427 matches
-
e cazul s-o cităm În Întregime: „origenismul crede că apele despre care spune Scriptura că se află deasupra cerurilor ar fi Puteri sfinte și superioare, iar cele care sînt pe pămînt și sub pămînt ar fi Puteri potrivnice și diavolești”33. La acestea Ieronim mai adaugă, urmînd o informație orală, primită de la un origenist, că după ei sufletul există ca suflet numai după ce a fost Întrupat; mai Înainte, el este sau Înger, sau demon 34. A noua incriminare, aparținînd aceluiași
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sărbătorile, Învierea cărnii 63. Catharii aveau cunoștință de două motive distincte pentru adoptarea unui regim vegetarian. Pe unul Îl moșteniseră de la bogomili: să nu se introducă În corp nimic din ceea ce provine ex coitu - din raporturi sexuale, care sînt acțiuni diavolești. Celălalt motiv era o consecință a interpretării vulgare date de ei origenismului, ca reîncarnare a sufletului În trupuri animale. MÎncînd fereza („hrană din animale”), cineva ar putea să-și mănînce propriii părinți 64. Peștii nu se află incluși printre alimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
2); nebun (2); necredință (2); nimic (2); nu (2); om (2); spurcat (2); șarpe (2); teamă (2); ură (2); Aghiuță; Ana; Andrei; ban; bine; biserică; bou; brrr; bun; carne; caut; ceai; cinstit; coasă; copilărie; cornorat; creț; decăzut; demonic; dezastru; diabolic; diavolesc; dracula; al dracului; drăcușor; drag; dragon; Dumnezeu; dușmănie; enervant; entitate; ești; nu există; fantomă; fapte rele; fascinant; femei; de femeie; ficțiune; ființă; ființe; fior; forță malefică; furcă; furie; ghiaur; ghiduș; ghinion; greșeală; groază; haos; idiot; imposibil; inert; inexistent; intern; iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Fiind vorba de luceafărul de seară/noapte ("O dulce-al nopții mele domn"), preferăm eventual varianta Espero, compatibilă în tandemul cu Iperione. Lucifero, dincolo de înțelesul fast al etimonului latin, este numele luceafărului de dimineață, dar în primul rând sinonimul puterilor diavolești, satanice în toată cultura și literatura creștină, inclusiv în "Divina Commedia", sau în poezia lui Montale (vezi "Piccolo Testamento", unde Lucifero este solul apocalipsei fasciste) în spiritul cărora cititorul italian instruit gândește și evaluează. Vom da în continuare o listă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cu hanul ei mistuit de flăcări, sugerând iadul. Deși Mânjoală lăsase în urma lui numai datorii, Mânjoloaia, o femeie zdravănă, plătise datoriile, reparase hanul și acareturile, construise "un grajd de piatră", avea bani și se descurca în afaceri. Ea avea calități diavolești. Într-o noapte, doi frați voinici au vrut să spargă ușa hanului; cel care a ridicat toporul "a picat jos" și a murit, iar celălalt a amuțit. Marghioala era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", ceea ce explică idila cu Fănică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și unde se oprește intervenția diacului ? Fidelitatea între declarația orală și transcrierea acesteia este greu de controlat. Înjurăturile sunt deseori eliminate și înlocuite cu termenii „cuvinte netrebnice“, „vorbe nerușinate și proaste“, descrierea unui comportament este redusă la „umblete și fapte diavolești sau netrebnice“. Și totuși oralitatea are câștig de cauză în fața stilului sofisticat și pretențios. Lectura unei jalbe te poartă prin toate stările și emoțiile jeluitorilor și dă posibilitatea cititorului să-și imagineze scenele descrise. Oralitatea se remarcă mai ales în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de tur nea ză toată puterea lui de muncă către casa acesteia. Din cauza ei, băr ba tul își abando nea ză soția și copiii, din cauza ei, soțul îi pedepsește, îi chi nuie, îi alungă. Amant și amantă țes pla nuri diavolești pentru a scăpa de soția nedorită, pre supusă că stă în calea „feri ci rii“ lor. Bă ta ia de moarte este prima metodă folo si tă de soț. Dacă aceasta nu dă roa de le do ri te se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de plictiseală care "a fost și continuă să fie rană deschisă a vietii mele, de neconceput fără o bază fiziologica". Să înțelegem că, prin cuvântul tipărit, "neamăgitul de viață" a găsit medicamentul contra acestei "amenințări spirituale, un soi de ispita diavoleasca"? Confesează că tot ce a scris are pentru el, fără excepție, valoare terapeutică, ca a scris pentru a se elibera de o povară sufletească sau pentru a se face pe el însuși mai usor de suportat. A observat că, ori de câte ori
