511 matches
-
a fost semănat în el ar fi o copilărie. Ni se vorbește de o eră nouă, ni se vorbește mai cu seamă de o epocă a neatârnării depline ca rezultat al politicei exterioare, de disparițiunea vechilor deosebiri de clasă, de dezrobirea țăranului ș. a. ca rezultat al politicei dinlăuntru, și aceste mari schimbări se susține că s-ar fi făcut în adevăr, că s-ar fi împlîntat oarecum aceste rădăcini în pământul dreptului public român, că trăim într-o lume hotărâtor nouă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
da în această privire Germania. "Împăratul, zice o foaie germană, e prea bătrân pentru a duce la capăt marea reformă. Dar precum unul din predecesorii săi a testat desființarea robiei, astfel discursul său de tron e un testament care dispune dezrobirea claselor muncitoare". La robia crescândă a poporului românesc sub elemente parazite nu gândește nimenea. [11 noiembrie 1881] ["AM SPUS DIN CAPUL LOCULUI... "] Am spus din capul locului că nu punem temei pe mâncărimea de limbă a ilustrului Guță Panu, care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Barițiu, Cezar Bolliac, C.A. Rosetti și mai ales în opera lui Nicolae Bălcescu. Principalele revendicări din proclamațiile pașoptiștilor moldoveni și munteni sunt aceleași: independența administrativă și legislativă față de Imperiul Otoman și Rusia, abolirea Regulamentului Organic, emanciparea și împroprietărirea clăcașilor, dezrobirea țiganilor, emanciparea evreilor și acordarea de drepturi politice tuturor cetățenilor, indiferent de limbă și religie, emanciparea mănăstirilor închinate, instrucție egală și completă pentru toți cei în stare să și-o însușească, gardă națională, adunare legislativă formată din reprezentanți ai tuturor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
Mai concret și mai meticulos decât alții, Turcynski scrie că Bucovina a devenit sub austrieci "un model pentru Europa", citând între realizările de seamă ale politicii imperiale: introducerea codului civil iosefinist și crearea unei noi ordine sociale și de drept, dezrobirea țiganilor (1783) și emanciparea țăranilor, crearea oficiilor cercuale, care aveau ca țel esențial reglementarea litigiilor între țărani și proprietari, interzicerea pedepselor corporale, crearea unui sistem de instanțe juridice moderne, traducerea legilor în limba română precum și alte numeroase măsuri, care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
literatura marilor cronicari moldoveni - cu studii exemplare asupra textelor, însoțite ulterior de ediții realizate cu acribie -, se ocupă de relațiile dintre cultura și literatura română veche și cele slave ori zăbovește asupra procesului de „românizare” a culturii noastre, veritabilă revoluție, „dezrobire a scrisului în limba populară”, ca în Începuturile și biruința scrisului în limba română (1965), cu relevarea funcției precumpănitoare a factorului intern (o „inițiativă internă” ce viza afirmarea unor valori), a trebuințelor lăuntrice în acest complex (Începuturile scrisului în limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
aduse din Viena; fabricate rele, însă ieftene, cari se vând ușor într-o societate ca a noastră, lipsită de simțul economiei. O a treia {EminescuOpIX 402} cauză e lipsa de precauțiune care-a domnit la întroducerea tuturor reformelor sociale. La dezrobirea sclavilor, o măsură în sine negativă, nimeni n-a mai gândit la soarta acestor oameni cari, puși în libertate, au rămas cu totul în grija sorții, fără ca societatea să creadă că mai are nevoie de a gândi câtuși de puțin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sine negativă, nimeni n-a mai gândit la soarta acestor oameni cari, puși în libertate, au rămas cu totul în grija sorții, fără ca societatea să creadă că mai are nevoie de a gândi câtuși de puțin la ei. Cu ocazia dezrobirii au pierit o mulțime de industrii indigene, căci cei ce le profesau n-au mai fost privegheați, nimeni n-au căutat a-i statornici și a-i deprinde cu o libertate bine înțeleasă. Meseriașii aceștia au devenit proletari și s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oameni care ascultă radio Europa Liberă, sînt oameni care mai vorbesc Între ei lucruri. Înțeleg că Congresul ar fi trebuit să aducă o schimbare. —...chiar nu se mai găsește nimic de mîncare, nici măcar pe sub mînă. Relația mea de la alimentara de pe Dezrobirii... știi tu, nea Mitică... nu mai funcționează, mi-a fost foarte greu să-ți aduc ceva. În mod ciudat, mai ușor am făcut rost de benzină... Eu n-aș putea să jur că a fost vreodată altfel. Măcar În ultimii
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pături sociale, naționalități și confesiuni. Un rol important în timpul acestor evenimente l-au avut frații Hurmuzaki. Principalele revendicări ale bucovinenilor erau separarea Bucovinei de Galiția și constituirea ei într-o provincie autonomă, conservarea naționalității române și crearea de școli naționale, dezrobirea țăranilor prin desființarea clăcii și dijmei. Un rol important în timpul revoluției l-au jucat și revoluționarii moldoveni, care în vara anului 1848 s-au aflat în Bucovina. În casa familiei Hurmuzaki din Cernăuți sau la conacul de la Cernauca se aflau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
