491 matches
-
să-l vadă așa cum este, nu ca formă a vreunui lucru cunoscut, ca obiect de cunoscut într-o imagine mentală, ci ca "adevărata față a minunii"?8 O gândire care nu mai gândește, ci privește, se lasă pătrunsă de forma dezvăluită a sufletului, altfel inimaginabilă, cuprinsă de lumina care o topește în viziune, laolaltă cu vălul descoperit: "când voi fi în tine, Lumină/ înconjurat de Lumină,/ spulberă/ acoperământul acesta/ țesut peste ochi/ peste inimă"9. Acum - în perspectiva acestui posibil al
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
transfigurată, reformată. "Căci lui i-a fost dat să ajungă în acea culme adoratorie, să treacă pragul obișnuit al vederii și să i se smulgă vălul ultim de pe lucruri și să poată adora chipul etern desăvârșit al iubirii lui". Lucrurile dezvăluite nu mai arată decât trecerea pură spre prototipul care le subîntinde imaginea. Ochiul se deschide pe culmea golului de vedere, cel umplut de "icoana iubită, chipul etern ce-l adorase față către față". Iar pentru "unul care a văzut chipul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
simbolică a inimii", iar imaginea se creează abia "pe firul naturii" care merge spre culmea originii, întorcându-se metanoic după "chipul și asemănarea Prototipului Logosului nemuritor", așa cum - urmând albia în amonte - "râul duce la izvor", acolo unde natura, în sfârșit dezvăluită, se pune în finalitatea ei începătoare 9: "nesemnificativul tras la sens, pe pârâu mers până la izvor, pe zbor până la zvâcnetul aripii, pe stea până la hora universului"10. Pentru a nu fi ea însăși obiect de adorație, imaginea se retrage în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
din care sunt văzute, crește natura până la înălțimea primirii, mai mult decât ar putea-o face ființa; cu cât este mai mult decât ființa, cu atât ea are mai multă ființă 96. Dacă lucrurile se străvăd în adâncul naturii lor dezvăluite, apărând în vederea dislocată, transmutată, ele se arată abia în pre-ființarea posibilului încă neajuns la rostire, într-un chip care rămâne departe: Dar nu-i cuvânt, nu-i sunt, nu-i nici măcar/ Putere, un strigăt, ori porunci, măcar pedeapsă/ Înviere, Speranță
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
el este identic cu aparența sa, dar aparența sa este aparența unei lumi"34. Aparență care se afirmă, se subiectivează ca lume posibilă care ne afectează și în orizontul căreia suntem chemați să intrăm, ca în propria noastră profunzime, brusc dezvăluită. Ce se deschide aici e un început, dar nu orice început, precum cel care definește faptele derizorii, trecătoare ale cotidianului. Este începutul absolut, netrecător, care stă mereu să înceapă, prin care începem o nouă experiență, ne reoriginăm într-un prius
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unui deficit de ființă. A fi asemenea cu ceea ce dispare laolaltă cu vălul ce acoperă adevărul înseamnă, inversând sensul mitului platonician, a uita nu de ființă, ci de vanele imagini ale acesteia, devenite indiferente, pentru a avea împărtășire cu adevărul dezvăluit, alétheia. Repliere - reducție - până la pliul din urmă, la esența ireductibilă, nemanifestată, dar receptivă, astfel încât trupul dematerializat să nu fie decât mediul de primire și de exaltare a unei alte imagini: "Îngerii Domnului/ ca niște pești/ mi se strecoară în vârtejuri
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu pune în evidență exteriorul; acesta din urmă rămâne în paranteza suspensiei. Interiorul însuși se pune în vedere, se arată pe față. El nu are propriu-zis un exterior, ci se revarsă în afara sinelui care tot sine este, în propria interioritate dezvăluită, ridică fața la suprafață. Imaginea de sine se adună toată în distanța comprimată în vedere, strălucește singură în lumina ochilor. Eul e altul (Claudiu Komartin) O aceeași punere în scenă a imaginii de sine, în poemul Imagini de august de
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
252. 41 Rug (PD), p. 260. 42 "Și am văzut cer nou și pământ nou. Căci cerul cel dintâi și pământul cel dintâi au trecut" (Apoc. 21, 1). 43 În acest sens vorbește Schelling despre subiectul învăluit (implicitum) și predicatul dezvăluit (explicitum), cf. Recherches philosophiques sur l'essence de la liberté humaine et les questions connexes. Philosophie et religion, Vrin, Paris, 1988, p. 152. 44 Iubire (PD); Bătrânul către fiul său (PD), pp. 269, 296. 45 Fructe (E), p. 116. 46 Grădini
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
naturii, atunci mai pot fi ele studiate în termenii relației cauză-efect cu „metode cantitative”, precum experimentul și interpretarea matematică? Desigur, nu. Fenomenele și procesele conștiinței nu sunt cauze și efecte, ci sensuri, semnificații, tâlcuri, înțelesuri și rosturi ascunse care trebuie dezvăluite. Sunt fenomene și procese calitative, a căror dezvăluire reclamă metode calitative de explorare și decriptare dincolo de aparența lucrurilor. Dar care ar putea fi aceste metode? La începutul secolului, filosofii și-au adus aminte de ars interpretandi. Originile hermeneuticii se pierd