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ci port ceva/În sine-mi, nefăcut a se vedea."217 Dinăuntrul sufletului i se arată moartea și lui Gelu Ruscanu, chiar dacă spectrul tatălui nu apare încă pe scenă. Nu apare, însă eroul îi presimte ivirea. Har divin, sau blestem diavolesc? Scolasticul Praida optează pentru a doua ipoteză: "Gelu: Tovarășe Praida, până astă-seară tatăl meu, pe care abia l-am cunoscut...era o abstracție...Nu l-am văzut bine decât în fotografie, căci eram prea mic și el lipsea mult de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
să facio aprobă mama sa. Bătu la poarta mânăstirii Sihăstria, fără să știe care va fi soarta ei viitoare. Fusese întâmpinată de zece maici și de preotul duhovnic, un tip cu barbă și plete roșii, care avea o privire rea, diavolescă. Să mă scuze smeriții credincioși ortodocși și sfinții preoți credincioși într-un Iisus, dar această mică sihăstrie, era un loc al dezmățului și orgiei Satanei. Preotul duhovnic Machedon avea treizeci și cinci de ani, iar maicile între douăzeci și cinci și treizeci de ani
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Faust, un savant, era dinamic pe scenă, puțin fanfaron, oricum gălăgios, în timp ce eu îl credeam meditativ, cel puțin până nu i se reda tinerețea, totuși îmi plăcea, avea grandoare, iar Mefisto, cu Bălțățeanu în rol, insinuant, viu, inteligent, însuși spiritul diavolesc, mă înfiora. Tragedia Margaretei apărea însă ștearsă, din pricina strigătelor lui Vraca. Dar ceea ce nu apreciai bine în text, petrecerea din pivnița lui Auerbach, te încînta pe scenă, cum Mefisto făcea să țâșnească vinul din masă și alte artificii ignorate mai
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
apere capul cu mâinile, deslușind în întuneric niște coarne fioroase care se apropiau din ce în ce mai mult. Cu inima bătându-i repede și tare, își aminti într-o fracțiune de secundă, tot felul de povești cu personaje stranii, diavolești, cu care băieții mari băgau groaza în cei mici. “Ăsta trebuie să fie dracu’!’“ își zise, și aruncă cu toată puterea ulciorul între coarne. Când zgomotul cioburilor se stinse, nimic nu se-ntâmplase! Buimac, se ridicase sprijinit în coate, și
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
descoperită în această mascare de identitate, știut fiind faptul că în esență șarpele era asociat cu simbolul înțelepciunii 12. Șiretenia diavolului poate fi identificată cu cea dintîi prezență a răului, înșelăciunii, păcatului și minciunii în spațiul edenic. Această primă și diavolească viclenie a înșela implicit fără să minți explicit constituie un exemplu de referință pentru viitoarea ideologie cazuistă, care, analizînd obligațiile morale și religioase pe cazuri izolate, ancorate în relații și evenimente particulare, aplicau principiul "rezervației mintale" (reservatio mentalis) [Bertholet, 1995
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
începutul înțelepciunii este frica de Dumnezeu, evident că începutul nebuniei este a nu cunoaște pe Dumnezeu. Deci dacă a cunoaște pe Domnul este înțelepciune, iar a nu-L cunoaște nebunie, atunci a nu-L cunoaște provine din îngâmfare și mândrie diavolească; pentru că începutul mândriei este a nu cunoaște pe Domnul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XX, p. 403) ,,... să nu învinovățească nimeni pe Dumnezeu. Nu din partea celui ce cheamă se întâmplă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să pregătească pentru Alain un Crăciun românesc, mă roagă să rămân și eu, dar nu vreau să dau peste cap strategia calculată a bunicii ei de a-l prinde-n mreje pe Alain, deși la un moment dat un gând diavolesc mi-a trecut prin minte și știu că Ana n-are nicio vină și niciun amestec în toată povestea și totuși vreau s-o pedepsesc, lăsând-o singură de sărbători, 1 martie, cu ghiocei la Ana, cu ghiocei ninși, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
la ei. Câteva minute mai târziu, au coborât cu toții. Copiii arătau aproape prezentabil, dar Tally se transformase în, ei bine, în ea însăși. M-am uitat la ceas. În mai puțin de cinci minute, simultan luptându-se cu trei creaturi diavolești să le introducă în hăinuțe Gap asortate, își îndreptase părul, își aplicase un strat discret de machiaj și se introdusese în blugi care erau cu cel puțin o măsură mai mici decât ai mei. Nu m-am putut abține. Invidia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
