1,829 matches
-
din domeniul tehnic. De asemenea, ar fi foarte utilă realizarea unui profil de personalitate pentru fiecare stil de abordare a conflictelor în parte. Bibliografie Bogathy, Z. (2001), Conflicte în organizații, Editura Eurostampa, Timișoara. Chirică, S. (1996), Psihosociologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție, Casa de Editură și Consultanță „Studiul organizării”, Cluj-Napoca. Davis, K. (1981), Human behavior at work. Organizational behavior, McGraw Hill Book Company, New York. Deutsch, M. (1998), „Soluționarea conflictelor constructive. Principii, instruire și cercetare”, în A. Stoica-Constantin, A. Neculau (coord
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
E.S. Jarikov, este doctor în psihologie, profesor la Catedra de sociologie și psihologie din cadrul Academiei de Studii Economice de pe lângă Guvernul Federației Ruse, membru al Academiei Antreprenorilor din Rusia, autor a peste 150 de publicații teoretico-practice și creatorul unor metode de diagnoză originale. După cum afirmă autorul însuși, această carte nu abordează doar problematica psihologiei conducerii „în general”, ci ea încearcă să ajute conducătorii organizațiilor și managerii de personal să rezolve unele probleme ce apar în activitatea de conducere. Urmând acest scop, el
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
el propune o serie de soluții practice - metode care au fost verificate experimental în cadrul activității centrului Noi Tehnologii Intelectuale, al cărui coordonator este chiar autorul. Cartea cuprinde 16 capitole: 1. Conducerea și psihologia conducerii; 2. Bazele activității de conducere; 3. Diagnoza aptitudinilor; 4. Training-ul intelectual al managerului; 5. Piața ca dimensiune umană; 6. Problemele psihologice ale marketingului; 7. Autoevaluarea managerului; 8. Liderul și administratorul; 9. Creierul colectiv al organizației; 10. Tehnici noi în resurse umane; 11. Problema actuală; 12. Mijlocul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
câteva căi de atingere a obiectivului menționat. Dintre acestea, cele mai importante sunt: înțelegerea influenței legilor de funcționare și dezvoltare a psihicului, ce permite înțelegerea motivației care stă la baza comportamentului angajaților și influența pozitivă asupra lor; elaborarea metodelor de diagnoză a aptitudinilor profesionale ale angajaților; optimizarea procedurilor de luare a deciziilor; elaborarea în cadrul psihologiei conducerii a metodelor practice ce permit rezolvarea problemelor apărute în activitatea de conducere. Pornind de la importanța cunoașterii legilor obiective în orice domeniu de activitate, autorul prezintă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Cele trei părți care compun eseul corespund mai mult sau mai puțin concret la trei niveluri tematice. Unul poate fi generic intitulat Ce este istoria?, analizînd rolul acesteia, precum și cîteva elemente ale istoriei recente. Cel de al doilea este nivelul diagnozei Întocmite pentru criza disciplinei istoriei În România și al identificării simptomelor acestei crize. Ultimul nivel este acela al căutării unor soluții pentru această criză și pentru relansarea disciplinei nu numai pe plan academic, dar și social. Structura tematică respectivă corespunde
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ca și a mea este că „În România condițiile nu sînt Încă coapte pentru o reașezare substanțială a conștiinței istorice” (p. 113). Răzvan PÎrîianu ADRIAN MIROIU (coord.), VLADIMIR PASTI, CORNEL CODIȚĂ, GABRIEL IVAN, MIHAELA MIROIU, Învățămîntul românesc azi. Studiu de diagnoză, Polirom, Iași, 1998, 195 p. Cartea Își propune, după spusele lui Andrei Marga, „o imagine deloc cosmetizată asupra realității, la nivelul anului 1998, ce justifică necesitatea unei reforme de profunzime și Îi legitimează urgența”. Autorii Își declară de la bun Început