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de rând care a reușit cumva să o păcălească pe însăși nemiloasa Ananke și să-și ia singur soarta în mâini, pentru a-și îndeplini destinul după voia sa. Este atât de vechi și de îndrăzneț tâlcul acesta, încât trebuie dezvăluit mereu și nu trebuie uitat niciodată. Dar nu așa cum fac criticii literari și esteticienii care văd în Odiseea o „epopee”, adică o născocire frumoasă spre adormirea copiilor și încântarea soțiilor credincioase. Ci așa cum fac hermeneuții curriculumului, care caută fundamente pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
intermediar alegoric" (Ph. Hamon) în tradiția literară franceză de la Lesage la Balzac, diavolul care, spre a "culege" imagini dinăuntru, ridică acoperișurile caselor, a făcut să se vorbească despre o "vision Asmodée" (hipertrofiere a "vederii", omnisciență auctorială, simbolică transparență a imobilelor, dezvăluite total în configurația și stratificarea interioară). Revine în memorie, pe un alt versant, viziunea proustiană a sălii fastuoase a hotelului din Balbec, loc cu pereți de sticlă care transformă, seară de seară, incinta restaurantului într-un veritabil "acvariu" uman, adunînd
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Camil Petrescu a fost vizibil preocupat de aceasta soluție tematică, intrigă și clôture în același timp. Putînd fi considerată ca făcînd parte din avantextul romanului, nuvela Contesa bolnavă conține într-o formă apropiată motivul secretului ținut pîna la moarte și dezvăluit celui rămas de o împrejurare care devine, în sensul acesta, restauratoare de destin, lovitură de teatru, amestec de suferință și iluminare." (1) Relația de intertextualitate există, oricît de surprinzătoare ni s-ar părea, și nu o putem ignora. Cele dintîi
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
acel mănunchi de credințe pur personale, intime, secrete ale indivizilor și "reprezentările publice" care ar fi formate din texte, enunțuri, ideologii exterioare ființei umane. În acest fel, distincția public/privat se reduce la diferența dintre interior și exterior, ascuns și dezvăluit, personal și colectiv. Cu toate acestea, Sperber crede în caracterul omogen al discursurilor private și a celor publice, situație ce decurge din postularea doar a unei distincții de ordin cantitativ și nu calitativ între reprezentările de tip individual și cele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pe care îl salvasem, noaptea, când era întuneric total, se vedeau câteva cifre și marca, minunata marcă "Roskop Patent", strălucea. Cred că îmi închipuiam că în aceste două cuvinte sunt în fond un pseudonim al lui Dumnezeu, numele lui clandestin, dezvăluit numai mie. Ajunsesem convins definitiv că se organizase ceva ca un complot împotriva zeului suprem și îmi închipuiam că autorul acestei mârșave acțiuni este Dracu', "Satan", care folosise nevinovăția harnicei mele bunici care se apucase de scuturat hainele la ordinul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
așteptam un semn de la cerul mohorât, o minune, să se retragă nourii care se adunau, leneși, opaci, sporind întunericul... La douăsprezece fix, amândoi am "văzut" minunea așteptată. De fapt nu amândoi am văzut steaua; minunile sunt inaccesibile, nu se lasă dezvăluite; așa a fost și atunci: fiecare a văzut de unul singur o stea, fără îndoială Luceafărul, sau steaua Magilor... Dar din moment ce semnul se arătase, nu putem comenta nimic: o văzuse și el, pe urmă o văzusem și eu, o stea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
acea putere în noile circumstanțe politice pe neașteptate? Spre exemplu, după 1989 o literatură consistentă a fost produsă pe marginea proceselor "dreptății de tranziție", alături de practica lustrației. Aceste practici au tratat arhivele politice drept repozitoriile unor secrete ascunse care trebuie dezvăluite. Avem nevoie de un mult mai nuanțat sens al modului în care "adevărul" care a intrat în aceste arhive a fost definit, de o traducere mai măsurată a ceea ce conțin ele în acțiunea politică, ca de exemplu eliminarea oamenilor din
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
frați au suferit multe răni grave. Pe un perete erau expuse săbiile fraților Soga. Privindu-le, îți dădeai seama cât de crâncene au fost luptele, după semnele scrijelite pe săbiile lor. Secretul „fabricării” sabiei unui samurai, n a fost, încă, dezvăluit. Săbiile erau făurite de maeștri care le personalizau. Considerată a fi sacră, sabia era privită ca o „prelungire” a luptătorului pentru că ea era vie, avea viață... Mă bucur că am mai aflat încă o întâmplare, reală, din istoria Japoniei. După ce
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