câteva schițe. A încurajat dramaturgia originală, ceea ce nu l-a împiedicat să facă și traduceri (de fapt, localizări) după piese de Victorien Sardou (Amicii falși, Bechierii), Al. Dumas-fiul (Demi-monde), Octave Feuillet (Egoism și fățărnicie), Auguste Vacquerie (Jean Boudry), Eugène Brieux (Dezrobirea sufletească). În volum i-au fost adunate numai suvenirurile din teatru. SCRIERI: Amintiri din teatru, îngr. Tatiana Nottara și Ioan Massoff, București, 1936; Amintiri, îngr. și pref. Mihai Vasiliu, București, 1960. Repere bibliografice: Virgil Brădățeanu, Constantin I. Nottara, București, 1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288477_a_289806]
-
oedipale. Acestea stimulează impulsul de a controla anxietatea, ca de altfel și spiritul rebel, coroborat cu tendința de distanțare față de familie. Este o viziune căreia i-a subscris și fiica sa, Anna Freud 29. De-idealizarea (conștientizarea imperfecțiunii parentale), alături de "dezrobirea" psihică a adolescentului generează o anumita înstrăinare între pă-rinți și copii. Neliniștea interioară generată de fluctuațiile hormonale ale adolescentului exacerbează aceste dificultăți de relaționare, iar diminuarea gradului de apropiere dintre părinți și adolescenți este consecința directă maturizării puberale. Se vorbește
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Evului Mediu, nu au mai marginalizat personajul feminin, ci l-au scos dintr-un con de umbră, i-au dezvăluit umanitatea profundă, dreptul la viață, la cuvânt, la libertate. Statutul social al acestor personaje feminine este unul care tinde spre dezrobire, spre emancipare, care nu mai este strâns legat de spațiul intim, conjugal, ci își permite chiar și aventura pe tărâmuri necunoscute. Prin discursul târgoveței din Bath, în opera lui Geoffrey Chaucer, sau acela al Ghismondei sau al donnei Philippa în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
doar în spațiul conjugal, nu mai este permanent ironizată.780 și chiar dacă nu apar defecte, subtil inserate sau deduse, ale acestei donna angelicata, perfecțiunea ei este prea puțin credibilă uman vorbind, rămâne o voce a unei noi ideologii: aceea a dezrobirii femeilor de sub tirania concepțiilor misogine medievale. Prudenția a reușit să ghideze rațiunea masculină spre fapte onorabile, în timp ce Grizildei, eroina din Povestirea diacului (sau Griseldei din Decameronul, X. 10), îi 777 S. H. Rigby, op. cit., p. 155. (trad. n.) 778 Ibidem
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a mai avut câteva inițiative culturale însemnate, printre care înființarea Universității din Iași (1860). Membru al Societății Academice Române din 1868, este ales vicepreședinte (1886) și președinte al Academiei Române (1887-1890), de la tribuna căreia va rosti ultimul său mare discurs recapitulativ: Dezrobirea țiganilor. Ștergerea privilegiilor boierești. Emanciparea țăranilor (1891). Întreaga activitate a lui K. reprezintă aplicarea, în împrejurări concrete, a unei concepții despre evoluția societății, limpede formulată de la început și urmărită consecvent în toate acțiunile politice, social-economice, culturale. La baza evoluției sociale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
civilizație, 1845), el așeza, pe de o parte, lupta omului pentru supunerea naturii (prin industrie, știință, artă), pe de alta, relațiile dintre oameni, organizarea politică a statelor. Progresele științifice care, îmbinate cu cele politice, asigură civilizația, au ca urmare „emancipația”, „dezrobirea” tuturor oamenilor de sub apăsarea condițiilor naturale sau a unor relații sociale nedrepte, bazate pe privilegii. De aici, nevoia de dreptate, de echitate socială, de cultură și democrație. Sub influența ideilor revoluționare din Franța, temperate de moderația ideologilor germani studiați în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
prin împroprietărirea țăranilor și acordarea de drepturi civile și politice tuturor cetățenilor, precum și prin crearea unei burghezii puternice și active și a unei industrii naționale, răspândirea culturii prin școli, presă și tipărituri. Marile evenimente la care a participat ca protagonist (dezrobirea țiganilor, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor, legea rurală, proclamarea Independenței) i-au pus în valoare spiritul constructiv și capacitatea de a alege, cu simț istoric și luciditate critică, din tradiții și din influențele străine, elementele utile pentru accelerarea procesului de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
ed. (Carte de bucate boierești), București, 1998; Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională, Iași, 1843; Dorințele partidei naționale în Moldova, Cernăuți, 1848; Noul Acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu, Cernăuți, 1848; ed. 2, îngr. Vasile M. Kogălniceanu, București, 1894; Dezrobirea țiganilor. Ștergerea privilegiilor boierești. Emanciparea țăranilor, Iași, 1891; Moldau und Wallachei. Romänische oder Wallachische Sprache und Literatur - Moldova și Valahia. Limba și literatura românească sau valahică, îngr. și tr. Vasile Kogălniceanu, București, 1895; Schițe despre țigani, îngr. Gh. Ghibănescu, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