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trebuie să producă integrarea profesională, deci adaptarea tinerilor absolvenți la societatea dată, generînd totuși schimbarea, modernizarea. Acest deficit de reflecție contribuie În bună măsură și la schițarea sumară a soluțiilor propuse, făcînd ca importanța demersului să se limiteze la nivelul diagnozei anunțate. Studiul are, de altfel, meritul de a fi, probabil, cel mai consistent și mai categoric de acest gen, redactat intenționat Într-un limbaj plasat În afara retoricii pedagogice tradiționale. Practic, se dorește o scrutare pertinentă, din afara sistemului, care să fisureze
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și cu efecte semnificative asupra performanțelor de grup și a stabilității lui. Se pot calcula, de asemenea, indici de coeziune a grupurilor, de transparență (sau, invers, de opacitate) a relațiilor afinitare din grup. Pe baza unor asemenea rezultate se întreprind diagnoze, prognoze și intervenții în grupurile sociale, servindu-ne, bineînțeles, și de alte date cantitative și calitative, obținute și prin alte tehnici (interviuri comprehensive, observații etc.), și plasând înțelegerea vieții și dinamicii grupurilor într-un context social mai larg, inclusiv în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îi ajută să-și clarifice punctele de vedere și să se înțeleagă ei înșiși pe ei ca grup, precum și pe celelalte grupuri. Cel de-al treilea pas presupune reîntoarcerea grupurilor în camerele separate și cercetarea mai în amănunțime a rezultatelor, diagnoza problemei curente și determinarea modului în care fiecare grup contribuie la conflict. Ultimul pas presupune reunirea grupurilor și împărtășirea noilor perspective; mediatorul are rolul de a-i impulsiona să-și identifice rezultatele comune și să-și planifice următoarele etape pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este limitată cantitativ, dar și calitativ. Abordarea situațională încearcă astfel să intersecteze competența și angajamentul, văzute drept doi factori importanți în dezvoltarea personală a subordonaților. Astfel, pentru ca liderul să fie eficient, este important ca el să desfășoare o activitate de diagnoză pentru a vedea unde se află subordonații în aria dezvoltării și să-și adapteze stilul de conducere în raport cu aceasta. ¬ Teoria schimbului lider-membru. Dacă alte teorii se centrează ori pe lider ca atare (teoriile trăsăturilor, teoria stilului), ori pe context ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Preluând modelul lui J. McGrath (1964), G. Hackman și R. Walton au dezvoltat o tipologie a funcțiilor conducerii de echipă; în ceea ce ne privește, considerăm că putem să privim aceste patru elemente drept pași pentru dezvoltarea unei conduceri eficiente: (1)diagnoza deficiențelor existente la nivelul grupului (monitorizare internă); (2) activități de remediere ale acestor deficiențe (acțiuni executive de natură internă); (3) prognoza schimbărilor din mediul organizațional în care funcționează echipa (monitorizare externă); și (4) acțiuni preventive vizând aceste schimbări (acțiuni executive
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
personal și procedurile, succesul, amenințările externe) și la dezvoltarea și maturitatea grupului (cele patru etape deja amintite: formare, conflict, normare și performanță). Vom efectua o scurtă trecere în revistă și analiză a lor deoarece ele pot oferi un instrument de diagnoză și prognoză a asigurării coeziunii și performanței în grupurile în care activăm: - mărimea grupului este un factor flexibil și evolutiv: astfel, dacă mărimea grupului crește, comunicarea și coordonarea devin mai greu de realizat, problema absenteismului (fizic sau psihologic) se pune
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
asemenea context de cooperare a fost stabilit, participanții la controversa decizională sunt pregătiți pentru rezolvarea de probleme; 2. identificarea și definirea problemei - grupul examinează diferențele dintre modul în care decurg lucrurile în prezent și desfășurarea dorită/dezirabilă a acestora; 3. diagnoza existenței, magnitudinii și naturii problemei - sunt caracteristici aleproblemei care trebuie să facă subiectul discuției între membrii echipei pentru ca fiecare dintre aceștia să înțeleagă fenomenul, precum și percepția colegilor asupra lui; 4. identificarea și analizarea cursurilor alternative ale acțiunii pentru a rezolva
