403 matches
-
este, în primul rând, a omului modern. Literatura nu face decât să oglindească această stare de fapt. Ortega y Gasset, în Dezumanizarea artei, vorbește despre „criza omului în lumea modernă desacralizată”, iar trăsătura definitorie a artei „noi” sau „moderne” este dezumanizarea. Criza omului a început însă mai devreme, odată cu „moartea lui Dumnezeu” anunțată de Nietzsche. Moartea lui Dumnezeu și moartea omului (ambele metafore sugerând prăbușirea umanismului sub influența nihilismului) sunt strâns legate una de cealaltă. În viziune nietzscheană, locul omului este
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Ca să fii om, trebuie [...] să faci parte dintr-un neam și să perfecționezi în tine tocmai caracterele națiunii în care ai răsărit" (Mehedinți, 2002, p. 147). Reiese că deznaționalizarea, evadarea din captivitatea etnicului, dacă ar fi posibilă, ar echivala cu dezumanizarea. Între națiuni [neamuri, etnii] nu e nimic", postulează Mehedinți (ibidem). Concluzie care a format una din axele intime ale crezului generației legionare (mărturisit și de mai vârstnicul Mehedinți): "Națiunea este ultima rațiune a existenței noastre, dincolo de națiune nu mai avem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nou al teoriilor globalizării, această diviziune dramatizată de Pynchon în romanul său poate fi legată de conflictul între elitele promovate de progresul tehnologic și marile corporații pe de o parte, și oamenii de rând. Aceștia din urmă se tem de dezumanizare, uniformizare, standardizare, fenomene specifice tendințelor acoperite de conceptul de grobalizare (americanizare și McDonaldizare), pe de o parte, în opoziție cu cel de glocalizare, pe de alta. Pynchon se consideră unul dintre acești oameni de rând, unul dintre acei ludiți ai
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
acesta, arta e salvată de platitudinea necurmat amenințătoare”. Se poate deduce de aici că pentru Voronca - și pentru avangardă în genere - publicul este privit la modul generic, prin modelul negativ al „burghezului” - categorie spirituală, nu neapărat limitativ-socială. În a sa Dezumanizare a artei, Ortega y Gasset observase că: „ceea ce e caracteristic artei noi din punct de vedere sociologic este că împarte publicul în aceste două clase de oameni: în cei ce înțeleg și cei care nu înțeleg”. Iar Renato Poggioli adaugă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sale despre viitor, visele. 29 Aldous Leonard Huxley (1894-1963), scriitor englez devenit celebru în timpul vieții pentru cartea sa Brave New World (utopie neagră), în care prevestește totala alienare, umană și socială, prin subjugarea omului de către progresul tehnicii și mersul spre dezumanizare. Fratele său, Noel Trevelyan Huxley, se sinucide după o depresie. 30 Louis Ferdinand Alfred Maury (1817-1892), medic, arheolog, avocat și scriitor francez, prieten cu Flaubert. Cercetează istoria lui Cezar și scrie: Les Fées au Moyen Âge et Histoire des légendes
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
are nevoie de episodul săriturii ca să ne arate un Șef neputincios, paralizat de frică. Când bătrânul Aristide „moare” și, după ce este cărat câteva zeci de metri, învie, este luat la bătaie de întreg colectivul - reacție îngroșată, neverosimilă, menită să ilustreze dezumanizarea grupului ca o planșă didactică. În sfârșit, pe fata care este violată și ucisă o vedem singură cuc, făcând plajă în bikini în mijlocul pădurii, departe de orice așezare omenească, iar cei patru șmecheri care o înconjoară apar și ei din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