plecat definitiv, Îl rugă să aștepte până seara pentru a primi răspunsul. Frank Îl rugă pe Guy să Îi susțină cauza, iar acesta acceptă - de ce nu? Atunci, o rubedenie a lui Guy, lordul Devenish, În numele căruia se ascundea la pândă ceva „diavolesc“, adecvat personajului, sosea cu vestea că desfrânatul văr al lui Guy decedase brusc și fără a lăsa urmași, ceea ce făcea din Guy moștenitorul averii familiei. Devenish aducea un mesaj de la dna Domville (nu mama lui Guy, care era moartă, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Andrei Tudor, „Cronica plastică” de I. D. Ștefănescu, „Cronica ideii” de Oscar Lemnaru (cu Paralogismele cunoașterii, de pildă), iar la „Cronica literară”, uneori intitulată „Sensul cărții”, scriu Petru Manoliu, Ștefan Tita, G. M. Vlădescu. Articole mai semnează Romulus Dianu (Despre un diavolesc meșteșug), Ion Petrovici (Senzualitatea în artă), I. Peltz (O carte despre care se vorbește) și Petre Andrei (Rolul studențimei). Revista stăruie asupra „scandalului Cocea”, provocat de publicarea unor fragmente din romanul Pentru un petec de negreață, și face loc unui
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
nu și-l pot ținea, cade În toate părțile; sunt slabi, Înșirați și cu picioarele moi; nu pot umbla și nu pot vorbi, cine știe până la câți ani. O modalitate magică de a provoca restituirea copilului adevărat este torturarea odraslei diavolești cu nouă spini: În Siret era una, Mardăreasa, care avea un copil schimbat, era de vro patru ani și tot În leagăn ședea. Ea lua seama că toată mâncarea ce lăsa În cale și talgere o mânca cineva. Niște vecini
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În sfânta și marea Joi, dimineața, la Laude); "Astăzi și-a pus aspră Iuda sugrumare pentru bani și s-a lipsit de amândouă viețile: de această trecătoare și de cea dumnezeiască" (În Sfânta și marea Joi, la Laude); "Cu dormire diavolească fiind cuprins Iuda, a adormit întru moarte" (În Sfânta și marea Joi, seara, la Canonul spălării picioarelor). 12 Nae Ionescu, Sofisma cea mare, în "Vestitorii", an I, nr. 3, 12 aprilie 1936, text reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
-l pot ținea, cade în toate părțile; sunt slabi, înșirați și cu picioarele moi; nu pot umbla și nu pot vorbi, cine știe până la câți ani". [Niculiță-Voronca, I] O modalitate magică de a provoca restituirea copilului adevărat este torturarea odraslei diavolești cu nouă spini: "În Siret era una, Mardăreasa, care avea un copil schimbat, era de vro patru ani și tot în leagăn ședea. Ea lua seama că toată mâncarea ce lăsa în cale și talgere o mânca cineva. Niște vecini
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și imaginea noastră despre om - omul creator de cultură, omul reflexiv. Astfel, „dionisiacul”, care În linii mari până la el Însemna mai ales - și sub presiunea bisericii medievale - negativul calităților umane, cele care se află În veșnică luptă cu cele „pozitive”, „diavolescul”, dizarmonicul - optică din care s-a ivit și conceptul de „păcat”, noțiune fundamentală a multor secole de credință, dar și de mentalitate -, sub pana tânărului filozof și clasicist de la Basel, „dionisiacul” devine nici mai mult, nici mai puțin decât „cealaltă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
situația precară a unor femei care vor să muncească, și mai grav, când încearcă să-și întrețină familia, să aibă posibilitatea să le cumpere copiilor lor lucrurile necesare, și când dau peste un astfel de “bou” care rage a prostie diavolească, mă face, chiar dacă vreau să mă abțin nu pot, să spun lucrurilor pe “nume”. Și nu vorbesc în necunoștință de cauză. O să vă dau doar un exemplu care m-a făcut să mă revolt în așa manieră: O prietenă, mi-
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
ca într-un cazan. Malurile se surpau și acolo, în cazanul ăla, se amestecau ca în iad, tot felul de mizerii pe care oamenii, pe care i-am botezat nesimțiți, nu cei ca noi, le aruncau tot timpul acolo. Amestecul diavolesc de hoituri, gunoaie, frigidere, baterii, găleți, butoaie, comprese, seringi, olițe de noapte și altele, fierbea acolo și creau o zeamă groasă, aproape ca o cremă mai fluidă. Closetul unui alt dobitoc, situat pe buza bulboanei, își aducea contribuția la spurcatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Revin cu picioarele pe pămînt și-mi pare rău că am asemuit starea mea cu o culme a nefericirii. Mă pun în locul lui Baiazid și simt frisoane în tot corpul. După lux, palate, victorii militare, haremuri, a urmat cușca aceea diavolească. Lumea îl privea ca pe un maimuțoi. Îmi închipui comentariile și jalnica sa viață între resturile proprii și hrana aruncată în batjocură. Umilința fără margini pe care a îndurat-o este un chin mai îngrozitor decît tortura. Încep să simt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]