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deși publicate succesiv -, cărțile au ca obiect dinamica mentalității occidentale și, în orizontul ei de referință, articularea discursurilor intelectuale (științific, politic, religios, artistic) conform unor reguli, mereu schimbătoare, ale jocului, abordat de teoretician ca un concept-test, un veritabil dispozitiv de diagnoză. În Dionysus Reborn ludicul este vizorul prin care se citesc, într-o masă eteroclită de texte, oscilațiile mentalității occidentale între valori polare numite raționale și preraționale. Mentalitatea prerațională implică devenirea cosmică neîndiguită, generatoare de conflicte violente și mizând pe interacțiunea
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
R, 1996, 10-12; Daniel Cristea-Enache, Criticul de tranziție, ALA, 1997, 365; Mircea Muthu, Rebreanu și gramatica realismului, RL, 1997, 49-52; Borbély, Xenograme, 93-102; Z. Ornea, Dincolo de realism, RL, 1998, 15; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 168-177; Cornel Munteanu, Diagnoza spiritului critic, JL, 2000, 15-18; Dimisianu, Lumea, 382-387; Micu. Ist. lit., 717; Irina Petraș, Vârste critice, APF, 2001, 2; Cristea-Enache, Concert, 442-448; Grigor, Moromete, 64-68; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 140-142; Petraș, Panorama, 577-579; Alexandru Pintescu, Ion Simuț între
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
a cunoscut călătorul sas medicina teritoriilor În care s-a stabilit - asupra cărora unii au exersat nonșalanțe suspecte 3. Medicina indiană cunoaște Îndeaproape de cel puțin două milenii diferite clase ale științei medicale precum etiologia (scr. nid³na), simptomatologia (r¿pa), diagnoza terapeutică (upaï³ya), patogeneza (sa-pr³pti), adică traducerea exactă a compartimentelor cu care gândea și practica farmacistul, medicul generalist, chirurgul Honigberger. De altfel, unul dintre tratatele fondatoare, Carakasa-hit³, pare a fi fost redactat „ În partea nord-vestică a Indiei (probabil Kashmir)”, după cum conchide
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
poate realiza prin testele diagnostice (de cunoștințe sau psihologice). Foarte importantă devine, în condițiile derulării Reformei învățământului, diagnosticarea nu doar a achizi țiilor informaționale, ci și a capacităților, obligațiilor, atitudinilor, conduitelor elevilor. d) Funcția prognostică Pe baza datelor furnizate de diagnoză, ca urmare a comparării acestora cu cerințele impuse de normative ale Noului Curriculum, evaluarea îndeplinește și această funcție de „pronosticare a nevoilor și posibilităților viitoare ale elevilor sau ale instituțiilor de învățământ”.<footnote Cucoș, C-tin, Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 1996
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
3. Funcțiile diagnostică și pronostică. Funcția diagnostică pe bază de testare, evidențiază valoarea, nivelul și performanțele pregătirii elevului la un moment dat - trimestru (semestru), an școlar, terminarea unui ciclu de studii etc. Funcția pronostică - pe baza analizei datelor oferite de diagnoză, în comparație cu obiectivele și cerințele documentelor școlare (plan de învățământ, programă analitică, manual, predarea profesorului etc.), prevede probabilistic valoarea, nivelul și performanțele ce ar putea să le obțină elevul în etapa următoare de pregătire. 4. Funcția cibernetică sau de feed-back (de
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
Componenta de bază a reformei învățământului, evaluarea a fost cea dintâi supusă schimbărilor, ea aducând materialul unei diagnoze care să reprezinte punctul de sprijin pentru restructurările ulterioare. Putem vorbi de o reformă a evaluării rezultatelor școlare, care este, ea însăși, o reformă de substanță, țintind transformarea completă a sistemului de evaluare anterior. Evaluarea este apreciată nu ca scop
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