obsesiv în beletristica lui Hasdeu, care vede în el unul dintre prototipurile boierului moldovean al secolului al XVI-lea (numit chiar boier moțocian în Introducerea la proza Răposatul postelnic din 1862) - predispus trădărilor și intrigilor, pătimaș ambițios și nepăsător până la dezumanizare în fața suferințelor sau chiar a crimelor - fundamental diferit de cel al secolelor XIV-XV, idealizat și îmbrăcat de savantul literat într-o aură eroică, de inspirație clar romantică. Astfel, dacă domnitorul Ștefan Tomșa I beneficiază, din partea autorului, de o portretizare moderată
INTERFERENȚE ISTORICE ŞI LITERARE ÎN POEMA HASDEEANĂ ŞTEFAN TOMŞA VODĂ ŞI VORNICUL ION MOȚOC ÎN PRINSOARE LA LEOPOLE (1564). In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1728]
-
pune mâna pe avere este de a o seduce pe Ana, de a o lăsa însărcinată și, făcând-o de râs în sat, de a se căsători cu ea. Pentru Ion, pământul reprezintă o obsesie care îl duce pe culmile dezumanizării deoarece, pentru a obține pământ, Ion trebuie să-și sacrifice propria fericire, iubirea pentru Florica; sentimentul erotic este transpus asupra pământului, comunicând afectiv: ”Dragostea lui avea nevoie de inima moșiei. Dorea să simtă lutul sub picioare, să i se agațe
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
emoțional. Acest concept este utilizat tocmai pentru a insista asupra acelor situații În care individual apare consumat, slăbit de munca sa, fiind caracterizat prin prezența următoarelor simptome: - oboseală intensă, cu dureri difuze, tulburări digestive, tulburări de somn; - un sentiment de „dezumanizare”, care se traduce printr-o aplatizare afectivă, o detașare emoțională din ce În ce mai evidentă, mergând chiar până la absența emoțiilor față de alții; - scădere a eficienței În muncă, cu decepție față de profesie și sentimentul de inutilitate legat de activitatea respectivă; - scăderea realizărilor personale și
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
că scriitorul nu adoptă un «stil» corespunzător, tonul său rămânând mai departe reținut,obiectiv” .Una din marile intuiții ale scriitorului, una din marile sale descoperiri constă în aceea că răscoala produce și o relativă eliberare de forță alfel inerentă a dezumanizării. Reacțiile oamenilor la Rebreanu sunt stilizate, supuse “unui regim de transfigurare”,ca și vorbele lor solemne,pătrunse ca de un ritual al momentelor fundamentale.Rebreanu a știut să intuiască, în cuprinsul masei de oameni,ce interese specifice mobilizează de partea
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
li se ofere posibilitatea să-și dezvolte o gândire critică independentă și să-și contureze propriile criterii de judecată, astfel încât să poată decide singuri ce atitudine să adopte în diferite circumstențe. A învăța să fii exprimă teama de o potențială dezumanizare a lumii ca rezultat al progresului tehnic,iar mesajul esențial ar fi că educația trebuie să încurajeze fiecare persoană să-și rezolve propriile probleme, să ia propriile decizii și să-și asume propriile responsabilități. Problema nu constă atât în a
ARTA DE A FI PĂRINTE by Magda Paşca () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93079]
-
lucru iobage, în niște lucrări și condiții care ar descuraja și muncitorii obișnuiți - în 1940, NKVD execută 13% din volumul lucrărilor de pe marile șantiere ale URSS. Lagărele nu sunt deloc prilejul unei „reeducări” politice și morale; ele accentuează, din contră, dezumanizarea raporturilor între indivizi. Pentru șalamov, lagărul face din muncă o realitate inumană. Pentru Soljenițîn, răul distilat aici se răspândește pretutindeni: „Dacă astăzi sunt viu, e fiindcă noaptea trecută, altcineva a fost strigat de pe listă, în locul meu, spre a fi împușcat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
