519 matches
-
am zis chiar înainte să-ți fac felul. — Asta sau negi adevărata problemă. A, deci cu teorii de-astea îmi umblați, doamnă? Își stinse țigara, nu în buricul meu de data asta, și trecu peste mine, într-o singură mișcare dibace. Arcuindu-și brațele de o parte și de alta a mea, cu părul care-i cădea pe față, se uita în jos, la mine, cu ochii lui cei gri și reci. M-am întins sub el. — Mi se pare mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
înfricoșător. era atît de rămuros și de contorsionat încît niciodată nu am reușit, de fapt, să mă urc măcar pînă la jumătatea lui. subconștientul meu a înregistrat cu siguranță acest fapt ca pe un eșec. alți copii din cartier, mai dibaci decît mine, atunci cînd veneau să se joace în curtea mea, reușeau să urce pînă în vîrful nucului. eu rămîneam însă paralizat în fața imensei coroane a acestui arbore. Cînd venea toamna și trebuia să scuturăm nucile, cel puțin trei sau
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
trase apoi spre larg, spre ceea ce Bernard considerase dintotdeauna ca fiind o imensă rezervă de ficțiune. 67. Victor se visa în plin deșert, aplecat sub capota ridicată a unui automobil, pe cale de a-i demonta motorul. Gesturile lui erau extrem de dibace, iar piesele componente ale moto rului păreau fluide. Șuruburile, plăcuțele, tijele, arcurile, filtrele, toate se desprindeau cu o ușurință aeriană sub degetele sale agile. Visul era ca un fel de film proiectat pe un ecran : Victor juca în film, dar
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
găsești îngropate și cu pătrunjelul pe piept... Rămân astea pocitele... și cocîlcioasele. Cu picioarele obosite cât doi bulumaci... Care când merge, își mestecă șezutul. Și care pare făcute doar ca să-ți ție rândul la Alimentara... D-aia, zic, e mai dibaci că nu ți-ai procurat nevastă. Pentru ce să ți-o înveselească toți gherțoii din bloc?!... Unde stai? Stai la bloc? - Nu stau nicăieri. - Dacă stai la bloc, mie poți să-mi zici. Că și eu stau la bloc, de la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sub zvârcolirea capricioasă a vântului. Partea lor dinspre stradă era împroșcată cu la fel de numeroase dâre de mâzgă, ca tencuiala camerelor zidite prea în apropierea mlaștinei rigolelor! Bătea de 4,36-4,37 după-amiaza. Sinistratul se alesese, ca saftea, c-un ceasornic dibaci, numai secundar și limbi fosforescente, sculă a cărei curelușă și-o și încolăcise deasupra încheieturii brațului drept, pieptănat la plictiseală, iar și iar, cu vârful firelor de păr către stradă. Nu-l mai căznea frigul. Tufele de urzici, spancioc, forsiția
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
grozavă! îi răspunde admirativ masându-și lovitura și urmărindu-i traseele atent. Au râs toți în frunte cu ea. În ora următoare Stani se așeză mai departe este foarte grijuliu la mișcările profesoarei să nu îl surprindă cu altă aruncare dibace și continuă poznele și gălăgia. În final, profesoara îl amenință mânioasă: - Să vezi cât o să-ți scadă nota la purtare ! Într-adevăr, îi scade un punct sau două, însă trebuia să-i pună patru pentru câte suportase. Nae, folosinduse de
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Ține. - Pâine pe blană! Peste groapă căzuse o podoabă de noapte, albastră și rece. Ucenicul auzi iarba foșnind. Lingă el lipăia Sandu, aducând sub brațe doi pepeni lunguieți și grei. - Ia desertul, neamule, spuse, așternîndu-i pe pământ. Stăpânul îi despică dibaci, și miezul roșu, plin de semințe, fu Îmbucat cu lăcomie. - Îți place la noi? întrebă Piele rânjind. - Îmi place, râse și tânărul. Paraschiv adulmecă locul și nu-i mai ascultă. Îl aștepta pe Florea, și acesta nu mai venea. Focul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
le țină la un loc. Când trecu la a doua căruță, o iapă necheză speriată. Ucenicul se făcu mort lângă roți. Gheorghe trăgea perechea dezlegată spre câmp, la adăpost. Cel tânăr mai încercă o dată. Animalele seliniștiseră. Mâna hoțului le pipăia dibaci boturile calde și ochii lăcrămoși. De jos nu se simțea nimic. De patru ori tîrî codoșul perechile, legîndu-le căpăstru ungă căpăstru. A cincea oară, Paraschiv dădu peste un cârlan sătul, care se lăsa greu. Simțind mână străină pe el, încercă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
porțelan, tivită cu nichel pe margini. Lăutarii își scoseseră pălăriile soioase și se așezaseră într-un colț. Bozoncea a destupat sticlele aduse și s-au așezat la masă. Țiganca gătise doi curcani la tavă. Oacă îi împărțise cu mâna lui dibace. Ucenicul, tot cu ochii pe Didina. Femeia așeza farfuriile, sorbea vinul scump și râdea cu ochii în ochii Stăpânului. Și ce mai priviri avea! Gheorghe a băgat de seamă. Mai la ziuă, când se încurcaseră limbile și dase o amorțeală