realizată în condiții special create ce presupune elaborarea și aplicarea unor probe, partenerii angajați în proces fiind conștienți de importanța demersurilor de verificare și apreciere întreprinse; 2. După funcția dominantă îndeplinită, putem identifica două strategii: "-" evaluare diagnostică (se realizează o diagnoză descriptivă ce constă în localizarea lacunelor și erorilor în cunoștințe și abilități dar și a “punctelor forte” și o diagnoză etiologică care relevă cauzele care au generat neajunsurile constatate); "-" evaluare predictivă prin care se urmărește prognozarea gradului în care elevii
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
demersurilor de verificare și apreciere întreprinse; 2. După funcția dominantă îndeplinită, putem identifica două strategii: "-" evaluare diagnostică (se realizează o diagnoză descriptivă ce constă în localizarea lacunelor și erorilor în cunoștințe și abilități dar și a “punctelor forte” și o diagnoză etiologică care relevă cauzele care au generat neajunsurile constatate); "-" evaluare predictivă prin care se urmărește prognozarea gradului în care elevii vor putea să răspundă pe viitor unui program de instruire; 3. După modul în care se integrează în desfășurarea procesului
Evaluarea-între tradiţional şi modern. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cazacu Petronela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1138]
-
școala este centrul de interes. Pentru recunoașterea primelor manifestări ale dificultăților la învățătură pot fi utilizate cele mai diferențiate metode, de la observare la studiu de caz, de la conversație în cadrul relației profesor-elev sau la simpla lucrare de control la grila de diagnoză a dezvoltării mentale, de aptitudini și cunoștințe. Un test folosit în psihopedagogie este testul desenului. Cine ar fi mai în măsură să depisteze anomaliile sau calitățile excepționale în școală, cine ar fi mai în măsură să exteriorizeze, să corecteze și
ROLUL EDUCAŢIEI PLASTICE ŞI A EDUCATORULUI DE ARSMATETICĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE EŞEC ŞCOLAR SAU DE CE AVEM NEVOIE DE DESEN CA DISCIPLINĂ DE STUDIU. In: Arta de a fi părinte by Geanina Luminiţa Vatamanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1419]
-
de dezvoltare poate fi considerată a fi tot o problemă socială: identificare modalităților de a fructifica o oportunitate de dezvoltare. În formularea unei probleme sociale sunt incluse: - identificarea unei probleme sociale: fenomen/proces cu efecte negative sau oportunități de dezvoltare; - diagnoza naturii problemei sociale; - determinarea magnitudinii ei; - identificarea soluțiilor la respectiva problemă și evaluarea lor, pentru a alege o soluție sau un pachet de soluții; - voința colectivă de a acționa în vederea soluționării acesteia sau abandonarea voinței de a întreprinde o acțiune
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o altă problemă. Cu alte cuvinte, poziția de centralitate tinde să nu rămână niciodată neocupată. SHAPE \* MERGEFORMAT Schema 2. Dinamica problemelor sociale Manipularea problemelor sociale Este necesar să examinăm o nouă întrebare: în ce măsură este conștiința colectivă capabilă să realizeze o diagnoză adecvată a problemelor sociale? Se pot identifica două tipuri de probleme sociale: problemă-stare (război, cataclisme, conflicte, căderea economiei etc.) și problemă-cauză (factorii care produc ori sunt responsabili de starea respectivă). Problemele-stare sunt conștientizate, de regulă, adecvat: epidemiile, criza economică, conflictele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale Nu există o metodologie coerentă de analiză a problemelor sociale, deși sunt unele elemente ale acesteia. Este nevoie de o structurare a metodelor deja existente de analiză a problemelor sociale. Metodologia cercetării trebuie să aibă mai multe paliere. 1. Diagnoza problemei potențiale/actuale - în diagnoza problemei potențiale/actuale intră mai multe niveluri de analiză: a) identificarea problemei - delimitarea unui fenomen/proces care, actual sau potențial, afectează, într-un fel sau altul, viața colectivității, devenind o problemă pentru aceasta; b) determinarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]