665 matches
-
des mots, ed. a IV-a, Librairie C. Klincksieck, Paris, 1959-1960 DEX Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Aca demiei R.S.R., București, 1975 DEX2 Dicționarul explicativ al limbii române, ed. a II-a, Editura Univers Enciclopedic București, 1998 14 dial. dialectal DLR Academia Română, Dicționarul limbii române, M-Z; D-E, J, L, Editura Academiei Române, București, 1965 -2010 DN Florin Marcu și Constant Maneca, Dicționar de neologisme, ed. a II-a, Editura Științifică, București, 1966; Editura Academiei, București, ed. a III-a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
au etimologii depășite. B. P. Hasdeu a publicat primele trei volume dintr un proiect măreț intitulat Etymologicum Magnum Romaniae = EMR (1885-1893), cuprinzând termenii de la A și B (până la bărbat). Înregistrează cuvinte din limba comună și multe cuvinte vechi și/sau dialectale, dar ignoră neologismele. Consultarea acestei opere enciclopedice, cu etimologii în mare parte corecte, este obligatorie în orice încercare de stabilire a unei etimologii. Elementele autohtone sunt tratate pe spații foarte întinse. Cel mai bun dicționar etimologic este opera lui Al.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pentru care, în română, cuvântul vechi de origine latină oaspe, care are o familie numeroasă (ospăț, ospăta, ospătar, ospătărie etc.) și nu era omonim cu niciun alt cuvânt, a fost înlocuit cu turcescul musafir (în Muntenia și Moldova), cu termenul dialectal german gost (în Banat) și cu maghiarul vindeg (< vendég) (în câteva localități din nordul Transilvaniei). În cazul bilingvismului activ, dacă una dintre cele două limbi folosite concomitent de vorbitori este acreditată cu prestigiu mai mare, aceasta este, în mod frecvent
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvânt deosebit de interesant, pentru că, în mod surprinzător, are originea îndepărtată în latină, deși cartoful a fost adus în Europa târziu, din America de Sud. În latină, exista construcția terrae tuber „tubercul de pământ“, care apare la Pliniu. Aceasta a fost transmisă italienei dialectale, unde se găsește termenul tartuffolo pentru a denumi niște ciuperci comestibile din genul Tuber, de forma unor tuberculi, care se dezvoltă în pământ. Din italiană, cuvântul a fost împrumutat de germană, Kartoffel, pentru a denumi leguma bine-cunoscută, ale cărei părți
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în italiană (bivacco), în engleză (bivouac) și a revenit în germană (Biwak). Și româna îl are tot din franceză; prima apariție, la Duiliu Zamfirescu. Dolar, numele monedei mai multor state (SUA, Canada, Australia, Liberia și Malaysia), are la origine cuvântul dialectal german Daler, al cărui corespondent literar este Taler. Talerul era o monedă austriacă de argint, care a circulat în trecut și în țările române. Numele acestei monede are o poveste interesantă. În 1519, în Boemia, s-a bătut o monedă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Jachimor, în nord-estul Cehiei); denumirea acestui oraș era un cuvânt compus din numele propriu Sankt Joachim și germ. Tal „vale“. De la Joachimstal s-a format derivatul Joachimstaler „gulden (taler) din Joachimstal“. Din acesta s-a izolat cuvântul Taler, în pronunțare dialectală Daler, care a fost împrumutat de engleză; din engleză l-a luat franceza și apoi româna. Cuvinte din olandeză Am ales câteva cuvinte care la originea îndepărtată vin din olandeză. Niciun cuvânt olandez nu este împrumutat în română direct din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pietriș, plumb etc., care asigură stabilitatea navelor de apă sau aeriene“ și a fost împrumutat din fr. lest; tot din franceză l-am luat și pe sinonimul său parțial balast < fr. ballast. În franceză a fost preluat dintr-o variantă dialectală (frizonă) a olandezei, unde lest însemna „încărcătură“. Last și balast apar în terminologia maritimă românească în secolul 17 și au ca sinonim cuvântul savură, de origine greacă. A machia este un verb împrumutat din fr. maquiller (ca și substantivul machiaj
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
broască“! Rinichi câștigă teren, pentru că a fost adoptat de limba literară și de terminologia medicală; în schimb, rărunchi apare în mai multe expresii: a avea seu la rărunchi, a striga din rărunchi, a i se rupe cuiva rărunchii de milă. Dialectal, în Banat, circulă și sinonimele bobric sau sămot. Rămâne însă greu de explicat de ce avem două cuvinte moștenite din latină cu același sens, mai ales că este vorba de două derivate de la aceeași bază. barbă, bucă, falcă, gură, măsea Termenii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