violent. Sunt distinse și analizate pe larg trei categorii de modificări structurale: modificări ale stării psihologice (la cele patru stări psihologice prevăzute în modelul spiralei mai sunt adăugate încă trei: apariția scopurilor competitive; atitudinile și percepțiile negative; depersonalizarea [dezindividualizareaț și dezumanizarea); modificări în structura și funcționarea grupului (accentuarea extremismului atitudinilor și percepțiilor de grup; dezvoltarea unor noi norme de grup; apariția scopurilor competitive care ambiționează părțile de a se învinge reciproc; creșterea coeziunii și solidarității de grup sau de subgrup; apariția
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
noi atunci când suntem puși Într-o situație neașteptată” (ibidem). A nu mai fi sălbatic Înseamnă, Înainte de toate, să ieși din tunelul cognitiv al etnocentrismului. Căci naturalizarea formelor culturale „cele mai Îndepărtate de cele cu care ne identificăm” (ibidem) implică o dezumanizare a celuilalt, o „despecificare” a acestuia. Teza este lansată: etnocentrismul duce la dezumanizarea celuilalt, a celui „alterizat”, Îl face să alunece În inumanitate. Natura metaforelor bestializante și patologizante folosite stă mărturie În acest sens:ceilalți, ca străini, „răi” sau „răutăcioși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sălbatic Înseamnă, Înainte de toate, să ieși din tunelul cognitiv al etnocentrismului. Căci naturalizarea formelor culturale „cele mai Îndepărtate de cele cu care ne identificăm” (ibidem) implică o dezumanizare a celuilalt, o „despecificare” a acestuia. Teza este lansată: etnocentrismul duce la dezumanizarea celuilalt, a celui „alterizat”, Îl face să alunece În inumanitate. Natura metaforelor bestializante și patologizante folosite stă mărturie În acest sens:ceilalți, ca străini, „răi” sau „răutăcioși”, sunt asimilați cu „maimuțepe două picioare” sau cu „ouă de păduche” (ibidem, p.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
respingătoare sau periculoase, parazite sau de pradă. Trebuie, În consecință, „să curățăm”, „să despăduchem”, „să salubrizăm”, „să dezinfectăm”, „să purificăm”, „să epurăm”, „să eliminăm”. În acest stadiu, continuitatea dintre etnocentrism și rasism pare să sară În ochi. În epoca modernă, dezumanizarea celuilalt se desăvârșește prin fabricarea politico-științifică a categoriilor de „ființe subumane”, adică de cvasi-animale. Inventarea „subumanității”, „etichetată” de știința clasificatoare, este fața Întunecată a umanismului modern, reversul său negativ, legitimat de ideologia progresului, apoi de evoluționismul cultural de la sfârșitul secolului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
proporțiile unui ins anonim al cărui unic scop e supraviețuirea, Ivan Denisovici își dobândește statutul, real și ficțional, de erou. Prin ziua lui aproape fericită, Soljenițân dezvăluie că în Siberia, în ceață și frig, s-a scris cronica neagră a dezumanizării. "Dilemateca", anul IV, nr. 34, martie 2009 Bancnota ficțională Construite într-un regim realist complex, nuvelele lui Tolstoi sunt, asemeni romanelor sale, marcate de intenția fundamentală a verosimilitudinii. Nuvela Cuponul fals* poate fi considerată un model autentic al iluziei ficționale
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Ca să fii om, trebuie [...] să faci parte dintr-un neam și să perfecționezi în tine tocmai caracterele națiunii în care ai răsărit" (Mehedinți, 2002, p. 147). Reiese că deznaționalizarea, evadarea din captivitatea etnicului, dacă ar fi posibilă, ar echivala cu dezumanizarea. Între națiuni [neamuri, etnii] nu e nimic", postulează Mehedinți (ibidem). Concluzie care a format una din axele intime ale crezului generației legionare (mărturisit și de mai vârstnicul Mehedinți): "Națiunea este ultima rațiune a existenței noastre, dincolo de națiune nu mai avem