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
zbăteau sub tricourile rupte care le acopereau trupurile puternice. Pe tavanul halei de piatră tremurau copitele spintecate. Din ele picura încă sângele, se bălăbăneau scurt, izbeau aerul la întîmplare și, ajunse la o ușă groasă, erau despărțite de o mână dibace. - Ce faci, Marine? îl întrebă Chișcă, tovarășul lui. - Ce să fac, mă băiete, sânt cam ostenit... - Da ce-ai pățit? - Am băut aseară cu un cumnat și m-am făcut puzderie. Fata lui chircită, îmbătrînită devreme, se strânse ca un
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
devreme, se strânse ca un sac. Avea și o inimă grea. - Nu știu ce mi-e. M-aș plimba într-o grădină frumoasă, mi s-a urât cu atâta sânge... Chișcă se uită la el cum își împletea o țigară cu degete dibace. - De douăzeci de ani trudesc aici, dau boierilor carne să mănânce și mi s-a făcut lehamite... - Oi fi ostenit. - Nu-i asta. Trebuie să fie altceva, c-am avut și o arătare pe drum. Se făcea case dăduse Cristos
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
bărbații. Starostele a rotit ochii împrejur, cu privirile la clienți. Pe unii îi mai știa, le furase din prăvălii, pe alții acum îi vedea și-i cântărea câte parale fac. Bărbații lăsaseră furculițele și căscau gura. Ale lor îi înghiontiră. Dibace femeie! Au șezut la o masă. A comandat Bozoncea de băut și de mâncare. Lui Gheorghe u ploua în gură de poftă, că văzuse bunătățile de la bufet. Numai pești erau, de toate neamurile, tăiați și dichisiți în farfurii lungi, cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Și ce soare! zise pungașul. Urât e la pârnaie, Treanță! Ridică un bolovan și-l aruncă după ceată. Codoșul se scarpină după ceafă și începu să fluiere. Îi era cald și bine. Se mișcau alene, slăbiți de nemâncare. - Tare-i dibaci să umbli așa, de capul tău! Priviră pomii prăfuit} și cerul în care zburau păsările. - Acu, că am trecut prin astea, spuse cel tânăr, pot să mă numesc și eu hoț ca lumea. Ce zici? - Ce să zic? Nu mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
apoi smulse din el un pămătuf și-l făcu ghemotoc. În pumn îi rămase un ciob sticlos, ca de gheață. — Asta e tot ? întrebă. — Nu se mănâncă așa, râse Aurica. Uite... Scoase limba, o șerpui prin vata de zahăr, trăgând dibaci particulele pulverizate printre buze : Cât de mult mai am eu pe lângă tine ! Așa-ți trebuie, dacă vrei să vezi cum sunt făcute lucrurile. Mai bine să nu știi. Ea continuă să smulgă ghemotoacele scânteietoare cu mișcări pricepute și moi ale
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe care l-ai ales dumneata, spuse străinul cu o voce care devenise tăioasă. — Eu n-am ales nimic ! gemu Jenică. — Atunci să zicem că el te-a ales pe dumneata, șuieră străinul și prinse lozul cu degete subțiri. Era dibaci, atingea obiectele ca un magician și, cu toate astea, desfăcu lozul cu o uluitoare încetineală. Jenică privi, milimetru cu milimetru, până când îl desfăcu pe de-a-ntregul, și atunci văzu că amândoi obrajii părură că i se întristează. Îi întinse lozul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
politică pan-germanistică și să jure în numele sahastrului de la Varzin, care nici cu spatele nu vra să știe de ei. Urmașii lui Arpad nu ni pot face un rău esențial, ci vexează; dar bastardul evr [e]o - germano-slovac e dușmanul dibaci a oricărei naționalități. Ungurii știu proverbul nostru: "romînul nu uită niciodată" și ne-aducem aminte ca prin vis că un ziar unguresc se găsise să comenteze acest proverb în ton melancolic, știind că socotelile ce le are de răfuit cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
străine și prin recunoașterea ranelor sale, are posibilitatea de a ajunge la întremare, îndată ce va înlătura scamatoriile care mistuiesc puterile ei cele mai bune, Ungaria a?? supt veninul în nobilele sale vine, și-a {EminescuOpIX 260} robit economicește popoarele sub dibaciul titirez austro-evreiesc, care-n Buda-Pesta își pune pană de cucoș la pălărie, precum bea în Viena bere în sănătatea principelui Bismarck. Deschisă industriei jidovești din Austria și înmulțindu-și trebuințele prin formele goale ale civilizației occidentale, pe care le-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