au moștenit și pe lat. vitellus > rom. vițel, fr. veau, it. vitello. Româna a mai moștenit din latină pe junc „bou sau taur tânăr (între doi și trei ani) nepus la jug“ < lat. iuvencus (păstrat și în italiană și franceza dialectală) și pe junincă < lat. iunix „juncă“. porc și scroafă Porc și scroafă sunt moștenite din lat. porcus, respectiv lat. scrofa. Primul este moștenit în toate limbile romanice, celălalt numai în română, italiană și retoromană. În toate limbile romanice a fost
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
bélier < ol. belhamel „oaie care conduce turme“, literal „oaie cu clopot“). Arete „berbec de prăsilă“ < lat. aries (ac. arietem), existent și în cele trei dialecte sud dunărene, nu s-a păstrat decât în puține dialecte romanice. În română, este astăzi dialectal. Termenul miel este moștenit din lat. agnellus (cu gn > mn, ca în lat. lignum > lemn), derivat de la agnus „miel“. Încă din epoca lui Plautus, vechiul termen agnus era asociat cu diminutivul agnellus, considerat mai afectiv. S-a transmis și altor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
În unele dicționare românești, cuvântului cir i se atribuie etimologie ucraineană, care nu poate fi acceptată, pentru că aria de circulație a cuvântului nu coincide cu ariile unde se găsesc elemente de origine ucraineană. În plus, în ucraineană cuvântul există numai dialectal, în vecinătatea graiurilor românești, ceea ce conduce la concluzia că cir este în ucraineană un împrumut din română, și nu invers. De altfel, ucraineana a împrumutat din română și alți termeni care țin de prepararea mămăligii(balmus,mamaliga). aluat și turtă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dulci. Brioșa este un „produs de patiserie, preparat prin coacere în forme mici, rotunde și ondulate, a unui aluat de cozonac“; cuvântul a fost înregistrat prima dată în DEX. Are la origine fr. brioche, un derivat de la verbul brier (formă dialectală a verbului broyer „a frământa o pastă cu un sucitor“). Se poate lua și un profiterol, care este o „prăjitură cu înghețată și frișcă“; prima atestare a cuvântului românesc este la Ion Vinea, deci în perioada interbelică. Provine din fr.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvânt interesant este guguluf, numele a trei prăjituri, pe care Sanda Marin le numerotează cu I, II și III, fiecare având și o explicație în germană: Kugelhuft alsacian, vienez, saxon. Guguluf este, evident, o adaptare a lui Kugelhuft, un termen dialectal german, se pare (nu apare în marele Dicționar german-român). Neologismul tort, cuvânt cunoscut de toată lumea, este în română un împrumut adaptat din germ. Torte, cu același sens, atestat de la începutul secolului trecut. În germană, vine din it. torta < lat. torta
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
nordul Moldovei) sau cocionoage (< cocioane + picioroange). Alte preparate din porc sunt și ele la loc de cinste, în primul rând cârnații. Cuvântul cârnat, cu varianta populară cârnaț, există și în aromână și provine din lat. *carnaceus (moștenit și în italiana dialectală, spaniolă și portugheză); forma mai apropiată de etimon este cârnaț. Din română a fost împrumutat de bulgară, sârbă, croată. Slănină este un cuvânt slav derivat de la slanŭ „sărat“, care există și în neogreacă. În Transilvania și Banat, ca și la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
slănină, și anume lard < lat. lar(i)dum, cuvânt panromanic (fr. lard, sp., it. lardo). În Muntenia, circulă și șuncă, deși cuvântul acesta înseamnă, în mod curent, „jambon“. De altfel, șuncă provine din cuvântul german Schinken, care are o formă dialectală Schunke, identică cu rom. șuncă. Dacă se pune la topit slănina porcului, se obține untura (< lat. unctura), iar resturile rezultate în urma acestui procedeu se numesc jumări. Cuvântul jumară vine, se pare, tot din germană. În germana din Austria, Schmarren înseamnă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de conținutul semantic al cuvintelor, având ca rezultat o clasificare semantico-onomasiologică a unităților lexicale. Există și o altă perspectivă, care ține seama de poziția cuvintelor moștenite în structura lexicului românesc. Unele aparțin limbii literare, altele au rămas doar în variantele dialectale; între acestea din urmă, remarcăm unele care există numai în dialectele sud-dunărene (aromână, meglenoromână, istroromână), altele care s-au păstrat în graiurile dacoromânești arhaice și unele pe care le întâlnim numai în textele vechi românești. Cât privește termenii din prima
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Termenul vrabie este un împrumut vechi slav; pentru a denumi aceeași pasăre, spaniola are astăzi cuvântul garrión, de origine nesigură, care l-a înlocuit pe v. sp. pardal, de origine greacă (párdalos). În sfârșit, fr. moineau „vrabie“ este un cuvânt dialectal din nordul Franței, care are la origine tot pe oiseau „pasăre“, influențat de moine „călugăr“; contaminarea a avut loc pentru că penele de culoare gri ale vrabiei au fost comparate cu îmbrăcămintea unui călugăr. tare Cuvântul românesc tare are sensul de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