din frunte Mult timp, expresia „iese ca păduchele în frunte“ a fost pentru mine destul de obscură. Poate pentru că nu mam procopsit niciodată cu drăgălașii paraziți și prin urmare nu le cunosc obiceiurile. Cu vremea, însă, viața din țărișoara noastră mia dezvăluit înțelesurile profunde ale acestei ziceri. Chiar dacă nu ai păduchi, în România ajungi să știi foarte bine cum se comportă ei. Și, desigur, să te convingi că lucrul pe care se pricep de minune săl facă, în afară să paraziteze, este
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
al acesteia) vizează, de fapt, dezinformarea, secretul, minciună și omisiunea în prezentarea unor date. Însă, pe cât de reprobabile sunt acestea, pe atât de clare (dar și lipsite de interes) sunt pentru discuția noastră. Considerăm că fiecare dintre ele trebuie imediat dezvăluite și condamnate. Problemă de fond este că nu se poate "manipula" decât dacă există acord asupra situației de comunicare, ceea ce exclude ipoteza "ocultului". Astfel, nu este deloc neobișnuit să apară, ca urmare a abilei manipulări a datele contextuale, cu scopul
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
pântecul monstrului și săși piardă identitatea slabă, de bieți coconi neexperimentați, în timp ce mezinul, în cazul căruia vitejia se află într-o stare latentă, preia cunoașterea de la Mircea ciobănaș și învinge pe cale eroică Șarpele. Dublul voinicesc este aflat în colinda Voinicii dezvăluiți frați IV, 74, în urma laudei falnice a unuia dintre flăcăi, pretext mitic pentru descoperirea partenerului potrivit pentru incursiunile în sacru. Puterile identice îi fac să se descopere parcă în oglindă, mai mult chiar, înrudirea magică acționând și asupra companionilor întru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
funcția respectivă constituie una dintre responsabilitățile fundamentale ale presei într-o democrație, iar mijloacele de comunicare în masă ar trebui să răspundă pentru modul în care o îndeplinesc.” S-a vorbit mult în presa română postdecembristă despre oportunismul politic. Trebuie dezvăluite aici câteva aspecte lămuritoare: „Esențialul este - și aici se deosebește fundamental partidul politic de program de partidul politic oportunist - că partidul de program urmărește guvernarea ca mijloc de a realiza programul său, în timp ce partidul politic oportunist urmărește Guvernul cu singurul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
3) Dezvăluirea, fără drept, de informații dintr-o cauză penală, de către un martor, expert sau interpret, atunci când această interdicție este impusă de legea de procedură penală, se pedepsește cu amendă. (4) Nu constituie infracțiune fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activități ilegale comise de autorități într-o cauză penală. Art. 277 Sfidarea instanței Întrebuințarea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene de către o persoană care participă sau asistă la o procedură care se desfășoară în fața instanței, se pedepsește
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
mi-a impus o mai mare discreție în relațiile mele cu femeile. Într-o seară, când afară ningea, împresurați de o tăcere absolută, vorbeam despre înțelepciunea Alexandriei, ce se pierduse din pricina arabilor. Adeodato spera în ceea ce îi fusese de curând dezvăluit: câțtre cărțile străvechi și prețioase conservate în cele două biblioteci ale școlilor alexandrine. În plus, ca întotdeauna, încerca să mă aducă la credință. Eu îl respingeam cu tot felul de sofisme și digresiuni care-i astupau gura. Când argumentele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
vînturi! Sculați, numaidecît Veniți!" Înfășurîndu-se ca niște pergamante ale Enormului volum al Cerului și al Pămîntului, 15 Cu bubuit și groaznice zguduituri, încoace și încolo legănîndu-se, Sînt zguduite cerurile și-i strămutat din locul său Pămîntul, Si temeliile Eternelor coline dezvăluite sînt: Sînt clătinate tronurile Regilor, pierdutu-și-au vesminte și coroane, Și cei săraci dau lovituri de moarte-obiditorilor, ei se trezesc la vremea secerișului, 20 Războinicii cei goi în goană se adúnă jos la malul mării Tremurînd în fața vălmilor de sclavi acuma
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu diverse conștiințe transmigrate în diverse momente ale devenirii. Vorbind despre înțelegerea Realității Ultime, trebuie să facem referire la mistica comparată, dar și la elemente de filosofie. Astfel, disciplina care se ocupă cu schițarea unor contururi ale hărților teritoriilor subtile dezvăluite misticilor în incursiunile lor dincolo de vălul aparențelor, numită mistică comparată William James, citat de, arată că astfel de percepții lărgesc sfera experienței umane. Din descrierile diverselor experiențe de acest gen răzbat unele trăsături generale, care au fost furnizate de oameni
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]