772 matches
-
de trăsătura amândurora de a dialoga, susținem că relația nu este oarecare, ci dialogică și caracterizată de o derulare în timp, fapt pentru care raportul omului cu Dumnezeu preia ulterior denumirea de proces, în speță, de proces dialogic. Omul, ființă dialogică Omul poate fi privit și înțeles din puncte de vedere diferite. El este o ființă amplă și complexă, atunci când e analizat din punctul de vedere științific, însă devine simplu și frumos când e privit de Dumnezeu. Înseamnă că credința îl
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dacă aceasta este pozitivă, atunci persoana se dezvoltă, iar dacă este negativă, înseamnă că și procesul vieții este inhibat. În existența sa, omul nu poate exista decât într-un raport cu celălalt. Atâta timp cât schimbul reciproc devine evident, raportul se numește „dialogic”, iar omul implicat, „ființă dialogică”. În lipsa unei acțiuni de schimb, nu poate exista relația și nu se poate afirma persoana. De aceea, relația și dialogul cer folosirea unui anumit limbaj, care nu se reduce doar la a spune sau la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
persoana se dezvoltă, iar dacă este negativă, înseamnă că și procesul vieții este inhibat. În existența sa, omul nu poate exista decât într-un raport cu celălalt. Atâta timp cât schimbul reciproc devine evident, raportul se numește „dialogic”, iar omul implicat, „ființă dialogică”. În lipsa unei acțiuni de schimb, nu poate exista relația și nu se poate afirma persoana. De aceea, relația și dialogul cer folosirea unui anumit limbaj, care nu se reduce doar la a spune sau la a nega ceva, ci „leagă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
modul în care același conținut este interpretat. Relația influențează primirea conținutului: cu cât devine mai apropiată, va face ca și preocuparea pentru conținut să crească. În caz contrar, același conținut nu ar mai fi interesant, fapt care face ca procesul dialogic să fie inhibat. În comunicare, există două principii esențiale: a) Principiul politeții, care indică o premisă și o condiție a dialogului și se prezintă printr-un ansamblu de strategii lingvistice ce deservesc instituirea, menținerea sau dezvoltarea unor relații interpersonale. El
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în același timp, există bârfă, dispută sau simplul stat de vorbă. Toate deservesc același scop al omului, de a rămâne în relație, de a găsi modalități eficiente de păstrare a unui raport corect cu celălalt și de menținere a procesului dialogic. 1.2.2 Conversație, discuție, dialog Procesul dialogic realizat prin actul de comunicare este condiționat de formă, conținut și instrumente. În aparență asemănători, termeni precum „conversație”, „discuție” și „dialog” indică fiecare altceva și, prin urmare, sunt distincți, prin conținut, unul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
stat de vorbă. Toate deservesc același scop al omului, de a rămâne în relație, de a găsi modalități eficiente de păstrare a unui raport corect cu celălalt și de menținere a procesului dialogic. 1.2.2 Conversație, discuție, dialog Procesul dialogic realizat prin actul de comunicare este condiționat de formă, conținut și instrumente. În aparență asemănători, termeni precum „conversație”, „discuție” și „dialog” indică fiecare altceva și, prin urmare, sunt distincți, prin conținut, unul de altul. Conversația este comunicarea prin care doi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
termeni precum „conversație”, „discuție” și „dialog” indică fiecare altceva și, prin urmare, sunt distincți, prin conținut, unul de altul. Conversația este comunicarea prin care doi interlocutori se înțeleg unul pe celălalt. Lingvistic, indică un „tip familiar curent de comunicare orală, dialogică, în care doi sau mai mulți participanți își asumă în mod liber rolul de emițător”. Ea este o comunicare pur verbală, nu nonverbală, pentru că nu își propune să fie atentă la ceea ce celălalt eventual „ascunde” și s-ar putea „descoperi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialogul nu este static, ci este un proces. Acest proces parcurge consecvent etape succesive. Se pleacă de la faptul că, inițial, interlocutorii își pot exprima pozițiile lor fixe, pe care încearcă să le apere, și se ajunge, treptat, printr-un proces dialogic, la acceptarea conștiinței că cel mai important lucru este menținerea unui spirit de comuniune și înțelegere între ei. Aceasta nu schimbă doar relația dintre cei implicați, ci mai degrabă, natura conștiințelor lor. În dialog, este mai importantă persoana decât conținutul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