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au arătat că într-adevăr părinții au un comportament violent în relațiile cu copiii. Statistic s-a constata un număr mare de copii abandonați traumatizați de violență. Cauzele frecvente ale acestor fenomene sunt: destrămarea familiei prin deces, abandon, șomajul, emigrarea, dezumanizarea generată de alcoolism. Acțiuni specifice pentru remedierea acestor cauze nu reprezintă rezolvarea situației precare a copiilor din lume. În acest caz „se recomandă strategia ameliorării condițiilor de viață ale copiilor, includerea programelor de protejare a lor în planurile de dezvoltare
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Iliescu, Tismăneanu: 2004, 121). Leninizate, aș adăuga, atâta cât era posibil într-un cadru național; în plan internațional, dacă revoluția globală ar fi reușit, am fi avut probabil de a face cu o societate mondială mult mai dezumanizată. De fapt, dezumanizarea nu reprezintă altceva decât o precondiție indispensabilă leninizării. Lui Ceaușescu nu i-a reușit, nici măcar în măsura în care au avut succes Kim Ir Sen sau Mao: un eșec ideologic usturător, pe care Ceaușescu îl va compensa, parțial, printr-un deșănțat cult al
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de muncă, iar o parte din Auschwitz era chiar lagăr de muncă, unde lucram pentru o fabrică, nu știu, acolo, undeva lângă Auschwitz. Deci noi eram În tranzit. Aici am primit, trei săptămâni, cât am stat acolo, o pregătire de dezumanizare. Se Întâmpla cam așa: nu mai erai nimic, erai un zero. Dimineața, de exemplu, când trebuia să ieșim din baracă, era ora 5-5.30, nu mai știu, dar era Întuneric când ne trezeam, trebuia să ne Încolonăm pentru WC. WC
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au fost duși prima dată cei din Basarabia și din Bucovina - din Ardeal foarte puțini au fost duși În Transnistria. Eu știu doi care au supraviețuit, unul este În Lugoj, dar ceilalți au rămas În Ardealul românesc. În perioada de dezumanizare cum vă Înțelegeați Între voi, cei care nu vă cunoșteați? Erau certuri, bătăi? Nu, nu. Eu, cel puțin, n-am văzut. Mă rog, certuri erau, Îndeosebi mai târziu, când foamea era deja de groază: se certau pentru nimicuri, stresul era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
din literatură și artă, Iorga și-a manifestat întotdeauna antipatia față de aspectele urîte ale civilizației moderne. El prezicea evoluția urîtă a sporturilor departe de idealul clasic al dictonului mens sana in corpore sano. A prezis și politizarea, comercializarea, brutalizarea și dezumanizarea din lumea sportului. Drept urmare, voia să elimine disciplinele sportive din universități și din învățămîntul liceal. În timpul Jocurilor Olimpice de la Berlin din 1936, a sesizat că lipsea ceva: armonia și seninătatea, care se opun violenței. În schimb, Iorga vedea o patimă brutală
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
obsesiv în beletristica lui Hasdeu, care vede în el unul dintre prototipurile boierului moldovean al secolului al XVI-lea (numit chiar boier moțocian în Introducerea la proza Răposatul postelnic din 1862) - predispus trădărilor și intrigilor, pătimaș ambițios și nepăsător până la dezumanizare în fața suferințelor sau chiar a crimelor - fundamental diferit de cel al secolelor XIV-XV, idealizat și îmbrăcat de savantul literat într-o aură eroică, de inspirație clar romantică. Astfel, dacă domnitorul Ștefan Tomșa I beneficiază, din partea autorului, de o portretizare moderată
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
sau din ceea ce știu ca să cunosc mai departe - și, cu cât învăț mai mult, cu atât mai mult constat că nu știu nimic. Dacă ar ști omul cum va ajunge în anii bătrâneții sale și în momentul morții sale, câtă dezumanizare va suporta numai ca să își păstreze o forma fizică dincolo de ceea ce înseamnă adevarata lui fericire, atunci cu siguranță groaza lui l-ar ucide (Gogol). Bătrânețea e ceea ce îți amintește că nu mai există scăpare în fața rememorării ultime, în fața scadenței care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]