36,271 matches
-
fi dat imediat să constat - cei 80 de ani. Consultîndu-și ceasul, s-a îndreptat brusc spre intrarea hotelului. Nu foarte prietenos, mi-a întins mîna și după prezentările de rigoare a remarcat "ușorul" meu accent românesc. Încă înainte de a începe dialogul, zărind dosarul de presă, mi-a cerut permisiunea să-l consulte și a descoperit pe loc o inadvertență: reproducerea fotografică a unei pagini manuscrise, indicată ca fiind "ultima pagină" din Proiect pentru o revoluție la New-York. Imaginea permitea deslușirea datei
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
permitea deslușirea datei la care manuscrisul fusese încheiat: 3 iunie 1978. Or, lucrarea propriu-zisă văzuse lumina tiparului deja din 1970! Descoperirea acestei erori, însoțită de un zîmbet sarcastic, m-a plasat în ochii ilustrului meu interlocutor, cel puțin la începutul dialogului nostru, care avea să dureze o oră, pe pozițiile nu prea avantajoase ale unei "specii dinainte clasate"... Rodica Binder: Domnule Alain Robbe-Grillet, ultimul dumneavoastră roman La Reprise trece drept un eveniment pe scena literară franceză și, iată, și pe cea
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
de Centrul Cultural Francez din Iași, Asociația pentru Centrul Michel Foucault, Societatea de studii internaționale despre Michel Foucault, Forum IRTS de Lorraine, Asociația ARCHES, Facultatea de filosofie a Universității "Al.I. Cuza" din Iași) și-a propus o dezbatere asupra dialogului pe care Michel Foucault și Gilles Deleuze l-au purtat neîntrerupt încă de la începutul anilor '60 și pînă la dispariția autorului Istoriei nebuniei, în 1984. Foucault a publicat în revista Critique recenzii ale cărților lui Deleuze (Ce este filosofia?, Diferență
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
împreună în politică. Astfel, Gilles Deleuze a luat parte activ la Grupul de Informare asupra Inchisorilor (GIP) precum și la comisia de anchetă asupra afacerii Jaubert. Tot împreună au adus în discuție funcția intelectualului. La colocviul Michel Foucault/Gilles Deleuze: un dialog au participat universitari francezi și români, între care îi menționăm pe Alain Brossat, de la Universitatea Paris VIII, filosoful Philippe Artières, de la Centrul Michel Foucault din Paris, Bogdan Ghiu, Sorin Alexandrescu, Ciprian Mihali, Augustin Ioan, Ștefan Afloroaei, Aurel Codoban. Colocviul s-
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
privesc râzând. Nu cred că ceea ce fac este operă și sunt surprins că pot fi numit scriitor. Sunt un vânzător de instrumente, un fabricator de rețete, un indicator de obiective, un cartograf, un descoperitor de planuri, un armurier..." (extras din dialogul cu J. Louis Ezine, "Sur la Selette", martie 1975, în Dits et Ecrits, p. 725). Totodată, în interviul dat ziarului Le Monde în 1980, Foucault propunea râzând ca autorii să intre în joc fără nume. Rezistența lui Foucault în fața arhivei
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
discuție pe teme moral-religioase, dar care dorea să explice totul printr-o logică de doi bani. De la un punct înainte, a fost evident că moderatorul și invitații săi nu vorbeau despre aceleași lucruri. Paralelismul acesta a transformat emisiunea într-un dialog tragi-comic și puțintel absurd. Deși invitații nu erau fitecine, ci artiști, oameni de știință, politicieni, ei s-au lăsat angrenați în delirul moderatorului, n-au replicat cum se cuvenea, nu l-au pus la punct, nu i-au atras atenția
Deliruri by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15231_a_16556]
-
indubitabil personale - încă o ruptură, de reflexul compilatoriu caracteristic meridianului filmologic local. Aportul hermeneutic original este sesizant alteori în spiritul "smereniei și nejudecării aproapelui", după exemplul cineastului elogiat, chiar dacă în sensul unei autarhii a enunțului. Fără a se intra în dialog cu alte viziuni, cel mai cunoscut la noi dintre opusurile tarkovskiene - Călăuza - nu este interpretat în spectrul kafkian, al unui spațiu blestemat, al devastărilor totalitare. Dimpotrivă, celebra "Zonă" parcursă de personajele filmului "este spațiul epifaniei (subl. E.D.), al descinderii harului
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
alte fascicole ale volumului, care-l fac antologic. Sînt confesiunile lui Pintilie la terminarea filmărilor pentru După-amiaza unui torționar, fragmentele din scenariul filmului și îndeosebi cea mai amplă dintre exprimările sale de pînă acum într-o publicație românească, prilejuită de dialogul epistolar cu Ștefan Augustin Doinaș. Este Cineastul față cu Poetul. Acesta din urmă încă îngrijorat - ca Tudor Arghezi acum 45 de ani, în revista Film - de avatarurile tehnicii și de seculara comparție cu teatrul, dar incomparabil mai receptiv la replica