efect-cauză, comunicarea devine o structură de acțiuni bine sistematizate, care îmbină elemente de gândire, comportament, context, feedback, etc. Există șansa creării unor relații nu doar de natură intelectuală, ci și afectivă. Relația dintre persoane începe astfel să prezinte un caracter dialogic, iar derularea în timp a unei asemenea relații, cu transformări reale, inerente, dă naștere unui proces dialogic. 1.3 Procesul dialogic Procesul dialogic este o consecință a fenomenului dialogic ce caracterizează relațiile interpersonale. Acesta se fundamentează pe faptul că persoana
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
etc. Există șansa creării unor relații nu doar de natură intelectuală, ci și afectivă. Relația dintre persoane începe astfel să prezinte un caracter dialogic, iar derularea în timp a unei asemenea relații, cu transformări reale, inerente, dă naștere unui proces dialogic. 1.3 Procesul dialogic Procesul dialogic este o consecință a fenomenului dialogic ce caracterizează relațiile interpersonale. Acesta se fundamentează pe faptul că persoana se află în relație cu ceilalți și are capacitatea de a concepe un dialog, de a-l
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unor relații nu doar de natură intelectuală, ci și afectivă. Relația dintre persoane începe astfel să prezinte un caracter dialogic, iar derularea în timp a unei asemenea relații, cu transformări reale, inerente, dă naștere unui proces dialogic. 1.3 Procesul dialogic Procesul dialogic este o consecință a fenomenului dialogic ce caracterizează relațiile interpersonale. Acesta se fundamentează pe faptul că persoana se află în relație cu ceilalți și are capacitatea de a concepe un dialog, de a-l transforma și de a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu doar de natură intelectuală, ci și afectivă. Relația dintre persoane începe astfel să prezinte un caracter dialogic, iar derularea în timp a unei asemenea relații, cu transformări reale, inerente, dă naștere unui proces dialogic. 1.3 Procesul dialogic Procesul dialogic este o consecință a fenomenului dialogic ce caracterizează relațiile interpersonale. Acesta se fundamentează pe faptul că persoana se află în relație cu ceilalți și are capacitatea de a concepe un dialog, de a-l transforma și de a se exprima
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și afectivă. Relația dintre persoane începe astfel să prezinte un caracter dialogic, iar derularea în timp a unei asemenea relații, cu transformări reale, inerente, dă naștere unui proces dialogic. 1.3 Procesul dialogic Procesul dialogic este o consecință a fenomenului dialogic ce caracterizează relațiile interpersonale. Acesta se fundamentează pe faptul că persoana se află în relație cu ceilalți și are capacitatea de a concepe un dialog, de a-l transforma și de a se exprima prin el. „Viața este dialogică prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fenomenului dialogic ce caracterizează relațiile interpersonale. Acesta se fundamentează pe faptul că persoana se află în relație cu ceilalți și are capacitatea de a concepe un dialog, de a-l transforma și de a se exprima prin el. „Viața este dialogică prin însăși natura sa. A trăi înseamnă a te angaja în dialog, a întreba, a asculta, a răspunde, a fi de acord”, dialogismul fiind o trăsătură importantă a persoanei. Pronunțând cuvântul „eu”, persoana realizează că ea însăși, prin glasul conștiinței
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a asculta, a răspunde, a fi de acord”, dialogismul fiind o trăsătură importantă a persoanei. Pronunțând cuvântul „eu”, persoana realizează că ea însăși, prin glasul conștiinței sale, se dedublează și intră într-un dialog cu sine. E înzestrată cu gândire dialogică. Aceasta ajută ca aceeași persoană să se individualizeze și când intră în relație cu ceilalți. Binomul „eu-tu” exprimă în mod fundamental recunoașterea propriului eu prin separarea sa de celălalt „eu”, cu care intră în contact, care devine pentru el
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care devine pentru el un „tu”. Aceasta presupune o dinamică, o trecere prin stadii și etape în timp, în care se succed și anumite transformări, fapt care face ca totul să apară sub forma unui proces, ce se numește „proces dialogic”. Există trei modalități prin care o persoană poate fi într-un proces dialogic, în funcție de rolul pe care îl îndeplinește. Ea poate fi: a) cea care observă, fiind atentă la toate elementele, detaliile, semnele exterioare ale celuilalt, pentru a-l cunoaște
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
