KorAP: Find »[drukola/base=dialect & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...153 >

3,808 matches

Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807

Naša Kniga,Skopie 1980), citim cum 5 persoane au hotărât ce limbă să vorbească romii din România, adică un amestec între 3! dialecte din Șerbia. Aceste dialecte sunt NEÎNȚELESE de romii din România. “Această gramatică și lexicon sunt făcute după dialectele Arli, Djambashi și Burgudji....și din aceste dialecte așteptăm să fie limba literară a romilor din (Macedonia și Șerbia, n.n.), și din alte locuri unde trăiesc romii. Semnează autorul rom Shaip Yusuf și referenții W. R . Rishi (indian), Krim Toșev

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
au hotărât ce limbă să vorbească romii din România, adică un amestec între 3! dialecte din Șerbia. Aceste dialecte sunt NEÎNȚELESE de romii din România. “Această gramatică și lexicon sunt făcute după dialectele Arli, Djambashi și Burgudji....și din aceste dialecte așteptăm să fie limba literară a romilor din (Macedonia și Șerbia, n.n.), și din alte locuri unde trăiesc romii. Semnează autorul rom Shaip Yusuf și referenții W. R . Rishi (indian), Krim Toșev, Nedat Jasar, Nusret Sehaar. ”...Autorii ...care creeaza simbolistică

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
a romilor din (Macedonia și Șerbia, n.n.), și din alte locuri unde trăiesc romii. Semnează autorul rom Shaip Yusuf și referenții W. R . Rishi (indian), Krim Toșev, Nedat Jasar, Nusret Sehaar. ”...Autorii ...care creeaza simbolistică sunetelor care se aud în dialectul Arli și Djambashi au concluzionat că sunt aceleași cuvinte cu ale romilor din Macedonia, și în cel mai mare loc, în Șerbia și Kosovo. Aceste dialecte trebuie să se ia că fundament pentru viitoarea literatura a romilor.” (pag. 18) Aceste

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
Toșev, Nedat Jasar, Nusret Sehaar. ”...Autorii ...care creeaza simbolistică sunetelor care se aud în dialectul Arli și Djambashi au concluzionat că sunt aceleași cuvinte cu ale romilor din Macedonia, și în cel mai mare loc, în Șerbia și Kosovo. Aceste dialecte trebuie să se ia că fundament pentru viitoarea literatura a romilor.” (pag. 18) Aceste planuri de a standardiza limba romilor au început cu peste 10 ani înainte de Convenția de la Varșovia, în 1990. Ceea ce sfidează logică și bunul simț este hotărârea

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
început cu peste 10 ani înainte de Convenția de la Varșovia, în 1990. Ceea ce sfidează logică și bunul simț este hotărârea adoptării unei limbi internaționale de către 4 persoane fără ca milioane de romii să știe. Aceste milioane de romi vorbesc peste 1000 de dialecte diferite prin pronunție și chiar prin unele reguli gramaticale. Nu s-a ținut seama că romii din România nu înțeleg decât propriile dialecte. Fonologia limbii romilor este diferită de la trib la trib. Chiar în interiorul aceluiași dialect apar pronunții diferite pt.

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
de către 4 persoane fără ca milioane de romii să știe. Aceste milioane de romi vorbesc peste 1000 de dialecte diferite prin pronunție și chiar prin unele reguli gramaticale. Nu s-a ținut seama că romii din România nu înțeleg decât propriile dialecte. Fonologia limbii romilor este diferită de la trib la trib. Chiar în interiorul aceluiași dialect apar pronunții diferite pt. aceleași cuvinte. Cand romii căldărari din România întâlnesc romi arli din Sofia sau Kosovo, romii căldărari nu înțeleg aproape nimic, din cauza că există

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
vorbesc peste 1000 de dialecte diferite prin pronunție și chiar prin unele reguli gramaticale. Nu s-a ținut seama că romii din România nu înțeleg decât propriile dialecte. Fonologia limbii romilor este diferită de la trib la trib. Chiar în interiorul aceluiași dialect apar pronunții diferite pt. aceleași cuvinte. Cand romii căldărari din România întâlnesc romi arli din Sofia sau Kosovo, romii căldărari nu înțeleg aproape nimic, din cauza că există diferențe dialectale majore. Alfabetul în formă incipientă propusă de cartea lui Saip Yusuf

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
în limba români), folosind aceleași simboluri pentru pronunțiile rome, ca și cele folosite în prezent. De fapt, în cartea lui Sampson descoperim aproape toate caracterele folosite astăzi pentru alfabetul comun al limbii români, dar care nu este potrivit pentru toate dialectelor rome, care sunt foarte numeroase și diferite în rostirea aceleași cuvinte sau reguli gramaticale. W. R. Rishi este declarat că referent pentru cartea lui Shaip Yusuf, dar în acele vremuri domnul W. R. Rishi a scris o carte comparativa între