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
Roxana Racaru Cartea de Dialoguri și eseuri a lui Radu Sergiu Ruba este în primul rînd opera unui bun jurnalist căruia subiectele de interes din lumea contemporană nu-i sînt străine. Pe lîngă interviuri și dialoguri incitante cu oameni de cultură (cum ar fi Michel
Eleganța stilului jurnalistic by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15261_a_16586]
-
Roxana Racaru Cartea de Dialoguri și eseuri a lui Radu Sergiu Ruba este în primul rînd opera unui bun jurnalist căruia subiectele de interes din lumea contemporană nu-i sînt străine. Pe lîngă interviuri și dialoguri incitante cu oameni de cultură (cum ar fi Michel Tournier, Yves Frontenac sau Andrei Pleșu), acest volum cuprinde și o serie de dosare (tip almanah sau revistă de popularizare) cum vedem din ce în ce mai rar la noi, pe diverse teme: giulgiul lui
Eleganța stilului jurnalistic by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15261_a_16586]
-
bogăția țărilor pe glob și felul în care s-au schimbat centrii de putere ai lumii de-a lungul istoriei. Amestecul unor direcții ținînd concomitent de valorile specifice atît a ceea ce se numește cultură înaltă, cît și popular culture, în dialoguri și eseuri scrise în același stil elegant, cu aceeași pasiune a faptelor, face ca toate aceste subiecte să apară de același rang: șocul civilizațiilor și cărțile lui Michel Tournier, receptarea lui Panait Istrati, cerul îngerilor și disfuncțiile societății românești postcomuniste
Eleganța stilului jurnalistic by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15261_a_16586]
-
vrea o culegere de articole științifice sau de analize, ci o serie de texte de tip cultural (în sens larg) pentru animarea timpilor morți. Și cum eleganța în stilul jurnalistic de azi e din ce în ce mai rară, o salutăm. Radu Sergiu Ruba Dialoguri și eseuri, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2001, 254 p., f.p.
Eleganța stilului jurnalistic by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15261_a_16586]
-
fi putut fi asemeni lui Gide sau Montherlant." * După ce și-a declamat frustrarea pe toate tonurile (era să zic: toanele) în scrisori particulare, publicate generos de CONTEMPORANUL, dl D. Țepeneag revine acum în paginile aceleiași reviste (nr. 16) într-un dialog cu dl Ion Simuț. Dl Țepeneag are o viziune războinică despre viața literară: lupte, tabere, armistiții etc. D-sa povestește, fără pic de umor, cum a vrut să facă o Asociație a Scriitorilor Români din Exil, nu cu mult timp
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
camere, oricât de nefastă ar fi activitatea lor, merită protecție. Vă imaginați ce-ar rămâne din frizura foarte la modă în anii '50 a lui nea Văcăroiu dacă s-ar decide să poarte, neprotejat de bulanele și pistoalele bodyguarzilor, un dialog cu deponenții aduși la sapă de lemn de "profesionalismul" său răsplătit cu miliarde de lei! Parcurgând lista solicitanților de protecție evident că te umflă râsul. Vadim sub protecție S.P.P.?! Dar asta e culmea impertinenței! N-a pretins - și încă de
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
lucrurile sunt și mai tragice. Oare cinismul nostru este atât de mare, ori judecata noastră, atât de mică încât am ajuns să ne referim la pușcăriile securiste ca la un spațiu al libertății, iar la perioada comunistă, ca la epoca dialogurilor socratice din agora ateniană? De ce ne facem că nu știm despre ce vorbim? Chiar am uitat faptul că sub regimul terorii generalizate orice individ era la discreția puterii totalitare, iar o dată intrat în ghearele securității, aceasta putea face cu tine
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
fin și înregistrează nuanțat vorbirea personajelor (mai ales când e vorba de săteni). El aude „monstruos” și exprimă minuțios și sugestiv, cu accente adesea umoristice, rostirea omului simplu. Așa se creează atmosfera dintr-un sat aflat în uimire (Uriașul), iar dialogul dintre un intelectual colecționar pasionat și niște țărani care-i cară acasă un prețios dulap vechi, într-o căruță hârbuită, trasă de niște mârțoage, pare o scenă dintr-o comedie. Limbajul firesc nuanțat de o ironie abia simțită conferă o
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
se despartă de maestru, discipolul pendulează între un eu fragil și un noi tot mai incert. O declarație de iubire, post-mortem, care aproape refuză despărțirea și care încearcă, în același timp, să recupereze energiile mediumnice ale poeziei pentru un ultim dialog revelator, plin de sens pentru o posibilă „sintaxă a întunericului”, despre „scandalul firesc al întâlnirii dintre aici și acolo”, pentru înțelegerea morții înseși, această aparent absentă „soră exactă” a fiecăruia care face ca „cel care a murit să nu fie
