă este formată din genom și capsidă la virusurile complete. Genomul este format dintr-un șir de patru
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]