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
curios de ce domnul Yusuf nu a spus un cuvant despre cartea domnului Sampson, în care au fost folosite caracterele fonetice folosite astăzi că alfabet oficial (pe care niciunul dintre vorbitorii nativi romi sunt capabili să înțeleagă). Cartea domnului John Sampson, Dialectul țiganilor din Țară Galilor (1926), este un tezaur comparativ între hindi, sanscrita și români, numărând peste 650 de pagini. Se compară cu cartea lui W. R. Rishi, Multilingual Români Dictionary, cu numai 65 de pagini? Pe domnul Saip Yusuf îl

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
Daroczi Agnes, Tadeusz Pobozniak, Lew Czerenkow, Viktor Kuptilow din partea UNESCO, Emil Scuka, Stanislaw Stankiewicz. Din partea Indiei au fost: W. R . Rishi (creatorul steagului romilor), A. Joshi, S. K.Thakar. Toți acești domni nu au studiat cele cel putin 1000 de dialecte rome în comparație cu limbile indiene (peste 300), pentru a stabili gradul de apropiere, si a hotăra care elemente rome sunt comune din pc. de vedere gramatical și lexical cu limbile Indiei. Dar s-a luat hotărârea pe baza lucrării de doctorat

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
pentru a stabili gradul de apropiere, si a hotăra care elemente rome sunt comune din pc. de vedere gramatical și lexical cu limbile Indiei. Dar s-a luat hotărârea pe baza lucrării de doctorat (1995) a lui Marcel Courthiade că dialectele din stratul I (hotărâte de domnia sa ca fiind cele mai vechi) sunt de preferat pt. studiul la secția de limbă români din cadrul Universității București. Iată dialectele superioare dialectului căldărăresc: The first stratum includes the oldest dialects: Mećkari (of Tirana), Kabuʒi

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
a luat hotărârea pe baza lucrării de doctorat (1995) a lui Marcel Courthiade că dialectele din stratul I (hotărâte de domnia sa ca fiind cele mai vechi) sunt de preferat pt. studiul la secția de limbă români din cadrul Universității București. Iată dialectele superioare dialectului căldărăresc: The first stratum includes the oldest dialects: Mećkari (of Tirana), Kabuʒi (of Korça), Xanduri, Drindari, Erli, Arli, Bugurji, Mahaʒeri (of Pristina), Ursari (Rićhinari), Spoitori (Xoraxane), Karpatichi, Polska Romă, Kaale (from Finland), Sinto-manush, and the so-called Baltic dialects

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
hotărârea pe baza lucrării de doctorat (1995) a lui Marcel Courthiade că dialectele din stratul I (hotărâte de domnia sa ca fiind cele mai vechi) sunt de preferat pt. studiul la secția de limbă români din cadrul Universității București. Iată dialectele superioare dialectului căldărăresc: The first stratum includes the oldest dialects: Mećkari (of Tirana), Kabuʒi (of Korça), Xanduri, Drindari, Erli, Arli, Bugurji, Mahaʒeri (of Pristina), Ursari (Rićhinari), Spoitori (Xoraxane), Karpatichi, Polska Romă, Kaale (from Finland), Sinto-manush, and the so-called Baltic dialects. În the

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
Jambashi, Fichiri, Filipiʒi (of Agia Varvară) The third comprises the rest of the so-called Gypsy dialects, including Kalderash, Lovari, Machvano.( https://en.wikipedia.org/wiki/Romani language) Domnul Marcel Courthiade a stabilit doar pe baza comparării a 9! cuvinte dialectale care dialecte sunt corecte. Nimeni în lumea asta nu poate declara corectitudinea unui dialect fără a-l compară cu limba de origine, în cazul nostru limbile din India. Observăm că domnia sa a declarat de strat superior aceleași dialecte pe care Saip Yusuf

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
the so-called Gypsy dialects, including Kalderash, Lovari, Machvano.( https://en.wikipedia.org/wiki/Romani language) Domnul Marcel Courthiade a stabilit doar pe baza comparării a 9! cuvinte dialectale care dialecte sunt corecte. Nimeni în lumea asta nu poate declara corectitudinea unui dialect fără a-l compară cu limba de origine, în cazul nostru limbile din India. Observăm că domnia sa a declarat de strat superior aceleași dialecte pe care Saip Yusuf le declară că baza pt. formarea limbii români literare. Fără un studiu

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
9! cuvinte dialectale care dialecte sunt corecte. Nimeni în lumea asta nu poate declara corectitudinea unui dialect fără a-l compară cu limba de origine, în cazul nostru limbile din India. Observăm că domnia sa a declarat de strat superior aceleași dialecte pe care Saip Yusuf le declară că baza pt. formarea limbii români literare. Fără un studiu de stabilire a concordantei cu limbile din India!!!! Marcel Courthiade a introdus celelalte dialecte rome (sute!) în stratul 3, pt că acestea folosesc sufixul

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
India. Observăm că domnia sa a declarat de strat superior aceleași dialecte pe care Saip Yusuf le declară că baza pt. formarea limbii români literare. Fără un studiu de stabilire a concordantei cu limbile din India!!!! Marcel Courthiade a introdus celelalte dialecte rome (sute!) în stratul 3, pt că acestea folosesc sufixul (presupus) grecesc -imos. Nu stia Courthiade că și acestea folosesc concomitent sufixul de strat I -ibe, cu cel de strat III, -imos, în cel puțin un exemplu, HAMOS/HABE. Adică