stadii și etape în timp, în care se succed și anumite transformări, fapt care face ca totul să apară sub forma unui proces, ce se numește „proces dialogic”. Există trei modalități prin care o persoană poate fi într-un proces dialogic, în funcție de rolul pe care îl îndeplinește. Ea poate fi: a) cea care observă, fiind atentă la toate elementele, detaliile, semnele exterioare ale celuilalt, pentru a-l cunoaște și a-i afla caracterul; b) cea care contemplă, trăind momentul prezent, pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
față de care să poată să spună că este „eu”, omul începe să se numească persoană și își împlinește existența. Adică „omul poate să existe doar la plural”. Există anumite principii, pe care le dezvoltă unii autori și le aplică procesului dialogic, considerându-le necesare în dezvoltarea omului și a relației în care se găsește, astfel: a) Interlocutorii să renunțe la rigiditatea ideilor fixe ale gândirii lor. E necesară o prezență clară a spiritului de dialog, ce presupune suspendarea, cel puțin provizoriu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
realizează când se înțeleg și se apreciază reciproc. c) Interlocutorii să faciliteze realizarea dialogului, prin crearea unui context corect, îndepărtând orice ar putea obstrucționa aprecierea reciprocă a valorii și căutarea adevărului. Nu este necesar ca cei aflați într-un raport dialogic să trebuiască să vorbească. „Așa cum simplul schimb animat de cuvinte nu constituie un dialog (...), tot așa nici un dialog nu necesită sunete și nici chiar gesturi. Limbajul ar putea renunța la orice cadență sensibilă și să rămână totuși limbaj”. Ceea ce este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
orice cadență sensibilă și să rămână totuși limbaj”. Ceea ce este esențial este ca fiecare din cei prezenți să fie decis să nu se retragă înapoi. Probabil, mulți descoperă ceea ce au de spus abia după ce au perceput glasul propriului spirit. Procesul dialogic nu se oprește doar la relații interpersonale umane, ci se referă și la relația omului cu Dumnezeu. Persoana nu se află doar într-un raport orizontal cu ceilalți, ci se găsește și într-o legătură verticală cu divinitatea, căci „încă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ocazia de a participa la viața trinitară a lui Dumnezeu și de a fi un fiu al său. Acest fapt presupune ca și Dumnezeu să fie deschis spre dialog cu omul. Dar, dacă omul în esența sa e o ființă dialogică, având capacitatea de a fi într-un raport de dialog cu ceilalți, atunci Cel care l-a creat pe om „după chipul și asemănarea sa” (Gen 1,26) nu poate să fie altfel, decât deschis la dialog. De fapt, Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sensibile, așa cum sunt visurile, sau în vreo altă formă asemănătoare. (...) El vorbește prin intermediul însuși al adevărului, care se poate auzi cu mintea și nu cu simțurile”. Aceasta se bazează atât pe capacitatea omului „de Dumnezeu” și de a fi ființă dialogică, cât mai ales pe faptul că însuși Dumnezeu este deschis față de om la dialog, făcând posibilă realizarea unei relații dialogice. 2.1 Dialogicitatea lui Dumnezeu Analizând „personalitatea lui Dumnezeu”, K. Rahner descrie patru dimensiuni prin care Dumnezeu se manifestă în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu mintea și nu cu simțurile”. Aceasta se bazează atât pe capacitatea omului „de Dumnezeu” și de a fi ființă dialogică, cât mai ales pe faptul că însuși Dumnezeu este deschis față de om la dialog, făcând posibilă realizarea unei relații dialogice. 2.1 Dialogicitatea lui Dumnezeu Analizând „personalitatea lui Dumnezeu”, K. Rahner descrie patru dimensiuni prin care Dumnezeu se manifestă în istorie, în raport cu omul: a) Acțiunea lui Dumnezeu. Este o primă dimensiune evidențiată deja în Vechiul Testament, în care Dumnezeu e prezentat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu El”, pentru că „marea dorință a lui Dumnezeu este aceea de a se comunica pe sine oamenilor, de a se da personal lor, pentru a stabili cu ei o comuniune”. 2.2 Dumnezeu și omul în dialog și în raport dialogic Dialogul dintre Dumnezeu și om începe într-un mod concret cu Revelația. Aceasta conține adevărul cu privire la Dumnezeu și la mântuirea omului, pe care l-a creat. Prin revelație, omul nu primește doar un simplu „conținut”, ci o „prezență” care pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
căi esențiale, prin care Dumnezeu vrea să comunice cu omul: o cale instituțională și alta personalizată. Când omul apelează la căile revelate oferite și la capacitatea sa de a asculta, a contempla și a-i răspunde, revelația primește un caracter dialogic. Dialogul este propus și nu impus omului. Raportul dialogic depinde doar de răspunsul pe care omul îl va da lui Dumnezeu. S-a observat că nu mereu acest răspuns a fost cel așteptat. Când a fost pozitiv, omul și-a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]