născătoarea ca un bot pizdos, până când lumea de afară s-a unit cu cea din măruntaie și s-au sărutat de musai, a fost cu siguranță opera aromatică cea mai atrăgătoare a unei familii de răufăcători. MARIEDL: Sângele e mai dibaci decât cea mai adâncă foamete. Sângele e tot așa de înțelept ca și foamea, care a fost odată deja măcelărită. Câteodată mă gândesc, de câte ori nu a trebuit să mă adăpostesc ca o mortăciune de ultimul strigăt al durerii. Și aplecarea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de centimetri. Tot la Cazaban, un judecător primește plângerea unui chiabur pentru o crimă dublă: vecinul, tânăr boier, îi împușcă o găină ce îi călcase terenul, apoi o și mănâncă. Judele achită inculpatul pentru că e de famile bună. Aprodul, mai dibaci, îi explică că a greșit. Boierul, scăpătat, a ucis găina în scop alimentar iar procesul avea rolul de a-l umili pe conaș. Dacă i-ar fi dat dreptate, țăranul ar fi oferit ca plocon judecătorului zece găini! Justiția era
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
o bătălie deznădăjduită, cruntă. Duduia pământul de tropotul cailor. Scapără văzduhul de izbirea spadelor și a lăncilor. După două ceasuri de necontenite izbiri se vedea că biruința avea să fie a cavalerilor teutoni. Erau mai numeroși, mai bine înarmați, mai dibaci în ducerea luptei. Deodată, în locul unde luptau călăreții români, comandați de spătarul Coman, s-a întâmplat ceva neașteptat: la un semn, s-au strâns om lângă om. Au rupt lupta și s-au tras spre miazăzi spre o mare pădure
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
ochii, tot mai frumos și mai voinic. Era acum de douăzeci de ani. Flăcăii de primprejur îl puneau întotdeauna în fruntea lor și la joc și la treabă, căci dintre toți, el era cel mai vânjos la trup și mai dibaci la minte. Pletele lui negre cădeau pe umăr întocmai ca o coamă de leu și în ochii lui focoși ar fi putut citi cineva dragostea primejdiilor și dorul de a le învinge. Maică-sa, Domnina, îl învățase carte, căci ea
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Devalorizarea contracandidatului PSD se realizează pe anumite mărci axiologice (Angenot 1982: 162) implicite, asociate obiectului acadea. După cum am menționat, enunțul verbal Vrei să fii dus cu zăhărelul? și imaginea acadelei creează structura conceptuală a unui act tranzacțional între un vânzător dibace și un cumpărător credul. Acest act "comercial" va fi întrerupt de un alt vânzător, care deține adevărul despre primul. Prezența unei tepe în locul unui bețișor creează o metaforă în praesentia conjunct axată pe alotopie (Klinkenberg [1996] 2004: 373-380). Enunțul vizual
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
lui. În acest sens, spectatorul supravegherii este brechtian. Detașat de implicarea în estetica surprizei, el asistă, fără să se mire, la dezvăluirea rezultatelor obținute grație supravegherii. Și, spre deosebire de unele personaje care, deși implicate direct în acțiune, ignoră dispozitivul viclean și dibaci al supraveghetorilor, spectatorul nostru are o perspectivă globală asupra acestui dispozitiv, dovedindu-se astfel mult mai informat decât respectivele personaje. Situația devine și mai atractivă când regizorul asigură prezența simultană pe platoul de joc a supraveghetorilor și a supravegheaților. Spectatorul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
exteriorizare a sentimentului. 5.2. Spiritul practic Ancorarea în concret, în realitatea imediată presupune spirit practic, corespunzător necesităților supraviețuirii zilnice, rezolvării simple și rapide a lucrurilor. Un om cu spirit practic este un om abil, descurcărț, capabil, competent, destoinic, deștept, dibaci, dotat, experimentat, ingenios, iscusit, isteț, încercat, ândemânatic, înzestrat, meșter, practician, pregătit, priceput, valoros, versat, vrednic, orientat, rutinat. El găsește o soluție bună adaptându-se unei situații concrete. Românul e înainte de toate inteligent. Deșteptăciunea sa e vioaie, suplă, dar mai ales
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
abilități; albă; anapoda; angajat; apreciere; apt; artă; în atelier; atent; de aur; bani; bețivan; bijuterii; bogat; brav; bucătar; bun la ceva; bun la toate; bunicul; calificat; capabil; capodoperă; cizmă; clește; construi; construcții; creator; croitor; cuie; cultură; cunoscut; dar; deștept, muncitor; dibaci; dor; Dorel; drujbă; dulap; dulgher; eu; experiment; făuri; făurire; făurit; ficțiune; fier; filozof; frică; la furat; geniu; gresie; harnic, descurcăreț; icoană; inteligent; istorie; îndeletnicit; îndemînare; întreprindere; învață; învățat; înzestrare; lăutar; lemne; leneș; lucruri bune; masă; măiestrie; măr; mecanic; medic; meșterește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]