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
în stratul 3, pt că acestea folosesc sufixul (presupus) grecesc -imos. Nu stia Courthiade că și acestea folosesc concomitent sufixul de strat I -ibe, cu cel de strat III, -imos, în cel puțin un exemplu, HAMOS/HABE. Adică vorbitorii de dialect căldărăresc în trecut foloseau și -ibe, dar l-au ales pe -imos preferențial. Viitorul meu articol demonstrează că sufixul -imos este indian și indo-european. Deci, plasarea la coadă clasamentului a dialectului căldărăresc, doar din cauza unui sufix, este nefondată din pc

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
cel puțin un exemplu, HAMOS/HABE. Adică vorbitorii de dialect căldărăresc în trecut foloseau și -ibe, dar l-au ales pe -imos preferențial. Viitorul meu articol demonstrează că sufixul -imos este indian și indo-european. Deci, plasarea la coadă clasamentului a dialectului căldărăresc, doar din cauza unui sufix, este nefondată din pc. de vedere științific. Domnul Gheorghe Sărau reia împărțirea neștiințifica hotărâtă de Courthiade, în cartea domniei sale, Romii, India și limba români (pag 140-141). Iată ce spune domnul Gheorghe Sărau în cartea mai

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
în cartea domniei sale, Romii, India și limba români (pag 140-141). Iată ce spune domnul Gheorghe Sărau în cartea mai sus-amintită, la pagina 141: „Cum lesne s-a observat, idiomurile spoitorilor și ursarilor din România sunt încadrate în Stratul I de dialecte rrome. De altfel, includerea lor printre aceste idiomuri s-a făcut pe baza semnalărilor noastre (argumentate prin fapte de limbă și, mai ales, ca urmare a publicării articolului Remarques sur leș méthodes d’enseignement de la langue rromani dans leș écoles

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
astfel de clasificări este motivată, pornindu-se de la realitățile din teren, de la diferențierile percepute dintre un idiom sau altul, care nu pot fi demarcate clar pe baza isogloselor, tocmai din pricina particularităților cimentate, ca urmare a așezării vorbitorilor ce reprezinta diversele dialecte din zonele dialectale respective, în momente istorice diferite. Astfel, Marcel Courthiade condensează diversitatea dialectala rromă în trei straturi succesive de expansiune și, în cadrul fiecăruia din ele, admite existența unor subdivizări dialectale tradiționale (1995 a, 85-86). Autorul prezintă câteva dintre principalele

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
respective, în momente istorice diferite. Astfel, Marcel Courthiade condensează diversitatea dialectala rromă în trei straturi succesive de expansiune și, în cadrul fiecăruia din ele, admite existența unor subdivizări dialectale tradiționale (1995 a, 85-86). Autorul prezintă câteva dintre principalele trăsături distinctive ale dialectelor din stratul I, cel mai vechi, și ale dialectelor din straturile II-III, mai noi...” Ce este isoglosa? Iată ce spune wikipedia: „An isogloss, also called a heterogloss , is the geographic boundary of a certain linguistic feature, such aș the pronunciation

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
diversitatea dialectala rromă în trei straturi succesive de expansiune și, în cadrul fiecăruia din ele, admite existența unor subdivizări dialectale tradiționale (1995 a, 85-86). Autorul prezintă câteva dintre principalele trăsături distinctive ale dialectelor din stratul I, cel mai vechi, și ale dialectelor din straturile II-III, mai noi...” Ce este isoglosa? Iată ce spune wikipedia: „An isogloss, also called a heterogloss , is the geographic boundary of a certain linguistic feature, such aș the pronunciation of a vowel, the meaning of a word, or

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
sunt improprii pentru descrierea diviziunilor dialectale ale limbii rromani și se preferă delimitarea a trei straturi de evoluție cu extinderea lor geografică respectivă”(Romii, India și limba români, pp. 159-160) De ce or fi fost improprii? Simplu, pt. că sunt multe dialecte, si era greu de studiat. „Mai bine le scurtam, ca și așa romii sunt inculți și vor avea un orgasm intelectual văzând cuvinte grele că isoglose. Romii nu știu carte, putem să-i inducem în eroare.” Cu alte cuvinte, Marcel

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
nu știu carte, putem să-i inducem în eroare.” Cu alte cuvinte, Marcel Courthiade adopta în tezade doctorat a domniei sale (Structura dialectologica a limbii rromani, 1995), ceea ce a ORDONAT Saip Yusuf. Eu, după 25 de ani de studiu comparativ între dialectele rome și 300 de idiomuri indiene, am ajuns la concluzia că romii au venit cu pronunțiile și gramatică actuala din India. Voi publică în scurt timp cartea mea. CA ATARE, NU PUTEM DECLARĂ un dialect mai bun ca altele. Toate

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]