au vindecat pământul peste dânsul). Statutul unor cuvinte panromanice Nu toate cuvintele care figurează pe lista celor cinci sute de termeni panromanici se păstrează în registrul literar actual al limbilor romanice; unele se regăsesc numai în variantele lor vechi sau dialectale. Chiar dacă astăzi au statut de cuvânt învechit sau dialectal, în faza de început a limbilor romanice ele au fost folosite frecvent, deci au fost considerate importante. În fiecare caz în parte, pot fi invocați diverși factori care explică această schimbare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Nu toate cuvintele care figurează pe lista celor cinci sute de termeni panromanici se păstrează în registrul literar actual al limbilor romanice; unele se regăsesc numai în variantele lor vechi sau dialectale. Chiar dacă astăzi au statut de cuvânt învechit sau dialectal, în faza de început a limbilor romanice ele au fost folosite frecvent, deci au fost considerate importante. În fiecare caz în parte, pot fi invocați diverși factori care explică această schimbare de statut. Am să încerc să arăt de ce nu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și cel latinesc s-a stabilit un raport ca de la particular la general, în sensul unei specializări semantice „pastorale“ a sinonimului autohton. Lat. albus devenit rom. alb a păstrat sensul general al culorii, în timp ce bardzu, termenul autohton (folosit astăzi numai dialectal: în Transilvania, în aromână și în meglenoromână), și-a restrâns sensul, denumind culoarea albă sau bălțată a unui animal domestic (oaie, capră, catâr); în româna actuală, se folosește breaz (considerat de origine sud-slavă). Tot din sfera semantică a numelor de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din latină doar pinus (în toate limbile romanice) și abies „brad“, aproape dispărut (păstrat doar în dialectele italienești); în rest, apar termeni din substrat (rom. brad, fr. sapin). Nici lat. quercus „stejar“ nu s-a păstrat decât în italiană și dialectal logudorez al limbii sarde, iar robur, în spaniolă și occitană; în celelalte limbi romanice, pentru denumirea acestui copac se folosesc termeni de substrat: fr. chêne, occ. garric, sp. carvajo, port. carvalho. Rom. stejar este considerat de cei mai mulți lingviști din superstratul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lui F. Bakos consacrată cuvintelor românești din maghiară arată că a existat, fără îndoială, un bilingvism româno-maghiar. O categorie care merită să fie semnalată este cea care cuprinde perechi de termeni ce denumesc același obiect, pentru care în anumite varietăți dialectale dacoromânești sunt folosite cuvinte maghiare, iar în unele graiuri maghiare din Transilvania apar cuvinte românești: cu sensul de „ciocan“, în graiul crișean se folosește cuvântul clăpaci împrumutat din maghiară, iar în varietăți ale maghiarei transilvănene se utilizează termenul csokány, luat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
unor cuvinte termeni românești, aceia pe care dicționarele românești (CADE, DEX și, uneori, DA) le explică prin maghiară. De exemplu, cergă „țesătură aspră de lână, pătură“ este primul cuvânt românesc pătruns în maghiară (atestat la 1331). În maghiară, cserge este dialectal (apare în maghiara din Transilvania și zonele învecinate); în secolul 14, nu avea sensul general de „pătură“, ci pe acela de „țesătură aspră de lână, făcută de români; velință tipic românească, țesută după o tehnică românească“, denumind obiectul care reprezenta
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
uneori, cuvintele slave invocate există numai în dialecte și, de aceea, nu se găsesc în dicționarele curente ale limbilor slave avute în vedere. Absența unui cuvânt din aceste dicționare nu infirmă posibilitatea unei explicații pornind de la o variantă a sa dialectală. În fond, vorbitorii unor graiuri românești au intrat în contact cu persoane care vorbeau dialecte slave. Unele cuvinte slave moderne au pătruns în vocabularul reprezentativ al limbii române. Cele mai multe (treizeci și patru) sunt bulgărești (bolnav, ciudat, a cloci, crac, grijă, grozav etc.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
temporare cu țările vecine, azilul acordat revoluționarilor bulgari în secolul 19, în epoca premergătoare independenței). Cel mai reprezentativ domeniu onomasiologic pentru exportul de cuvinte din română este terminologia pastorală (în slovacă sunt douăzeci și cinci de termeni, iar în maghiara literară și dialectală, peste două sute). Dintre cuvintele păstorești împrumutate de alte limbi, cel mai răspândit este brânză, care există în treisprezece limbi (belarusă, bulgară, cehă, italiană, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovenă, ucraineană). Din același domeniu, au fost împrumutate cuvintele găleată
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]