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
cred în ea - mai mult, o și arată prin felul în care scriu -, cu ce drept să mai cerem fidelitatea cititorilor!? Dincolo, așadar, de gestul simbolic al adresării poemelor, Sora exactă este - mai ales pentru cunoscători - un fascinant și subtil dialog intertextual. Gellu Naum este suprapersonajul cărții, vocea din off, autorul ei paralel, el joacă cumva rolul lui Dragoș, mortul viu din Zenobia („ai fi zis că e mort dacă nu ai fi știut cum îl cheamă”), și, la fel de mut și
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
pentru revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș o suită de unsprezece interviuri cu înalți prelați (majoritatea catolici) și teologi cu scopul declarat de a afla răspunsurile Bisericii la marile provocări ale lumii contemporane. Strînse laolaltă, cele unsprezece convorbiri alcătuiesc o carte, 11 Dialoguri (aproape teologice) cu o problematică gravă, aptă să producă revelații chiar și celor care își imaginează că știu totul despre relația dintre religie și lumea contemporană. Este aici și meritul celor intervievați (GianPaolo Salvini, directorul revistei „La Civiltà Cattolica”, Pr.
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
au fost realizate în anii’90, cu mult înainte ca ideea istoricei vizite a Papei Ioan Paul al II-lea în România să prindă contur. Cu atît mai demnă de laudă este în acest context preocuparea tuturor celor intervievați pentru dialogul interconfesional și pentru necesitatea reconcilierii dintre Biserica Ortodoxă și cea Catolică. În fața proliferării sectelor și a tendinței cetățenilor de a se îndepărta de Biserică este necesară o strîngere a rîndurilor, și catolicii au fost primii care au înțeles acest lucru
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
și rostul Bisericii în vremea televiziunii prin cablu și a Internetului, a telefoniei mobile și a cardurilor bancare, a laptop-urilor și a zborurilor intercontinentale, a culturii de divertisement și a Ligii Campionilor este mai mult decît binevenită. Scriind 11 Dialoguri (aproape teologice), Alexandru Cistelecan reușește să transforme calitatea sa de „creștin absolut mediocru” în jurnalism de cea mai bună calitate. Atent, curios, mereu la obiect, el pune întrebările cu adevărat importante, chiar și din perspectiva cititorilor care nu au nimic
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
ortodocși la întrebări de acest tip vom vedea mult mai clar care sînt șansele reconcilierii reale între cele două Biserici care stau la temelia spiritualității europene și care este cu adevărat viitorul religiei în secolul abia început Alexandru Cistelecan, 11 Dialoguri (aproape teologice), Editura Galaxia Gutenberg, Tîrgu-Lăpuș, 2003, 158 pag.
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
autorul își definește „romanul” ca pe... „o parabolă despre destinul culturii, dar și o imagine a virtualităților prozei românești”. Sunt prozatori care excelează în portretizarea eroilor, în descrieri de peisaje, de iarnă, primăvară, vară; în fine, alții sunt tari în dialoguri, în emiterea de idei... Nu am întâlnit însă până acum, în limba română, unul care să fie posedat, năstrușnic posedat de lumea fizică cărților, făcând din cărți personaje, ființe, locul oamenilor luându-l edițiile de tot felul... „Un oraș fără
Biblioteca lui Noe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13417_a_14742]
-
în jurul acestei foi albe pusă pe o masă sau ținută între mîini, foaie ce, evident, capătă sensul unei legături cu celălalt, partenerul absent căruia mesajul îi e adresat sau de la care el provine. Scrisoarea e un remediu contra singurătății, un dialog continuat în context privat, o tentativă de a nu întrerupe contactele, de a nu uita și, simultan, de a exista. La ora curierului electronic „materialitatea” scrisorii evoca o altă lume: pene de gîscă, sigilii, petece de hîrtie, cerneală, un adevărat
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
Kittly restituia corespondența dintre Bernard Shaw și una dintre actrițele sale preferate. Teatru burghez. Teatru seducător unde spectatorul nu vede, ca într-o expoziție, actul scrisului ci aude conținutul scrisorii. Nu e oare puțin impudică această exploatare publică a unui dialog privat? Ea satisface perversitatea gustului pentru secretele de alcov și intrigile posterior dezvăluite, gust de „voyeur”. După-amiaza irlandeză îmi lasă un gust amar: de ce Brook face acest spectacol? Pentru a-i da un rol soției abandonate ce trebuie consolată? De ce
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]