activează în cadrul Editurii de Stat a Moldovei, al Comitetului Științific Moldovenesc, al revistei „Octombrie” și al organizației scriitoricești „Răsăritul”. Debutează în 1929 cu placheta Poezii, după care urmează culegerile de versuri În flăcări (1931), Sirenele zidirii (1932), De pază (1935), Dezrobire (1935), lipsite de valoare literară, ca și piesele Codreanu (1930) și Biruința (1933). Articolele sale de critică literară aparțin unui lector nu lipsit de gust, dar adânc marcat de dogmele sociologismului vulgar. A tradus din Pușkin, Lermontov, Esenin ș.a. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287773_a_289102]
-
1929; Codreanu, Tiraspol, 1930; Întrebări literare (în colaborare cu I. Vainberg), Tiraspol, 1930; În flăcări, Tiraspol, 1931; Tinerimea în luptă și zidire (în colaborare cu Leonid Corneanu), Tiraspol, 1931; Sirenele zidirii, Tiraspol, 1932; Biruința, Tiraspol, 1933; De pază, Tiraspol, 1935; Dezrobire, Tiraspol, 1935; A. Vlahuță, Tiraspol, 1935; 1 mai, Tiraspol, 1935. Repere bibliografice: I. Grecu, Mereu pe prima linie, „Nistru”, 1985, 10; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 162. N.Bl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287773_a_289102]
-
nepotrivită. De altfel, toponimia romînească abundă și în așezări denumite Slobozia (de regulă, cu determinant sau cu determinat: Slobozia Clinceni, Slobozia de Jos, Slobozia Ghicăi, Slobozia Mîndra, Slobozia Muscalului, Filipeni-Slobozia etc.), create de domnitori sau mai ales de mănăstiri, după dezrobirea țiganilor sau pentru fixarea bejenarilor, îndeosebi străini, pentru a repopula zonele pustiite de năvăliri sau de birurile și servituțile exagerate. Regimul social și fiscal al acestora era similar cu cel al ohabelor. Evoluția fonetică de la Ohăbița la Hobița se explică
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
decât un proiect complex și pe termen lung de investiție în propria reabilitare. Abilitare ca grădinari dependenți de ritmul vegetal al creșterii, cu viața cuprinsă de rădăcini ce se prelungesc insidios înăuntru-i până-n măduvă, avide de regularități? Așadar, după dezrobirea politică de la jumătatea veacului al XIX-lea, o nouă înrobire - metafizică, de astă dată - față de Același și revenirile lui neobosite; nu suna deloc bine. Poate, dar își zise că reîntoarcerile astea îl înfășoară pe om protector, oferindu-i tihna din
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pur pasiv - un fel de teacă metafizică a făptuirii omenești. Lui Ian îi plăceau mult frescele religioase din România, țara pe care o traversa acum și pe unde nomazii continuau să se ațină încă la un veac și jumătate după dezrobirea lor, căutându-i poate încă ieșirea, sau poate o posibilitate mai viabilă de instalare. Căci nu-i deloc ușor să primești libertate peste noapte; de la a o primi până la a o poseda efectiv e drum lung și ocolit, peste un
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
țăran, devine istorică. Înainte de război nu putea exista om simțitor și cu sufletul înalt care să nu simtă numai milă pentru țăranul nedreptățit, ci și vina față cu dânsul, și datoria de a-l consola și de a lucra pentru dezrobirea lui. Această stare de suflet care formează conținutul sentimental și moral al acelui curent care s-a numit poporanism și care a apărut numai acolo unde țărănimea forma aproape tot poporul, și totuși era ținută în lanțuri și în întuneric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
ruină, a fost dărâmată de mitropolitul Veniamin Costachi, care, în locul acestei biserici, neîndeajuns de încăpătoare, a conceput construirea unei noi mitropolii, căreia i-a pus piatra fundamentală, la 3 iulie 1833. Noul domnitor, Mihail Sturza, cel care a decretat și dezrobirea țiganilor domnești și mănăstirești, venit la domnie în anul 1834, a îmbrățișat ideea mitropolitului Veniamin Costachi, aducându-se lucrările până la așezarea acoperăm�ntului, în anul 1839. Clădirea s-a ridicat după planurile arhitecților Freiwald și Bucher. În ultimii ani, lucrările
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
rememorate peste decenii, ziaristul se maturizase. Este editor și redactor responsabil la „Adevărul” (Sibiu, 1918-1919), devenit, după mutarea de la Budapesta, organ al Partidului Social Democrat din Ardeal și Banat, și la periodicele care l-au continuat: „Tribuna socialistă” (Sibiu-Cluj, 1919-1921), „Dezrobirea”, organ al Partidului Socialist din Transilvania (Cluj, 1921) și „Dreptatea” (Brașov, 1921). A lucrat, de asemenea, între 1920 și 1945, în redacția publicațiilor „Facla” (Cluj), „Aurora”, revistă literară și teatrală, „Tribuna”, „Santinela (de la vest)”, „Nădejdea poporului”, toate din Oradea, „Știrea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]